Realitatea internationala pe scurt (16 Mai 2018)

Ofițeri ai SBU au percheziționat biroul din Kiev al agenției RIA Novosti. Un jurnalist a fost reținut. Reacția Moscovei

Ofițeri ai Serviciului Ucrainean de Securitate (SBU) au percheziționat biroul din Kiev al agenției ruse de știri RIA Novosti. Un jurnalist a fost reținut, iar agenția este acuzată că participă „într-un război hibrid informațional” împotriva Ucrainei. Vișinski, cetățean rus, a fost reținut în apropiere de apartamentul său din Kiev, iar arestarea lui a fost confirmată pentru Europa Liberă de purtătoarea de cuvînt a Serviciului Ucrainean de Securitate. Intervenția SBU a avut loc în timp ce Președintele rus Vladimir Putin deschidea noul pod, care leagă Federația rusă de peninsula ucraineană, Crimeea. Purtătoarea de cuvînt a SBU, Olena Hitlianska, a scris într-o postare pe Facebook că Serviciul de Securitate și Procuratura au „descoperit” o rețea de companii media, controlate de Rusia, folosită „de țara agresoare într-un război hibrid informațional împotriva Ucrainei”. Kiril Vișinki, ucrainean care a primit cetățenia rusă în 2015, este acuzat de „trădare”, a precizat un reprezentant al Procuraturii, în timp ce directorul adjunct al SBU a precizat că Vișinki a fost în Crimeea în 2014, de unde a trimis „relatări subversive”, după care ar fi colaborat cu grupări separatiste din Estul Ucrainei, relatează agenția AFP.

Rusia a promis Miercuri că „va face totul” pentru eliberarea jurnalistului ruso-ucrainean. „Rusia va face totul pentru ca acest cetăţean rus să fie eliberat şi pentru ca asemenea acţiuni faţă de alţi reprezentanţi ai mass-media, fie că sunt ruşi sau că lucrează pentru media ruse, să nu se mai repete”, a declarat la televiziune purtătoarea de cuvînt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova. „Ucraina continuă cu obstinaţie să ducă o politică de reprimare la adresa mass-media”, a denunţat Zaharova. Kremlinul a denunţat încă de Marţi „acţiunile absolut revoltătoare şi scandaloase” şi a promis „măsuri de retorsiune” împotriva Ucrainei. Ministrul de Externe Serghei Lavrov a declarat că acum Rusia așteaptă reacția reprezentantului OSCE pentru libertatea presei, care în trecut a criticat cu regularitatea limitările impuse libertății de expresie în Rusia.

Din 2014, Guvernul ucrainean a interzis mai mult de zece posturi rusești de televiziune, acuzate de dezinformare. În 2017, Ucraina a fost criticată de activiști pentru libertatea presei, după ce a decis expulzarea unui corespondent al postului de televiziune Pervîi Kanal din Rusia. În ultimul raport la organizației internaționale „Reporteri fără frontiere”, Ucraina se clasează pe locul 101 din 180 de țări, cînd vine vorba de libertatea presei. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi-a exprimat „profunda îngrijorare”, cerîndu-i Kievului „să respecte normele internaţionale” privind libertatea presei.

OIAC confirmă utilizarea clorului într-un atac chimic în Siria

Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) a confirmat Miercuri că clorul ”pare că a fost folosit ca armă chimică”, în Februarie, într-un atac contra oraşului sirian Saraqeb, relatează AFP, potrivit news.ro. O misiune OIAC de anchetă a putut să stabilească faptul că ”clorul a fost eliberat din cilindri de impactul mecanic în cartierul Al Talil, la Saraqeb”, anunţă OIAC într-un comunicat. Echipa a găsit doi cilindri ”în care am putut să stabilim că a fost clor”. De asemenea, eşantioane prelevate în zonă au ”arătat o prezenţă neobişnuită a clorului în mediul înconjurător local”, a precizat organizaţia cu sediul la Haga.

