Realitatea internationala pe scurt – 2 (4 Ianuarie 2018)

Am trăit să o auzim și pe asta: Trei regiuni din Bulgaria vor autonomie sau alipirea la România

Locuitori din Nord-Vestul Bulgariei strîng semnături pentru o declaraţie privind separarea regiunilor Vidin, Vraţa şi Montana de restul ţării, ei susţinînd că doresc fie autonomie, fie alipirea la România, relatează Miercuri postul de televiziune bulgar NOVA, citat de novinite.com, potrivit agerpres. Organizatorul protestului şi al strîngerii de semnături, Boris Kamenov, a declarat pentru canalul de televiziune NOVA că unul dintre motivele acestei iniţiative este de a salva cele trei regiuni de corupţia din Bulgaria. „Noi nu ar trebui să fim parte a acestei corupţii. Nord-Vestul este cunoscut ca avînd luptători”, a spus Kamenov. El a amintit că în trecut populaţia din regiunea sa natală s-a răsculat împotriva Imperiului Otoman şi a iniţiat revolta din Septembrie 1923. Boris Kamenov a subliniat că oamenii din Nord-Vestul Bulgariei au luptat întotdeauna pentru ‘democraţie reală’. Întrebat de ce Nord-Vestul Bulgariei doreşte să devină parte a României, Kamenov a menţionat fără ezitare eficienţa mai mare a sistemului judiciar românesc şi a luptei contra corupţiei. ”Sistemul lor judiciar este mai democratic şi mai reformat”, a afirmat el. Un alt ‘separatist’ a spus că susţine iniţiativa întrucît în Nord-Vestul Bulgariei nu există locuri de muncă disponibile. „Muncim în Kozlodui, Plovdiv şi în alte oraşe şi nu există nimic aici”, a declarat el pentru postul de televiziune citat. Iniţiatorul mişcării pentru independenţă a adăugat că numai după ce zona din Nord-Vestul Bulgariei ar obţine independenţa ar urma să fie prezentată României o propunere de anexare. În legătură cu o eventuală similitudine între regiunile bulgare Montana, Vidin şi Vraţa, pe de o parte, şi regiunea catalană din Spania, Boris Kamenov a replicat că Nord-Vestul Bulgariei are nevoie de „un bărbat ca Puigdemont”. 

Rusia recomandă SUA să nu se amestece în afacerile interne ale Iranului

Rusia a ceru Joi Statelor Unite ale Americii să nu intervină în afacerile interne ale Iranului, a afirmat ministrul de Externe adjunct rus Serghei Riabkov, într-o declaraţie pentru agenţia oficială de presă TASS, potrivit Reuters. Riabkov a declarat că SUA se folosesc în mod deliberat de situaţia din Iran pentru a încerca să submineze acordul nuclear încheiat de marile puteri cu Teheranul în 2015. Într-o postare pe Twitter, preşedintele american Donald Trump a declarat, Miercuri, că SUA îi vor sprijinul „atunci cînd va veni timpul” pe cei care manifestează în Iran. ‘Respect pentru poporul din Iran care încearcă să răstoarne Guvernul său corupt. Veţi vedea un mare sprijin din partea Statelor Unite atunci cînd va veni timpul!’, a scris Donald Trump în mesajul său.

