Realitatea internationala pe scurt (23 Mai 2018)

Demenţă agresivă absolută: Hollywood-ul este acuzat că nu face destule filme pentru homosexuali și cu personaje gay

Grupul de apărare a drepturilor homosexualilor, GLAAD, atacă Hollywood-ul în raportul său anual, acuzîndu-l pentru lipsa de roluri pentru homosexuali și absența povestirilor cu subiecte homosexuale în filmele din anul 2017. În ciuda faptului că James Ivory a cîștigat anul trecut premiul pentru cel mai bun scenariu pentru tema homosexuală „Call Me by Your Name”, GLAAD reclamă faptul că anul trecut Hollywood-ul a avut mai puține personaje homosexuale și teme pentru comunitatea LGBT în filmele sale, potrivit Breitbart.com. În raportul său privind 109 filme, GLAAD susține că „personajele homosexuale, lesbiene, trans și queer au apărut în numai 14 filme - doar 12,8% din totalul producțiilor cinematografice”, o scădere dramatică de 18,4%  față de 2016. „Cifra a fost cel mai mic procent din 2012 și pînă acum”, insistă cei de la GLAAD.

Activiștii de la  GLAAD  nu se limitează doar la  a reclama acest lucru. Ei afirmă că pînă în 2021 speră să vadă că 20% din emisiunile celor de  Hollywood vor include în special personaje homosexuale și, pînă în 2024, vrea 50% din filme să conțină personaje și subiecte LGBTQ. GLAAD susține în raportul său că 20% dintre americani cu vîrste cuprinse între 18 și 34 de ani și 12% dintre cei cu vîrste între 35-51 revendică eticheta LGBTQ. „Dacă Hollywood-ul vrea să rămînă relevant pentru aceste audiențe și să i se cumpărare bilete, atunci va trebui să creeze povestiri care să reflecte comunitatea LGBTQ”.

Cifrele prezentate de activiștii GLAAD sunt discutabile. Potrivit unui sondaj recent, doar 4% dintre americani susţin că sunt homosexuali, potrivit lui Gallup, notează Breitbart.com. Raportul citat de site-ul american vine în contextul în care, în primele luni ale acestui an, filmele cu tematică religioasă au reușit să le surclaseze pe cele care promovează homosexualitatea. Clasamentul Imdb (The Internet Movie Database) din luna Martie situa  producția cu tematică creștină  „I Can Only Imagine”, pe baza rezultatelor box-office, pe poziția a treia în topul celor mai urmărite filme, surclasînd controversata producție hollywoodiană cu buget uriaș „Call Me by Your Name”, cu patru nominalizări la Oscar, un elogiu adus pedofiliei.

Din cauza Brexit-ului, tot mai mulţi britanici vor să devină cetăţeni germani

Perspectiva Brexit-ului în 2019 îi determină pe tot mai mulţi britanici să devină cetăţeni germani, numărul lor ajungînd anul trecut la aproape 7.500, în creştere cu 162% faţă de 2016, a comunicat Miercuri Biroul German de Statistică,transmite Reuters. În 2016, circa 2.900 de britanici au obţinut cetăţenia germană, o creştere de 361% comparativ cu 2015. Cifra totală de aproximativ 10.400 în 2016-2017 este mai mult decît dublul bilanţului consemnat în intervalul 2000-2015. ‘O legătură cu Brexit-ul este evidentă’, afirmă Biroul de Statistică, potrivit căruia britanicii sunt al doilea mare grup care au primit cetăţenia germană, după cei aproape 15.000 de turci.

În lipsa acordului pentru Brexit la orizont, în pofida apropierii datei oficiale de ieşire din Uniunea Europeană – Martie 2019 -, mulţi britanici sunt îngrijoraţi că-şi vor pierde dreptul de a trăi şi munci în ţara cu cea mai mare economie din UE, care traversează o perioadă neobişnuit de lungă de creştere economică şi de şomaj scăzut. Spre a se califica pentru primirea cetăţeniei, britanicii au nevoie să fi trăit în Germania cel puţin opt ani. Procesarea solicitărilor durează mai mult de şase luni. Britanicii pot primi a doua cetăţenie cît timp ţara lor mai face parte din Uniunea Europeană. În total, numărul persoanelor care au promit cetăţenia germană a crescut cu 1,7% anul trecut, ajungînd la 112.200, cel mai înalt nivel înregistrat din 2013.

