Erdogan ameninţă cu o acţiune militară în Cipru, similară celei din Siria

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a avertizat, Marţi, cu posibilitatea unei intervenţii militare a Turciei în Cipru şi în Marea Egee pentru a apăra drepturile ţării sale în zonă în acelaşi mod în care o face în Siria, relatează agenţia de presă EFE, potrivit agerpres. ‘Drepturile noastre în Marea Egee şi în Cipru sunt pentru noi la fel ca cele din Afrin (Siria). Navele noastre de război şi forţele noastre aeriene urmăresc situaţia îndeaproape pentru a efectua orice tip de intervenţie’, a avertizat Erdogan în timpul unui discurs la Ankara. Afrin este o enclavă în Nordul Siriei, unde Turcia a lansat o operaţiune militară la 20 Ianuarie împotriva miliţiei kurde Unităţile de apărare a poporului (YPG) pe care Ankara o consideră drept ‘teroristă’ şi aliată gherilei Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care desfăşoară de peste trei decenii o insurecţie în Turcia.

Anterior, compania italiană Eni a anunţat că platforma sa Saipem 12000 a fost blocată de nave militare turceşti pentru a nu ajunge în zona de explorări situată la Sud-Est de Larnaca. Platforma urma să efectueze activităţi de forare în apele din zona economică exclusivă a Ciprului, de la care compania italiană a obţinut licenţe de exploatare a unor zăcăminte de hidrocarburi. Ankara îşi exprimase anterior îngrijorarea cu privire la activităţile companiei italiene în Cipru. În Iulie, anul trecut, ministrul de Externe turc, Mevlut Cavusoglu, avertizase că Turcia va lua măsuri dacă Republica Cipru va începe lucrările de foraj la zăcămîntul de gaze ‘Afrodita’. Ankara insistă că acesta ‘aparţine tuturor părţilor, inclusiv ciprioţilor turci’.

Commonwealth-ul îşi pune deja probleme. Cine o va succeda pe Regina Elisabeta a II-a?

Commonwealth-ul a început să delibereze în secret cu privire la cine îi va succeda la conducerea sa reginei Elisabeta a II-a după decesul suveranei britanicei, informează Marţi BBC. Subiectul este unul extrem de sensibil dat fiind că rolul nu este ereditar şi nu va fi transmis automat prinţului de Wales după moartea reginei. Commonwealth-ul a înfiinţat un „grup de nivel înalt”, compus din şapte foşti miniştri din Commonwealth, care se reunesc Marţi la Londra pentru a examina modul în care această organizaţie internaţională este guvernată. Cu toate acestea, surse citate de BBC au declarat că la reuniune se va discuta şi despre ce se va întîmpla după decesul reginei Elisabeta a II-a, care va împlini 92 de ani în Aprilie. Grupul va prezenta un raport la Reuniunea şefilor de Guvern din Commonwealth (CHOGM) care va avea loc la Londra în Aprilie şi care, probabil, va fi ultima la care suverana britanică va participa. Regina Elisabeta a II-a a fost proclamată şeful Commonwealth-ului la încoronare sa în 1953, cînd era şeful a şapte din cele opt state membre. Orice decizie privind viitorul comunităţii va fi luată de şefii de Guvern din Commonwealth după decesul reginei. Regina lucrează pe canale private pentru a încerca să se asigure că prinţul Charles va fi cel care îi va succeda, trimiţînd emisari pentru a face lobby pe lîngă lideri din Commonwealth.

‘Cobra Gold’, cel mai mare exerciţiu militar multinaţional cu participarea SUA

Statele Unite şi-au reafirmat Marţi angajamentele de securitate faţă de regiunea Asia-Pacific cu ocazia celui mai mare exerciţiu militar multinaţional mondial ce se desfăşoară în Thailanda, relatează dpa, potrivit agerpres. Statele Unite au făcut anunţul în timpul ceremoniei de deschidere Cobra Gold, un exerciţiu militar anual cu participare americană şi thailandeză în oraşul de coastă Rayong, situat la 175 km sud-est de Bangkok. Cobra Gold „este o bijuterie a coroanei în cadrul alianţei noastre durabile de apărare SUA-Thailanda şi un simbol al angajamentului neclintit al Americii faţă de Thailanda şi pentru pacea şi prosperitatea regiunii Asia de Sud-Est”, a declarat Glyn Davies, ambasadorul american în Thailanda. Desfăşurat la început în 1982, Cobra Gold numără acum 30 de ţări participante. Acesta este cel mai mare exerciţiu militar Asia-Pacific şi are loc în fiecare an în Thailanda, cel mai vechi aliat al Statelor Unite în Asia de Sud-Est. Cu accent pe acţiunea civică, inclusiv asistenţă umanitară şi intervenţii în caz de dezastru, întregul exerciţiu de pe coasta de Est a Thailandei durează 11 zile, potrivit Ambasadei SUA la Bangkok. Exerciţiul din 2018 este de asemenea marcat de cel mai mare număr de trupe americane participante în ultimii ani, 6.800 – aproape dublu faţă de 3.600 anul trecut. Analiştii politici văd creşterea prezenţei Statelor Unite la exerciţiul din acest an – cel mai mare după mai mulţi ani – ca un semnal clar al încălzirii relaţiilor americano-thailandeze determinată de dorinţa Washingtonului de a-şi reafirma puterea în regiune.

