Realitatea internationala pe scurt (24 Mai 2018)

Europenii suspectează SUA că în spatele sancțiunilor împotriva Iranului se ascund și interese în domeniul exportului de gaze

Europenii suspectează SUA că încearcă să neutralizeze exploatarea imenselor rezerve de gaze naturale iraniene prin sancţiuni instituite împotriva programului nuclear al Iranului, cu scopul de a deschide oportunităţi pentru producţia proprie de gaze de şist, în plin avînt, comentează Joi agenţia de presă France Presse. ‘Sancţiunile americane vor afecta exporturile de petrol şi gaze iraniene spre Europa’, relevă un responsabil european implicat în dosar. ‘Aceasta este clar că e o nouă încercare de a limita o sursă diferită de aprovizionare pentru ca gazul natural lichefiat (GNL) american să poată ajunge mai uşor în Europa, fără concurenţă’, a explicat acesta pentru AFP, sub rezerva anonimatului.

SUA s-au angajat într-o strategie de cucerire a pieţelor pentru gazele lor naturale. Ele au exportat 17,2 miliarde de metri cubi de gaze în 2017, din care 2,2% a constituit gaz lichefiat transportat spre terminale din UE. Or, ‘capacitatea totală de import de gaz natural a Europei va creşte cu 20% pînă în 2020’, potrivit centrului de studii IHS Markit. În fiecare an, ţările UE importă două treimi (66%) din necesarul lor de consum. În 2017, aceasta a reprezentat 360 miliarde de metri cubi de gaze, între care 55 miliarde de metri cubi de GNL, pentru o factură de 75 de miliarde de euro, potrivit statisticilor europene. Pînă în prezent, jumătate din gazele cumpărate provine din Rusia, dar europenii încearcă să depăşească această dependenţă.

‘Rezervele iraniene sunt astronomice şi dacă Iranul îşi dezvoltă instalaţii adecvate, ele pot permite acestei ţări să devină un important furnizor de gaze în Europa’, a pledat Canete. Teheranul are cele mai mari rezerve de gaze din lume după Rusia, între care cîmpul petrolifer off-shore Pars Sud, estimat la aproximativ 191 milioane de miliarde de metri cubi. Iranul a exportat 10 miliarde de metri cubi de gaze în 2017 printr-un gazoduct spre Turcia şi Irak. Dar soluţia pentru viitor va fi GNL, subliniază responsabili europeni.

Comisia Europeană recomandă închiderea procedurii disciplinare împotriva Franţei pentru deficit excesiv

Comisia Europeană a recomandat închiderea procedurii disciplinare împotriva Franţei pentru încălcarea reglementărilor UE privind deficitul, informează DPA. „Este important să construim de la acest rezultat pozitiv”, a declarat vicepreşedintele Comisiei, Valdis Dombrovskis, potrivit agerpres. Bugetul Franţei a înregistrat în 2017 un deficit de numai 2,6% din PIB, încadrîndu-se astfel pentru prima oară din 2007 în limita de 3% cerută de Uniunea Europeană. Cele 28 de state membre ale UE trebuie să îşi plafoneze deficitele bugetare la 3% din produsul intern brut şi datoria publică la 60% din aceeaşi valoare. Dacă aceste limite sunt depăşite, Comisia Europeană poate începe procedura de deficit excesiv, iar în cazul ţărilor din zona euro, aceasta se poate solda şi cu amenzi. Procedura împotriva Franţei a fost declanşată în 2009, reaminteşte DPA. O dată cu măsura în favoarea Franţei, singura ţară care nu respectă regulile europene privind bugetul a rămas Spania.

Preşedintele Mattarella i-a acordat oficial mandatul de premier al Italiei lui Giuseppe Conte

Preşedintele Italiei, Sergio Mattarella, i-a acordat oficial Miercuri mandatul de premier lui Giuseppe Conte, nominalizat ca şef al Guvernului de coaliţia formată din partidul Lega, de extremă dreaptă, şi Mişcarea 5 Stele (M5S), informează agenţiile de presă internaţionale, potrivit agerpres. Conte urmează să prezinte lista Cabinetului, care trebuie de asemenea aprobată de şeful statului înainte de învestitura noului Guvern. Primirea sa la Preşedintele Mattarella a durat mai bine de o oră şi jumătate. Votul în Parlament va avea loc probabil săptămîna viitoare.

Viitorul prim-ministru este un profesor de drept din Florenţa, în vîrstă de 54 de ani. El nu a fost ales în nici o funcţie publică şi nu are experienţă politică şi de conducere. În prima declaraţie făcută presei după numirea de către Preşedinte, el a promis că va fi „avocatul apărării” pentru toţi italienii şi a susţinut că este „conştient de nevoia de a confirma locul Italiei în Europa şi în lume”.