Turcia este îngrijorată de amestecul străin în politica internă a Iranului

Turcia s-a poziționat Joi împotriva încercărilor din afară de a interveni în politica internă a Iranului, afirmînd că astfel de acţiuni ar putea provoca o reacţie puternică, după şase zile de proteste antiguvernamentale în întreaga ţară, relatează Reuters, potrivit agerpres. Ibrahim Kalin, purtătorul de cuvînt al preşedintelui turc Recep Tayyip, a declarat totodată jurnaliştilor, în cadrul unei conferinţe de presă la Ankara, că deşi cetăţenii iranieni au dreptul să organizeze demonstraţii, nu pot fi acceptate acte care provoacă victime şi pagube materiale, în contextul în care protestele din Iran s-au soldat cu 21 de morţi. Miercuri, ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu a declarat la CNN Turk că premierul israelian Benjamin Netanyahu şi preşedintele american Donald Trump susţin protestele antiguvernamentale din Iran. Teheranul şi majoritatea oraşelor iraniene au avut o a doua noapte calmă, după mai multe zile de proteste în ţară, în timp ce importante manifestaţii pro-regim au avut loc din nou Joi dimineaţa, potrivit televiziunii de stat citate de AFP. Clasa politică din Iran, atît reformatorii, cît şi conservatorii, s-a poziţionat împotriva violenţelor în cursul manifestaţiilor, subliniind totodată necesitatea de a se găsi o soluţie la problemele economice, în principal şomajul, care a ajuns la 30 % în rîndul tinerilor.

Noi tensiuni turco-americane după arestarea unui bancher influent la New York

Turcia a protestat ferm, Joi,faţă de condamnarea de către un tribunal din New York a unui bancher turc în cadrul procesului privind eludarea sancţiunilor SUA împotriva Iranului, informează agenţiile de presă AFP şi Belga. O dată cu această decizie, luată Miercuri, ‘un tribunal american… a intervenit într-o manieră fără precedent în afacerile interne ale Turciei’, a afirmă Ministerul turc de Externe într-un comunicat. Această decizie ‘nedreaptă’ se bazează pe ‘aşa-numite „dovezi” false care ar putea fi exploatate politic’, menţionează diplomaţia turcă, cerînd instanţei să revină asupra acestei decizii, o ‘ruşine pentru justiţie’. Mehmet Hakan Atilla (47 de ani), fost director general adjunct al băncii publice turce Halkbank, a fost condamnat Miercuri la New York pentru fraudă bancară şi conspiraţie într-un dosar implicînd miliarde de dolari, caz care a tensionat puternic relaţiile dintre Ankara şi Washington. Omul de afaceri turco-iranian Reza Zarrab (34 de ani) – în centrul acestui dosar exploziv – a depus mărturie împotriva lui Atilla, implicîndu-i pe preşedintele Recep Tayyip Erdogan şi miniştri ai Guvernului turc. Ankara a respins constant acuzaţiile din cadrul acestui proces, calificîndu-l drept un ‘complot’ orchestrat de predicatorul Fethullah Gülen, care trăieşte în exil în SUA şi acuzat de autorităţile turce că s-ar afla în spatele puciului eşuat din Vara anului 2016. Sentinţa în cazul lui Mehmet Hakan Atilla va fi pronunţată la 11 Aprilie, potrivit declaraţiei procurorului, citată de Belga. 

În Yemen, aproape 50 de civili şi rebeli au fost ucişi în raiduri aeriene saudite

Aproape cincizeci de civili şi rebeli yemeniţi au fost ucişi în ultimele 24 de ore în raiduri aeriene ale coaliţiei conduse de Arabia Saudită în provincia Hodeida de la Marea Roşie, au anunţat Joi responsabili medicali, informează AFP, potrivit agerpres.

Potrivit unor surse locale, aviaţia coaliţiei a efectuat nouă lovituri aeriene în noaptea de Miercuri spre Joi, precum şi Joi dimineaţă, împotriva diferitelor poziţii rebele în această provincie strategică din Vestul Yemenului aflat în război. Potrivit bilanţului anunţat de patru spitale ale oraşului Hodeida, capitala provinciei cu acelaşi nume, 36 de rebeli au fost ucişi în atacuri, precum şi 12 civili, care au fost loviţi din „greşeală”, au declarat aceste surse. Coordonatorul umanitar al ONU în Yemen, Jamie McGoldrick, a declarat Joia trecută că 68 de civili au fost ucişi cu două zile înainte în raidurile aeriene ale coaliţiei arabe. Aceasta din urmă l-a acuzat pe McGoldrick de parţialitate în favoarea insurgenţilor yemeniţi, dar fără a nega moartea civililor. Coaliţia sub comandament saudit şi-a intensificat bombardamentele aeriene împotriva rebelilor după interceptarea, la 19 Decembrie, a unei rachete trase de houthi spre Riad. Ea intervine în Yemen din Martie 2015 în sprijinul preşedintelui Abd Rabbo Mansour Hadi. Acesta din urmă a fost izgonit din Sanaa cînd rebelii houthi au ocupat capitala yemenită în Septembrie 2014, precum şi suprafeţe mari din teritoriul ţării. Peste 8.750 de persoane au fost ucise de la intervenţia coaliţiei, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