Jean-Yves Le Drian: Atitudinea SUA faţă de Iran agravează instabilitatea în Orientul Mijlociu

Şeful diplomaţiei franceze, Jean-Yves Le Drian, a declarat, Miercuri, că "atitudinea SUA faţă de Iran îi favorizează pe conservatori în detrimentul moderaţilor la Teheran şi agravează instabilitatea în Orientul Mijlociu", informează AFP. "Acest ansamblu de sancţiuni care va fi organizat împotriva Iranului nu va favoriza dialogul, dimpotrivă, aceasta va favoriza în Iran prezenţa şi puterea conservatorilor, va slăbi poziţia Preşedintelui Hassan Rouhani, care dorea să negocieze", a declarat Jean-Yves Le Drian la postul de radio France Inter. ‘În cele din urmă, această atitudine riscă să pună şi mai mult în pericol regiunea decît este astăzi’, a afirmat el.

SUA au promis Luni să impună Iranului cele ‘mai puternice sancţiuni din istorie’ dacă Teheranul nu se conformează unei liste de exigenţe draconice în vederea unui ‘nou acord’ cu privire la programul său nuclear, după retragerea americană din textul din 2015. Această retragere va conduce la reintroducerea unei serii de sancţiuni americane împotriva întreprinderilor ce operează în prezent în Iran, în timp ce Preşedintele Rouhani se baza pe acest acord pentru a scoate ţara din izolare şi pentru a relansa economia iraniană.

Ministrul de externe francez şi-a reiterat temerile cu privire la o ‘deflagraţie regională’ din cauza conjuncţiei crizelor siriană şi iraniană. La întrebarea: ‘Există un risc de război?’, el a răspuns: ’Da!’. Tiruri de rachete – ‘arme iraniene de la baze în Siria’ asupra unei părţi a Platoului Golan ocupat de Israel au fost urmate de o ripostă israeliană de anvergură în această ţară, a amintit şeful diplomaţiei franceze. ‘Toate condiţiile sunt reunite pentru că, dacă, din întîmplare, s-ar comite un act, poate nu în mod voluntar sau poate în mod voluntar, focul s-ar aprinde’, a adăugat el.

La Teheran, şeful Statului Major al Forţelor Armate a declarat Miercuri că Iranul nu are nevoie să obţină autorizaţie de la nimeni pentru a-şi dezvolta capacităţile militare şi nu se va conforma cerinţelor SUA, care doresc limitarea influenţei sale în regiune, potrivit Reuters. ‘Forţele iraniene sunt în prezent mai bine pregătite ca oricînd, graţie lui Allah, şi nu vor aştepta permisiunea sau aprobarea nici unei puteri pentru a-şi dezvolta capacităţile de apărare’, a declarat generalul Mohammad Bagheri, citat de agenţia de presă iraniană Irna. Bagheri i-a numit pe liderii americani drept ‘neloiali, cruzi, criminali, izolaţionişti, furioşi şi corupţi, în solda regimului sionist’ şi a declarat că Washingtonul nu are curajul unei confruntări militare cu Teheranul, potrivit Reuters, care citează Irna.

Armata israeliană a bombardat ‘infrastructură subterană teroristă’ aparţinînd Hamas în Nordul Fîşiei Gaza

Avioane militare israeliene au bombardat ‘infrastructură subterană teroristă’ aparţinînd Hamas în Nordul Fîşiei Gaza, a anunţat Miercuri Armata israeliană, precizînd că au mai fost lovite alte două ţinte militare ale mişcării islamiste palestiniene, transmite dpa, potrivit agerpres. Loviturile au fost întreprinse ca reacţie la operaţiunea prin care un număr de palestinieni s-au infiltrat, Marţi, peste graniţă şi au dat foc unui post al Armatei israeliene de-a lungul frontierei cu Fîşia Gaza, precum şi la tentativele de a trimite drone şi zmeie în flăcări peste graniţă, a comunicat sursa menţionată. Nu au fost raportate victime în urma acestor lovituri, care au intervenit după ce 62 de palestinieni au fost ucişi de forţele israeliene în timpul protestelor de săptămîna trecută desfăşurate de-a lungul frontierei cu Gaza.