Coreea de Nord ţine în suspans summitul RPDC-SUA

Coreea de Nord a ameninţat din nou, Joi, că ar putea anula întîlnirea liderului de la Phenian, Kim Jong Un, cu Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, informează Kyodo. Choe Son Hui, oficial de rang înalt din Coreea de Nord însărcinat cu negocierile cu SUA, a declarat că „dacă Statele Unite ne jignesc bunăvoinţa şi se agaţă de acte ilegale şi revoltătoare, voi sugera conducerii noastre supreme reconsiderarea summitului RPDC-SUA”. Miercuri, Trump afirmase că abia săptămîna viitoare se va şti dacă summitul americano-Nord-coreean de la Singapore va avea loc pe 12 Iunie, aşa cum fusese planificat. În aceeaşi zi, secretarul de stat american, Mike Pompeo, a informat în scris comisia pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanţilor de la Washington că „un acord rău nu este o opţiune” în relaţiile cu Phenianul şi că SUA se vor retrage de la negocieri dacă nu se discută o înţelegere corectă privind denuclearizarea.

Pompeo i-a transmis lui Kim şi o ameninţare. Într-un interviu, el s-a referit la o declaraţie de săptămîna trecută a consilierului naţional pentru securitate John Bolton, care menţionase posibilitatea aplicării în Coreea de Nord a modelului din Libia – renunţarea la armele nucleare, fără nici o garanţie din partea SUA. Deşi Trump a respins ulterior ideea, şeful diplomaţiei americane a reluat-o, susţinînd că „Preşedintele a clarificat că se va sfîrşi ca în modelul libian doar dacă Kim Jong Un nu încheie un acord”. Preşedintele libian Moammar Gaddafi a renunţat la intenţiile de înarmare nucleară în 2003, iar în 2011 a fost răsturnat de la putere şi ucis de rebeli.

Uzbekistanul va adopta treptat unele drepturi ale omului, mai puţin cele pentru homosexuali

Uzbekistanul a anunţat că va implementa treptat sute de recomandări ale Organizaţiei Naţiunilor Unite privind drepturile omului, mai puţin cele pentru homosexuali, informează Reuters. Mahmud Istamov, adjunct al ministrului Justiţiei de la Taşkent, a precizat că homosexualitatea va fi considerată în continuare infracţiune, iar drepturile minorităţilor homosexuale nu se află pe agenda autorităţilor din Uzbekistan. În timpul Preşedinţiei lui Islam Karimov, din 1989 pînă la moartea acestuia, în 2016, Uzbekistanul a fost criticat periodic pentru nerespectarea drepturilor omului, reaminteşte Reuters. Luna aceasta, Uzbekistanul a prezentat la Geneva un raport către Consiliul ONU pentru Drepturile Omului şi, potrivit lui Istamov, „de data aceasta am mers acolo cu fruntea sus, datorită schimbărilor produse în ultimul an şi jumătate”. Perioada menţionată este cea de după preluarea conducerii de către noul Preşedinte, Şavkat Mirzioiev.

Actualul şef al statului a luat unele măsuri legate de drepturile omului. În Uzbekistan au fost eliberaţi mai mulţi deţinuţi politici închişi sub regimul Karimov şi au fost eliminaţi de pe o listă neagră mii de cetăţeni consideraţi potenţiali extremişti. Directorul Centrului Naţional pentru Drepturile Omului, Akmal Saidov, a arătat că Uzbekistanul a primit peste 200 de recomandări din partea ONU şi urmează să le aplice treptate. Potrivit unor oficiali, conducerea de la Taşkent intenţionează să semneze convenţia ONU privind tortura şi să reducă suprafeţele cultivate cu bumbac, unde s-a folosit munca forţată.

Ayatollahul Ali Khamenei acuză SUA de încălcarea acordului nuclear cu Teheranul și avertizează că Trump va dispărea din istorie

Ayatollahul Ali Khamenei, conducătorul suprem al Iranului, a acuzat Statele Unite de încălcarea acordului nuclear cu Teheranul, informează Reuters. În primele remarci publice după ce secretarul de stat american, Mike Pompeo, a ameninţat  Iranul cu „cele mai dure sancţiuni din istorie”, Khamenei nu a răspuns direct cererii Statelor Unite de limitare a influenţei iraniene în Orientul Mijlociu, nici acuzaţiilor că Teheranul sprijină grupări armate în Siria, Liban şi Yemen. În schimb, liderul iranian a susţinut pe site-ul său oficial de internet că „Republica Islamică nu poate trata cu un Guvern care încalcă cu uşurinţă un tratat internaţional, îşi retrage semnătura şi, într-un spectacol teatral, se laudă cu retragerea, la televiziune”. Khamenei a insistat că ţara sa a respectat acordul semnat în 2015 cu SUA, China, Rusia, Regatul Unit, Franţa şi Germania. El a avertizat că „actualul Preşedinte al SUA va avea aceeaşi soartă ca şi predecesorii săi, Bush şi neoconservatorii şi Reagan, şi va dispărea din istorie”.

