Un vaccin creat de Universitatea Oxford pare sigur şi pregăteşte sistemul imunitar

Un vaccin creat de Universitatea Oxford din Marea Britanie împotriva noului coronavirus pare să fie sigur şi pregăteşte sistemul imunitar, informează BBC. Studiile, care au implicat 1.077 de pacienţi, arată că injectarea acestuia a făcut ca ei să dezvolte anticorpi şi leucocite care pot lupta cu noul coronavirus. Descoperirea este promiţătoare, însă este încă devreme să fie ştiut dacă este suficient pentru a oferi protecţie, astfel că studii mai ample sunt în desfăşurare. Marea Britanie a comandat deja 100 de milioane de doze din acest vaccin, numit ChAdOx1 nCoV-19.

El este dezvoltat cu o viteză fără precedent. Este creat dintr-un virus conceput genetic care provoacă răceala comună la cimpanzei. A fost modificat în mare măsură, mai întîi pentru a nu provoca infecţii în corpul uman şi pentru a-l face să „arate” mai mult ca un coronavirus. Vaccinul seamănă cu noul coronavirus şi sistemul imunitar poate învăţa astfel cum să îl atace. El este considerat sigur, dar are efecte secundare. Nu este vorba despre unele periculoase, însă 70% dintre cei incluşi în faza de testare au prezentat febră sau dureri de cap. Cercetătorii spun că acestea pot fi tratate cu paracetamol. Studiile au arătat că 90% dintre pacienţi au dezvoltat anticorpi de neutralizare după prima doză. Doar zece oameni au primit două doze şi toţi au dezvoltat anticorpi de neutralizare.

Turcia cere încetarea imediată a oricărui sprijin pentru mareşalul libian Haftar

Turcia a cerut să se pună capăt „imediat” sprijinului acordat forţelor mareşalului Khalifa Haftar, omul forte din Estul libian, la finalul unei reuniuni la Ankara cu miniştri ai Guvernului de la Tripoli şi din Malta, potrivit France Presse. „Este indispensabilă întreruperea imediată a oricărui fel de ajutor şi de sprijin pucistului Haftar, care împiedică instaurarea păcii, calmului, securităţii şi integrităţii teritoriale a Libiei”, a declarat ministrul turc al Apărării, Hulusi Akar. Declaraţiile ministrului turc intervin într-un moment în care situaţia este din ce în ce mai tensionată în Libia, unde Egiptul ameninţă să intervină militar dacă forţele GNA vor înainta spre oraşul strategic Sirte.

Libia, care dispune de cele mai abundente rezerve de petrol din Africa, este sfîşiată de un conflict între două puteri rivale: GNA, recunoscut de ONU şi al cărui sediu este la Tripoli, şi mareşalul Haftar, care controlează Estul şi o parte din Sudul ţării. Primul este susţinut de Turcia, care a desfăşurat militari la faţa locului, iar al doilea de Egipt, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită şi Rusia.

Patru landuri germane fac presiuni pentru păstrarea trupelor americane

Şefii de Guvern din patru landuri germane au trimis o scrisoare comună către 13 membri ai Congresului SUA pentru a le cere să-l împiedice pe Preşedintele american Donald Trump să reducă prezenţa militară americană în Germania, după ce el şi-a anunţat în Iunie intenţia de a retrage 9.500 de soldaţi din această ţară, informează postul de televiziune belgian RTBF, potrivit agerpres.

Împreună cu bazele lor, unităţile lor de luptă şi spitalele lor militare, trupele americane staţionate în Germania reprezintă „coloana vertebrală a prezenţei americane în Europa şi a capacităţii de acţiune a NATO”, pledează cei patru lideri regionali în mesajul consultat de Stuttgarter Zeitung şi de Stuttgarter Nachrichten. Proveniţi din diferite familii politice (ecologist, social-democrat şi conservator), reprezentanţii landurilor Baden-Wurtemberg, Renania-Palatinat, Bavaria şi Hessa cer parlamentarilor americani „să nu taie, ci să întărească legătura de prietenie” între cele două ţări. Cele patru landuri au în comun faptul că adăpostesc fiecare cîte o bază militară a SUA.