Prima țară în care egalitatea salarială a devenit lege

Potrivit legii, toate firmele care au mai mult de 25 de angajați sunt obligate să obțină un certificat care să demonstreze că asigură același salariu pentru aceeași muncă executată indiferent de sex, etnie, orientare sexuală sau naționalitate. În Islanda a devenit ilegal ca femeile să fie plătite mai puțin decît bărbații. Prevederea este valabilă atît pentru angajații privați, cît și pentru cei de la stat. Cu o populație de 330.000 de locuitori, Islanda vrea ca în următorii patru ani să elimine în totalitate diferențele de salarizare între femei și bărbați. La nivel mondial însă, experții estimează ca sunt necesari cel puțin 100 de ani pentru ca această diferență de salarizare dintre femei și bărbați să fie eliminată.

Gemeni născuți în ani diferiți: primul a venit pe lume în 2017, al doilea, în 2018

O pereche de gemeni din statul California, SUA, au ajuns cunoscuți în presă după ce s-au născut în ani diferiți, deși au venit pe lume la cîteva minute distanță. Pe 31 Decembrie, la ora 19.00, cînd a început travaliul, Maria Esperanza Flores Rios nu se aștepta ca gemenii ei să se nască unul în 2017 și altul în 2018. Dar cînd primul născut, Joaquin, a venit pe lume la ora 23.58, cei doi părinți înțeleseseră deja că gemenii lor nu vor fi născuți în același an. Așa că, Aitana a venit pe lume pe 1Ianuarie 2018, la ora 00.16, scrie Independent. În timp ce Joaquin a fost ultimul bebeluș care a venit pe lume în 2017 la Centrul Medical Regional Delano, Aitana este primul bebeluș născut în 2018 la această clinică. Inițial, Maria avea data probabilă a nașterii pe 27 Ianuarie 2018, după care a fost programată pentru cezariană pentru 10 Ianuarie. Așa că travaliul care a început în Ajunul Anului Nou i-a luat prin surprindere pe cei doi părinți. După ce l-a născut în 2017 pe fiul ei, Joaquin, Maria a fost supusă unei operații de cezariană pentru cel de-al doilea copil, deoarece poziția Aitanei nu permitea o naștere normală. Ambii copii s-au născut în condiții de siguranță și au devenit deja cunoscuți la nivel mondial la doar o zi după ce au venit pe lume. Maria și soțul ei,  ambii agricultori, mai au trei fiice cu vîrste între 18 și șase ani. Potrivit lui Louise Firth Campbell și Amram Shapiro, coautori ai cărții The Book of Odds, șansele ca gemenii să se nască în ani diferiți sunt de una la 60.000 de nașteri.

 

Socialmai mult
20.10.18 - 15:28
19.10.18 - 18:21
19.10.18 - 18:20
19.10.18 - 16:27
19.10.18 - 14:12
19.10.18 - 13:41
19.10.18 - 13:38
19.10.18 - 10:02
18.10.18 - 17:20
18.10.18 - 15:24
18.10.18 - 13:03
17.10.18 - 19:45
17.10.18 - 17:34
17.10.18 - 14:08
17.10.18 - 13:32
16.10.18 - 18:40
16.10.18 - 16:39
16.10.18 - 11:51
15.10.18 - 17:45
15.10.18 - 17:40