Un corespondent al unui post de radio din Ucraina a fost condamnat la închisoare pentru spionaj în Belarus

Un corespondent al unui post de radio din Ucraina a fost condamnat în Belarus la peste opt ani de închisoare pentru spionaj, a declarat ambasadorul Ucrainei la Minsk, Ihor Kizim, relatează Reuters. În Noiembrie anul trecut, serviciul de securitate KGB din Belarus a anunţat că a descoperit o reţea de spionaj care lucra pentru Ministerul Apărării din Ucraina şi care ar fi fost creată de jurnalistul ucrainean Pavlo Sharoyko. Sharoyko, care nu a putut fi contactat de mass-media sau de Ambasada Ucrainei de la arestarea sa, în Octombrie anul trecut, a fost condamnat recent de către o instanţă închisă, a spus Ihor Kizim. „Procesul a avut loc. El se află în prezent într-un centru de detenţie al KGB”, a spus ambasadorul ucrainean. ”Nu are plîngeri în privinţa condiţiilor de detenţie”, a menţionat de asemenea Kizim. Sharoyko ar fi pledat vinovat la acuzaţiile de spionaj, dar Ambasada nu acordă credibilitate acestora informaţii, a mai declarat ambasadorul ucrainean. Nici KGB, nici instanţele judecătoreşti din Belarus nu au putut fi contactate pentru declaraţii.

Ministrul de Externe german: Europa este unită în decizia de a rămîne în acordul privind programul nuclear cu Iranul

Statele europene sunt unite în decizia lor de a rămîne în acordul privind programul nuclear iranian, încheiat în anul 2015, în pofida deciziei SUA de a ieşi din acest acord, a declarat la Washington ministrul de Externe german, Heiko Maas, relatează Reuters, potrivit agerpres. Heiko Maas a afirmat că a explicat poziţia germană şi europeană în cadrul unei discuţii sincere, dar constructive, cu consilierul pentru probleme de securitate naţională John Bolton, argumentînd că este important să se evite orice reluare de către Iran a activităţilor nucleare. „Europa este foarte, foarte unită în poziţia sa cu privire la acordul nuclear cu Iranul şi aceasta nu se va schimba”, a subliniat şeful diplomaţiei germane, care urmează să aibă o întrevedere cu secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo. Acordul internaţional privind programul nuclear iranian, care prevede limitarea programului nuclear în schimbul ridicării sancţiunilor, a fost semnat la 14 Iulie 2015 de Teheran şi şase mari puteri ale lumii: SUA, Rusia, Marea Britanie, Franţa, China şi Germania.

Ministerul de Interne german ordonă suspendarea procesării de cereri de azil la filiala din Bremen

Ministerul de Interne german a ordonat suspendarea procesării de cereri de azil la filiala din Bremen (Nord-Vest) a Biroului Federal pentru Migraţie şi Refugiaţi (BAMF), ajuns în centrul unui scandal de corupţie. Procuratura a lansat o anchetă împotriva fostului director al filialei şi a altor angajaţi, care ar fi aprobat în mod „inadecvat” 1200 cereri de azil ale refugiaţilor, între 2013 şi 2016. „Încrederea în calitatea sistemului de azil şi integritatea centrului de primire a migranţilor din Bremen au fost grav afectate” de acest caz, a subliniat ministrul german de Interne, Horst Seehofer. O analiză internă a BAMF privind 4.568 de decizii de azil a stabilit că filiala din Bremen a desconsiderat în mod conştient şi cu regularitate normele legale şi regulile interne, a precizat Ministerul. Ministrul Seehofer va lua parte, la 29 Mai, la o reuniune extraordinară a Comisiei pentru afaceri interne a Parlamentului, cu participarea directoarei BAMF Jutta Cordt, a menţionat departamentul. Procuratura din Nuremberg-Fuerth a comunicat că examinează o eventuală punere sub acuzare a Juttei Cordt, în urma unei plîngeri împotriva acesteia sub suspiciunea că a facilitat acordarea în mod ilicit a dreptului de şedere.