În conformitate cu mandatul său, OIAC nu a spus cine a putut să utilizeze clorul, în acest război civil complex ce sfîşie Siria de peste şapte ani. Unsprezece persoane au primit îngrijiri, pe 4 Februarie, din cauza unor dificultăţilor respiratorii, la Saraqeb, anunţa la acea vreme Observatorul Sirian al Drepturilor Omului (SOHR). OIAC a anunţat că în timpul anchetei sale a interogat martori şi a confirmat, la rîndul ei, că un ”anumit număr de pacienţi a fost îngrijit în legătură cu simptome care corespund unei expuneri la clor”.

Altă misiune OIAC aşteaptă în prezent rezultatele unei anchete dificile în oraşul sirian Duma, în Ghouta de Est, la porţile Damascului, cu privire la acuzaţii referitoare la atacuri cu clor şi gaz sarin soldate cu cel puţin 40 de morţi, pe 7 Aprilie. Echipa OIAC a exhumat corpuri şi a prelevat aproximativ 100 de eşantioane din mediul înconjurător – analizate în prezent în diverse laboratoare. Siria şi Rusia acuză membri ai echipelor de salvare că au ”fabricat” un videoclip din 7 aprilie, la îndemnul Statelor Unite şi aliaţilor lor.

După SUA, Guatemala și-a inaugurat noua Ambasadă din Ierusalim

Guatemala a inaugurat Miercuri, la Ierusalim, noua sa Ambasadă în Israel, urmînd exemplul SUA, într-un demers de ruptură diplomatică ce i-a iritat pe palestinieni, informează AFP, potrivit agerpres. Astfel, Guatemala este a doua ţară care îşi transferă reprezentanţa diplomatică la Ierusalim, punînd capăt deceniilor de consens internaţional care stabileşte ca Ambasadele să fie instalate în afara Oraşului Sfînt, dat fiind statutul său disputat şi persistenţa conflictului israeliano-palestinian. „Aţi fost întotdeauna printre primii. Aţi fost a doua ţară care a recunoscut Israelul”, a declarat premierul israelian Benjamin Netanyahu în timpul ceremoniei de deschidere, în prezenţa Preşedintelui Guatemalei, Jimmy Morales.

Lider Fidesz din Ungaria: ‘Schimbarea regulilor UE nu se poate face fără acordul Budapestei’

Regulile Uniunii Europene (UE) vor trebui schimbate pentru a putea tăia fondurile acordate statelor membre, iar acest lucru nu se poate întîmpla decît cu consimţămîntul Ungariei, a declarat europarlamentarul ungar Jozsef Szajer (Fidesz, de guvernămînt), într-un interviu publicat Miercuri de cotidianul Magyar Idok, citat de MTI. Politicianul ungar a subliniat în interviu că premierul Viktor Orban este un negociator experimentat a cărui opinie este imposibil să fie trecută cu vederea în astfel de decizii importante. Finanţarea din partea UE se bazează pe reguli bugetare, nu pe ideologie, a insistat Szajer, referindu-se la apelurile venite din interiorul Uniunii de a condiţiona acordarea de fonduri de conformarea faţă de valorile fundamentale ale blocului comunitar. „Schimbarea regulilor UE nu se poate face fără noi. Se vehiculează de ceva vreme astfel de ameninţări, dar fără prea mare bază”, a spus Szajer.

Potrivit europarlamentarului ungar, în Europa de astăzi nici o dezbatere importantă nu are loc fără a auzi opinia lui Viktor Orban, care „este menţionat ca fiind al treilea politician de pe continent, alături de cancelarul german şi Preşedintele francez”. În ce priveşte apelurile unor membri ai Parlamentului European (PE) de a tăia finanţarea pentru Ungaria, Jozsef Szajer a explicat că, la alegerile pentru PE din 2019, alegătorii ungari vor avea posibilitatea să-şi exprime părerea faţă de acei europarlamentari care „vorbesc împotriva Ungariei şi a poporului ungar la Strasbourg”.