SUA neagă discuțiile cu Israelul privind proiectul de anexare a coloniilor în Cisiordania

Casa Albă a negat că Statele Unite discută cu Israelul despre un proiect de anexare de colonii în Cisiordania ocupată, contrazicînd declaraţiile unui purtător de cuvînt al prim-ministrului israelian, Benjamin Netanyahu, care au provocat furia conducerii palestiniene, transmite AFP. Afirmaţii conform cărora aceste discuţii sunt în curs „sunt false”, a subliniat Josh Raffel, un purtător de cuvînt al Casei Albe, care lucrează cu Jared Kushner, ginerele şi consilierul lui Donald Trump, responsabil cu acest dosar în cadrul administraţiei americane, potrivit agerpres. Potrivit unuia dintre purtătorii săi de cuvînt, citat de AFP, premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a declarat Luni că discută „de ceva timp” cu Administraţia americană despre proiectul de anexare de colonii în Cisiordania ocupată. „Cu privire la anexare, pot să vă spun că deja de ceva timp eu discut despre asta cu americanii”, a afirmat Netanyahu în faţa deputaţilor din partidul său, Likud (dreapta), potrivit acestui purtător de cuvînt.

Administraţia Trump întăreşte bugetul Pentagonului

Administraţia preşedintelui american, Donald Trump, şi-a făcut publică propunerea de buget pentru anul fiscal 2019, care confirmă dorinţa sa de a spori cheltuielile militare şi de a reduce fondurile pentru Departamentul de Stat, comentează France Presse, potrivit agerpres. Astfel, cheltuielile militare s-ar putea ridica de la 612 miliarde de dolari în 2018 la 686 miliarde în 2019. Aceasta înseamnă o creştere a bugetului Pentagonului cu peste 10%, în condiţiile în care cheltuielile umanitare şi diplomatice sunt drastic reduse. Administraţia Preşedintelui american Donald Trump nu îşi ascunde obiectivul de a acorda prioritate apărării în contextul unei competiţii sporite cu Rusia şi China, potrivit Pentagonului. Bugetul propus prevede cheltuieli pentru 25.900 de soldaţi suplimentari, precum şi investiţii majore pentru industria de avioane şi construcţia de nave de război, sisteme terestre şi rachete de apărare. Totodată, preşedintele american s-a pronunţat pentru dezvoltarea arsenalului nuclear al Statelor Unite, argumentînd ca unic motiv faptul că şi ‘alte’ ţări fac acelaşi lucru, şi a dat asigurări că, dacă aceste naţiuni ar pune capăt cursei dezvoltării armelor, Washingtonul ar face acelaşi lucru.

Macron îşi ţine promisiunea electorală şi va introduce ‘Serviciul naţional universal’

‘Serviciul naţional universal’ în Franţa, promis în campanie de Emmanuel Macron, va fi ‘obligatoriu’, a afirmat Marţi un purtător de cuvînt al Guvernului, citat de AFP. ‘Va fi universal, se va referi la întreaga grupă de vîrstă şi va fi obligatoriu’, a declarat Benjamin Griveaux la Radio classique şi postul de televiziune Paris premiere. În timp ce Franţa a eliminat serviciul militar în 1997, Emmanuel Macron a promis în campania prezidenţială să restabilească ‘serviciul naţional obligatoriu şi universal’ de o lună şi pentru toţi cei din aceeaşi categorie de vîrstă, ceea ce înseamnă între 600.000 şi 800.000 de tineri pe an. Devenit preşedinte, Macron şi-a reiterat promisiunea. ‘Nu este vorba de reinventarea serviciului militar’, ci de a oferi ‘tinerilor în Franţa cauze de a apăra, de a se angrena în domeniul social, ecologic, cultural’, a explicat el la sfîrşitul lunii Ianuarie.