Grecii au îngropat ancheta privind incendiul în care au ars de vii peste 100 de oameni

Un anchetator ce făcea cercetări asupra tragediei care a avut loc în Iulie 2018 în staţiunea balneară greacă Mati, unde 102 persoane au murit într-un incendiu, a fost supus presiunilor pentru „a îngropa dovezi”, a informat în acest sfîrşit de săptămînă cotidianul Kathimerini, transmite AFP. Anchetatorul de la serviciul pompieri, Dimitris Liotsios, ar fi primit ordin din partea celui care era la acea dată la conducerea serviciului, Vassilis Mattheopolos, „să îngroape” rapoartele de anchetă pentru a evita represalii din partea superiorilor săi, potrivit cotidianului. Potrivit cotidianului, anchetatorul a înregistrat pe telefonul său o conversaţie cu şeful serviciului pompieri şi a transmis-o Justiţiei. „Este clar acum că a existat o tentativă de acoperire” a faptelor, a estimat premierul grec, Kyriakos Mitsotakis.

În 23 Iulie 2018, au murit 102 de persoane într-un incendiu violent ce a cuprins staţiunea balneară situată la circa 40 de kilometri de Atena. Guvernul de stînga de la acea dată a insistat asupra dificultăţii de a organiza evacuarea persoanelor ameninţate, în condiţiile în care vîntul bătea cu 120 de km pe oră. Justiţia elenă a acuzat de neglijenţă criminală 20 de persoane, printre care înalţi responsabili de la serviciul pompieri, poliţia portuară şi protecţia civilă. Olga Gerovassili a calificat drept false informaţiile publicate de cotidianul Kathimerini. Abordat la rîndul său de AFP, fostul şef al serviciului de pompieri a calificat aceste informaţii drept „minciuni”.

Atac armat în casa unei celebre judecătoare americane. Soţul ei se zbate între viaţă şi moarte, iar fiul lor a fost ucis

Un bărbat înarmat, costumat în şofer-curier al firmei FedEx, a atacat Duminică familia şi locuinţa judecătoarei federale Esther Salas din statul american New Jersey, omorîndu-i fiul şi rănindu-i soţul, relatează presa din SUA. Salas a scăpat nevătămată. Fiul ei, Daniel Anderl, în vîrstă de 20 de ani, a fost doborît cînd i-a deschis uşa atacatorului. Avocatul Mark Anderl, fost procuror, soţul magistratei, era în stare critică, dar stabilă după ce a fost operat. Oficiul local al FBI (Biroul Federal de Investigaţii) a comunicat prin Twitter că anchetează atacul şi caută un suspect.

Esther Salas, în vîrstă de 51 de ani, este prima femeie de origine hispanică ajunsă judecător federal de district în statul New Jersey. Judecătoarea este în prezent desemnată în dosarul unui recurs colectiv al unui grup de investitori ai Deutsche Bank, care susţin că banca nu a supravegheat corespunzător clienţii consideraţi de risc ridicat, printre care omul de afaceri Jeffrey Epstein. Acesta s-a sinucis anul trecut în închisoare, după acuzaţii de exploatare sexuală a unor minore. Salas a mai fost implicată şi în alte cazuri intrate în atenţia presei. În 2014, ea a prezidat procesul pentru fraudă împotriva vedetei de televiziune Teresa Giudice şi al soţului acesteia.

Iranul l-a executat pe spionul care i-a ajutat pe americani să-l ucidă pe Qassem Soleimani

Iranul a executat Luni un bărbat declarat vinovat de spionarea forţelor armate iraniene în favoarea SUA şi Israelului, în mod concret pentru că le-a ajutat să-l localizeze pe general iranian Qassem Soleimani ucis într-un atac cu dronă, a anunţat Justiţia iraniană, informează AFP. Moussavi Majd a fost acuzat de furnizarea de informaţii SUA şi Israelului asupra deplasărilor generalului Qasem Soleimani, ucis la începutul lui Ianuarie într-un atac cu dronă american la Bagdad.

Arhitect al strategiei iraniene în Orientul Mijlociu, puternicul general Soleimani, comandantul Forţei Quds pentru operaţiuni externe a Gardienilor Rezoluţiei, a fost ucis pe 3 Ianuarie, într-un atac aerian american în faţa aeroportului internaţional din Bagdad, alături de locotenentul său din Irak, Abou Mehdi al-Mouhandis, liderul paramilitarilor pro-Iran din această ţară.