Trump vrea ‘să îi cazeze’ în baze militare pe copiii migranți

Oficiali ai administraţiei Donald Trump vor inspecta patru baze militare americane pentru a vedea dacă pot găzdui copiii migranţi care au trecut ilegal frontiera, a informat Marţi Washington Post, relatează AFP. Săptămîna trecută, ministrul american al Justiţiei Jeff Sessions a avertizat că persoanele care intră ilegal în Statele Unite împreună cu copiii lor vor fi separate de aceştia. Washington Post, citînd un e-mail trimis Pentagonului de Ministerul Sănătăţii, a informat că oficiali guvernamentali vor vizita baze militare din Texas şi Arkansas, în Sudul ţării. Potrivit ziarului, persoanele sub 18 ani neînsoţite care ajung la frontieră şi copiii separaţi de părinţii lor vor fi cazaţi în aceste baze militare. Este vorba despre vizite preliminare şi nici o decizie nu a fost luată oficial, a precizat publicaţia americană.

În timpul unei vizite la frontiera SUA în Arizona şi în California săptămîna trecută, Jeff Sessions a avertizat că orice persoană care încearcă să intre în mod ilegal în SUA împreună cu un copil va fi probabil separată de minor. „Dacă nu vrei să-ţi vezi copilul separat (de tine), atunci nu-l face să treacă ilegal graniţa. Nu este vina noastră dacă cineva face asta”, a spus Sessions. Potrivit unui oficial al Ministerului Sănătăţii citat de Washington Post, centrele de găzduire pentru copiii migranţi sunt ocupate în proporţie de 91% şi, prin urmare, se iau în calcul alte locaţii pentru aplicarea măsurilor preconizate.

În Iulie 2014, 60.000 de minori au trecut graniţa în Statele Unite din America Centrală. Administraţia fostului Preşedinte Barack Obama a folosit atunci baze din California, Oklahoma şi Texas pentru a adăposti mii de copii, potrivit Washington Post.

Turcia îl alungă din țară pe consulul general al Israelului

Turcia i-a cerut Miercuri consulului general al Israelului la Istanbul să părăsească temporar teritoriul ţării, la o zi după ce o măsură similară a fost luată de Israel la adresa consulului general al Turciei la Ierusalim, informează AFP. Potrivit agenţiei Anadolu, Ministerul Afacerilor Externe al Turciei i-a cerut consulului israelian la Istanbul, Yossi Levi Safri, să părăsească teritoriul Turciei „pentru o perioadă”, după ce i-a cerut cu o zi înainte acelaşi lucru ambasadorului israelian la Ankara, pe fondul tensiunilor puternice între cele două ţări, după ce aproape 60 de palestinieni au fost ucişi de forţele armate israeliene în Fîşia Gaza.

Replicînd sancţiunii diplomatice turce împotriva ambasadorului său la Ankara, Israelul a ordonat Marţi consulului general turc la Ierusalim să părăsească ţara temporar. Preşedintele turc Recept Tayyip Erdogan, provenit din mişcarea islamo-conservatoare, s-a plasat în fruntea atitudinilor de reprobare la adresa Israelului după carnagiul de Luni din Fîşia Gaza, acuzînd Israelul de „terorism de stat” şi „genocid” şi rechemîndu-l pentru consultări pe ambasadorul turc de la Tel Aviv.

Netanyahu a replicat criticilor lui Erdogan, afirmînd că nu are de primit „lecţii de morală” de la Preşedintele turc. „Erdogan se numără printre marii suporteri ai Hamas şi nu încape îndoială că înţelege perfect terorismul şi masacrele. Îi sugerez să nu ne dea lecţii de morală”, a afirmat Netanyahu. Reacţia premierului israelian a provocat o ieşire de o mare violenţă din partea lui Erdogan, care a calificat Israelul drept „stat de apartheid” şi l-a acuzat pe Netanyahu că „are sînge palestinian pe mîini”. Această escaladare a tensiunilor riscă să submineze fragila normalizare a relaţiilor pe care cele două ţări au lansat-o în 2016 după o gravă criză diplomatică declanşată de un raid israelian împotriva unei nave a unui ONG turc ce se îndrepta spre Fîşia Gaza în 2010.