Femeile din Iran vor avea permisiunea să fie prezente pe stadioane

Preşedintele iranian Hassan Rouhani a cerut ca o interdicţie veche de decenii privind prezenţa femeilor pe stadioane să fie ridicată, potrivit unui comunicat dat publicităţii de biroul Preşedintelui Marţi, relatează DPA Miercuri. „Nu ar trebui să existe diferenţe între bărbaţi şi femei în Islam şi din acest motiv femeilor ar trebui să li se permită să participe la evenimentele sportive”, a declarat Rouhani la o întîlnire cu sportivii iranieni de la biroul său, potrivit comunicatului citat. Femeile au interdicţie de intrare pe stadioanele din Iran de 39 de ani. Interdicţia a fost impusă de conducerea religioasă după revoluţia din 1979.

Influentul cler iranian crede că femeile nu au ce căuta pe stadioanele de fotbal, unde bărbaţii sunt prea agitaţi şi scandează lucruri vulgare. Rouhani a respins aceste afirmaţii, spunînd că femeile nu ar trebui pedepsite pentru faptul că bărbaţii sunt vulgari la evenimentele sportive. Vicepreşedintele iranian Ebtekar Masoumeh a sugerat că înfiinţarea de secţiuni speciale pentru femei sau pentru familii pe stadioanele iraniene ar putea ajuta la ridicarea interdicţiei. Clerul a respins însă aceste sugestii, potrivit DPA.

Protestele împotriva interdicţiei s-au înmulţit în ultimele luni, în special în jurul datei meciului de calificare din Septembrie pentru Cupa Mondială împotriva Siriei, cînd femeile siriene au putut asista la meciul de la Teheran, dar nu şi femeile iraniene. Parlamentul iranian a calificat această decizie drept „o discriminare regretabilă şi enervantă”.

Ex-preşedinte american: „Trump ar merita Premiul Nobel pentru pace dacă va ajunge la un acord nuclear cu Coreea de Nord”

Donald Trump ar trebui să se afle printre candidaţii la Premiul Nobel pentru pace dacă reuşeşte să ajungă la un acord nuclear cu Coreea de Nord, a declarat fostul Preşedinte american Jimmy Carter pentru Politico, într-un interviu difuzat Marţi, relatează AFP. „Dacă Preşedintele Trump reuşeşte un acord de pace acceptabil pentru cele două părţi privind Coreea de Nord, cred foarte serios că candidatura lui pentru Premiul Nobel pentru pace trebuie studiată”, a declarat el în cadrul acestui interviu audio de Sîmbătă. Ar fi „un succes meritat şi istoric pe care nici un Preşedinte nu a fost capabil să-l obţină”, a adăugat Jimmy Carter, el însuşi laureat al premiului Nobel în 2002 pentru că a mediat acordurile de pace de la Camp David între Egipt şi Israel în 1978.

După decenii de tensiuni şi de sancţiuni economice severe care au ştrangulat Coreea de Nord, Washingtonul şi Phenianul ar putea ajunge la un acord privind denuclearizare peninsulei coreene în cadrul unui summit istoric între Donald Trump şi liderul Nord-coreean Kim Jong Un, care ar urma să aibă loc la 12 Iunie la Singapore. Preşedintele american a evocat însă Marţi o eventuală amînare a acestui summit, după ameninţările Phenianului de a reconsidera prezenţa la reuniune, declarîndu-se totuşi convins că Kim Jong Un este „serios” în dorinţa de a-şi denucleariza ţara.

Ungaria adoptă un memorandum prin care cere NATO o nouă politică faţă de Ucraina, pentru protejarea minorităților

Guvernul ungar a adoptat, Marţi, un memorandum prin care cere NATO adoptarea unei noi politici faţă de Ucraina, care să-i protejeze pe etnicii ungari din Transcarpatia, document ce va fi trimis prim-miniştrilor din toate statele membre ale Alianţei şi secretarului general al NATO, informează MTI, potrivit agerpres. Guvernul de la Budapesta afirmă că, în pofida nivelului fără precedent al sprijinului politic şi asistenţei financiare acordate de NATO, Uniunea Europeană, FMI, Banca Mondială şi un mare număr de state, Kievul pare lipsit de voinţa politică şi capacitatea de a pune în aplicare programele de reforme fundamentale cerute de donatorii internaţionali, în domeniile economic, politic şi social.