Pentru a justifica ordinul de a-l ucide, Preşedintele american Donald Trump a dat asigurări, după decesul lui că Soleimani, pe care el l-a calificat drept „teroristul numărul 1” în lume, că pregătea atacuri „iminente” împotriva unor diplomaţi şi militari americani. Drept ripostă la uciderea lui Soleimani, Iranul a lansat rachete împotriva unor baze irakiene ce găzduiau soldaţi americani, provocînd importante pagube materiale, dar nu şi victime, potrivit Washingtonului.

Week-end sîngeros la Chicago. Cel puţin 54 de oameni au fost împuşcaţi

Cel puţin 54 de oameni au fost împuşcaţi, şapte dintre ei fatal, într-o serie de incidente armate petrecute la sfîrşitul săptămînii trecute la Chicago, a anunţat Departamentul de Poliţie al metropolei americane citat de dpa, potrivit agerpres. În mare parte din aceste incidente, victimele se pare că au fost simpli trecători. Anunţul vine în contextul în care, cu cîteva zile mai devreme, Poliţia din Chicago făcea cunoscut că, deşi nivelul general de criminalitate a scăzut cu 9%, numărul omuciderilor şi cel al incidentelor armate au crescut cu 48%, respectiv 46% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019. Pe de altă parte, bilanţul din weekendul care tocmai s-a încheiat este mai scăzut faţă de cel din weekendul precedent, cînd au fost ucişi 13 oameni.

Richard Rosenfeld, criminolog la Universitatea Missouri-St. Louis, a declarat pentru CNN că este posibil ca această creştere a actelor de violenţă din SUA, care pe ansamblu încă nu a ajuns din urmă nivelul înregistrat în anii 1990, să fie legată de tulburările declanşate de moartea lui George Floyd în timpul arestării sale de către Poliţie, la sfîrşitul lui Mai, în Minneapolis, în condiţiile în care atunci cînd oamenii nu au încredere în Poliţie pot fi tentaţi să creadă că trebuie să-şi caute dreptatea singuri. Totuşi, acest fel de justiţiarism poate duce la apariţia de victime în rîndul persoanelor nevinovate. Richard Rosenfeld a mai spus pe CNN că redeschiderea statelor şi oraşelor după carantină duce indiscutabil la astfel de creşteri.

Putin a numit un guvernator interimar al regiunii Habarovsk, în urma unor manifestaţii

Preşedintele rus Vladimir Putin a numit Luni un guvernator interimar al regiunii Habarovsk, în Extremul Orient, zguduită de cîteva săptpmîni de proteste faţă de arestarea fostului guvernator, acuzat de crime, relatează AFP, potrivit news.ro. Putin l-a numit pe Mihail Degtiaev, un deputat din cadrul Dumei de Stat, guvernator interimar al Habarovskului, în unei reuniuni prin videoconferinţă, a anunţat într-un comunicat Kremlinul. Degtiarev este membru al partidului naţionalist LDPR, din care face parte şi Seghei Furgal, destituit Luni din postul de guvernator în urma arestării sale la 9 Iulie, în urma unor acuzaţii de crimă, pe care le respinge. Arestarea lui Furgal a declanşat o serie de manifestaţii de protest la Habarovsk, un oraş cu 600.000 de locuitori, situat la aproximativ 6.100 de kilometri Est de Moscova.

Prin numirea lui Degtiarev interimar, Putin pare să încerce să calmeze situaţia la Habarocsk, unde Kremlinul a trimis deja un emisar în urma arestării lui Furgal. ”Am să vă propun o activitate de o mare responsabilitate, foarte importantă”, a declarat Putin în reuniunea prin videoconferinţă cu Mihail Degtiarev.

Noi vești despre starea de sănătate a lui Schumacher

Au trecut 6 ani și jumătate de cînd Michael Schumacher a avut teribilul accident de schi în Alpii francezi, însă fanii lui încă mai speră la o recuperare miraculoasă. Fostul șef al lui Schumacher de la Ferrari, Jean Todt, le dă acestora o veste bună: l-a văzut de curînd și speră că și fanii lui îl vor putea revedea nu peste mult timp.

Michael Schumacher a fost supus multor operații, urmate de 254 de zile petrecute în spital. “L-am văzut pe Michael săptămîna trecută. Luptă în continuare. Sper ca lumea să îl poată revedea curînd. La asta lucrează el și familia sa”, a spus la Budapesta Jean Todt, care îl consideră pe fostul pilot un adevărat fiu. Luna trecută au apărut zvonuri conform cărora Schumacher s-ar pregăti de un transplant de celule stem.