‘Ucraina ignoră din nou o serie de obligaţii şi angajamente internaţionale, introducînd constant legi menite să restrîngă drepturile minorităţilor. Executivul ungar citează ca exemplu legea ucraineană a educaţiei, subliniind că aceasta încalcă prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, Convenţiei-cadru a Consiliului Europei pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale, Acordului de Asociere UE-Ucraina şi Programului Naţional Anual (de cooperare între Ucraina şi) NATO 2017. În memorandum, Budapesta susţine că politica actuală a NATO referitoare la Ucraina nu a adus rezultatele dorite. Astfel, de pildă, Kievul şi-a mutat înapoi trupe la graniţa cu NATO după ce le retrăsese în urmă cu trei ani, toate acestea semnalînd că ‘Ucraina nu este capabilă să se conformeze obligaţiilor sale faţă de diferite organizaţii internaţionale’. Budapesta consideră că, pentru menţinerea procesului de integrare în NATO a Ucrainei, este imperativ ca acest stat să-şi respecte toate obligaţiile asumate prin programul naţional anual de cooperare, printre care obligaţia de protejare a drepturilor minorităţilor.

Legile care au fost sau urmează să fie adoptate de Parlamentul de la Kiev contravin angajamentelor asumate anterior de Ucraina faţă de Alianţă, spune Guvernul ungar, arătînd că, mai mult, aceste legi afectează în mod direct drepturile şi interesele cetăţenilor şi grupurilor minorităţilor aparţinînd altor state membre NATO.

Jaf armat la o bancă din România

Două persoane sunt căutate de Poliţie după ce, Miercuri, au jefuit o bancă din Baia Mare, fiind constituită o echipă complexă pentru identificarea şi prinderea autorilor care au ameninţat cu arma casieriţa şi au plecat cu 100.000 de lei, transmite corespondentul MEDIAFAX. Purtătorul de cuvînt al IPJ Maramureş, Florina Meteş, a declarat, Miercuri, corespondentului MEDIAFAX că nici o persoană nu a fost rănită în urma jafului.

„Am fost sesizaţi că două persoane au sustras sub ameninţare o sumă de bani de la o unitate bancară situată pe strada Victoriei din Baia Mare. Poliţiştii s-au deplasat la faţa locului iar din primele cercetări a rezultat că nici o persoană nu a fost rănită. După ce au sustras banii, cele două persoane au fugit. S-a constituit o echipă complexă de cercetare care desfăşoară activităţi pentru identificarea şi prinderea autorilor şi stabilirea împrejurărilor în care s-a produs fapta”, a spus Meteş.

Surse judiciare au declarant, la rîndul lor, corespondentului MEDIAFAX că una dintre casieriţe ar fi fost ameninţată cu o armă, iar hoţii au reuşit să fure 100.000 de lei. „Se vizionează camerele de supraveghere din bancă, s-au instituit filtre la ieşirea din Baia Mare, se întreprind cercetări specifice pentru prinderea autorilor”, au spus sursele citate.

Un submarin nuclear rus a lansat patru rachete intercontinentale, în cadrul unui test

Submarinul rus Iuri Dolgoruki a lansat Marţi patru rachete intercontinentale Bulava, din Marea Albă. Rachetele au atins ţinte situate în Extremul Orient rus, în Poligonul Kura (Peninsula Kamceatka), a anunţat Flota militară Nordică a Rusiei, citată de site-ul agenţiei Tass. Rachetele ruse Bulava pot transporta focoase atomice şi au raze de acţiune de 9.300 de kilometri. "Pe 22 Mai, în cadrul Proiectului 955 Borei, submarinul nuclear Iuri Dolgoruki a lansat patru rachete Bulava din Marea Albă spre ţinte din Poligonul Kura, situat în Peninsula Kamceatka", anunţă Flota Nordică a Rusiei. "Testul confirmă disponibilitatea de luptă a submarinelor strategice din cadrul Proiectului Project-955 şi a sistemului de rachete Bulava", precizează Flota Nordică.

 

 

Socialmai mult
18.10.18 - 17:20
18.10.18 - 15:24
18.10.18 - 13:03
17.10.18 - 19:45
17.10.18 - 17:34
17.10.18 - 14:08
17.10.18 - 13:32
16.10.18 - 18:40
16.10.18 - 16:39
16.10.18 - 11:51
15.10.18 - 17:45
15.10.18 - 17:40
15.10.18 - 16:44
15.10.18 - 11:39
14.10.18 - 15:42
14.10.18 - 15:16
13.10.18 - 16:27
12.10.18 - 19:13
12.10.18 - 19:04
12.10.18 - 19:02