Un expert explică de ce atît de mulți români nu cred în noul coronavirus și nu se protejează

Cristian Hatu, președintele Centrului de Evaluare și Analize Educaționale (CEAE) din România, explică de ce atît de mulți români nu cred în existența noului coronavirus și refuză cu obstinație să se protejeze ș să poarte masca de protecție. 

Într-un interviu oferit publicației Libertatea.ro, acest tip de atitudine își are rădăcinile în școală și are ca explicație primordială modul în care elevii trec prin cele 12 clase obligatorii. Mai precis, potrivit lui Cristian Hatu, mulți români au întîlnit profesori slab pregătiți, care nu au reușit să le stimuleze elevilor interesul pentru știință, să le crească respectul pentru munca cercetătorilor și să le dezvolte gîndirea critică și analitică. 

"Punem pe același plan punctul de vedere al unui om de știință și părerea noastră. Și atunci un om care este în zona analfabetismului științific zice: de ce e mai important sau valoros punctul de vedere al unui om de știință decît părerea mea bazată pe niște zvonuri, pe niște povești? Deja chestiunea asta te pune pe gînduri foarte tare. Cineva care e analfabet din punct de vedere științific nu poate înțelege fenomene simple, nu poate distinge cum stau lucrurile în realitate în cazul unor fenomene simple. Aud că sunt tot mai mulți adepți ai teoriei că Pămîntul e plat. Am crezut că e o poveste pînă cînd am întîlnit pe cineva care credea în așa ceva, apoi sunt cei care sunt împotriva vaccinurilor. Acum descopăr și eu această realitate, că există astfel de oameni care au trecut prin școală și au naivitatea asta și o lipsă de discernămînt de asemenea amploare”.

Soluția, din punctul de vedere al lui Hatu, se află tot în băncile școlii: "Un prim pas este legat de școală, să ne alăturăm și noi trendului din celelalte țări europene. Comisia Europeană nu poate să forțeze țările să adopte anumite măsuri pe zona educației, nu se pot activa mecanisme de infringement, nu sunt niște instrumente ca în cazul Justiției. Și atunci face recomandări. Cum a făcut și în ceea ce privește utilizarea metodei investigației."

Guvernatorul palestinian al Ierusalimului a fost arestat pentru ”terorism”

Guvernatorul palestinian al Ierusalimului, Adnane Gheith, a fost arestat de Poliţia israeliană, fiind pentru prima oară obiectul unei anchete pentru „terorism”, a declarat avocatul său, citat de AFP, scrie agerpres. Gheith, responsabil al Autorităţii Naţionale Palestiniene (ANP), este arestat cu regularitate – iar apoi eliberat în zilele următoare – pentru activităţi considerate ilegale în Israel. ANP, cu baza în Cisiordania, teritoriu ocupat de statul israelian, nu are nici o putere de a acţiona în Ierusalim, conform legii israeliene.

Gheith a fost arestat Duminică la domiciliul său în Ierusalimul de Est, a declarat avocatul său Mohamed Mamdouh. El a fost arestat pentru „încălcarea legii asupra suveranităţii (israeliene) şi planificarea unui act terorist”, a spus acesta. Este pentru prima oară cînd Gheith este arestat sub suspiciunea de „terorism”, în plus faţă de cea de activităţi ilegale, a afirmat avocatul, fără a intra totuşi în detalii. Numeroase infracţiuni pot fi considerate ca acte de „terorism”, conform legii israeliene.

Contactat de AFP, Serviciul de Securitate Internă (Shin Beth) nu a comentat aceste informaţii pentru moment. Poliţia israeliană a confirmat arestarea, precizînd că guvernatorul este „interogat de forţele de securitate”, potrivit purtătorului de cuvînt Micky Rosenfeld. Adnane Gheith mai fusese deja arestat în Aprilie, iar apoi eliberat în ziua următoare, pentru activităţi legate – potrivit lui – de lupta împotriva noului coronavirus.

Israelul ocupă Ierusalimul de Est, sector palestinian al oraşului, din 1967. Statul israelian a anexat apoi unilateral Ierusalimul de Est, decizie care nu a fost recunoscută niciodată de comunitatea internaţională. Circa 320.000 de palestinieni trăiesc în Ierusalimul de Est şi speră să stabilească acolo Capitala statului la care el aspiră.