La apelul diferitelor organizaţii, sute de manifestanţi au protestat Marţi în faţa Consulatului israelian de la Istanbul. Fluturînd drapele turce şi palestiniene, ei au strigat în cor „blestemat fie imperialismul american” sau „Israel, cară-te”. O manifestaţie, care se anunţă de proporţii, ar urma să aibă loc Vineri la orele 12:00 GMT, la Istanbul, la apelul lui Erdogan, sub sloganul „Stop opresiunii”. 

Coreea de Nord amenință că anulează summitul prevăzut la 12 Iunie cu Donald Trump

Coreea de Nord a ameninţat Miercuri că anulează summitul prevăzut la 12 Iunie între liderul său, Kim Jong Un, şi Preşedintele american, Donald Trump, din cauza manevrelor militare din Sud, a informat agenţia Sud-coreeană Yonhap, potrivit agerpres. Phenianul a anulat, de asemenea, o întîlnire la nivel înalt prevăzută Miercuri cu Seulul pentru a protesta faţă de exerciţiul militar anual Max Thunder la care participă armatele Sud-coreeană şi americană, a afirmat Yonhap, citînd agenţia oficială nord-coreeană KCNA. Statele Unite vor trebui „să se gîndească cu atenţie la soarta acestui summit Coreea de Nord-SUA, în lumina vacarmului militar”, a transmis Yonhap, citînd agenţia oficială Nord-coreeană.

Exerciţiile dintre forţele aeriene ale celor doi aliaţi constituie un antrenament pentru o invazie şi o provocare, în timp ce relaţiile inter-coreene se destindeau, a adăugat Yonhap, preluînd KCNA. La rîndul său, Washingtonul a afirmat că pregăteşte în continuare summitul. „Vom continua să mergem mai departe” în ce priveşte pregătirile, „nu am primit nici o notificare” legată de vreo schimbare, a declarat purtătoarea de cuvînt a Departamentului de Stat, Heather Nauert. Limbajul utilizat de Coreea de Nord este o revenire neaşteptată la vechea retorică a Phenianului care a afirmat multă vreme că are nevoie de arma nucleară pentru a se apăra împotriva Statelor Unite.

Israelul a fost criticat după „baia de sînge” din Fîşia Gaza

Israelul s-a confruntat Marţi cu un val de condamnări şi apeluri la o anchetă independentă după baia de sînge de Luni, în Fîşia Gaza, unde aproape 60 de manifestanţi palestinieni au murit sub gloanţele israeliene, comentează AFP. La o zi după cele mai sîngeroase evenimente care au avut loc de la sfîrşitul conflictului israeliano-palestinian din 2014, Israelul a văzut Marea Britanie, Germania, Belgia şi Elveţia susţinînd ideea investigaţiilor, lansată de secretarul general al ONU, Antonio Guterres, în Martie, cînd a început mobilizarea în Fîşia Gaza. Israelul a văzut, de asemenea, că importantul aliat american şi-a reafirmat sprijinul său ferm în Consiliul de Securitate al ONU.

Statul evreu, care a sărbătorit Luni inaugurarea noii Ambasade americane la Ierusalim şi a 70-a aniversare a creării sale, a avut Marţi de înfruntat o serie de tensiuni diplomatice provocate de criza din Fîşia Gaza. Relaţiile deja complicate cu Turcia s-au deteriorat, Ankara trimiţînd acasă ambasadorul israelian şi Israelul ripostînd în acelaşi mod cu consulul general turc la Ierusalim. Liga Arabă a cerut procurorul Curţii Penale Internaţionale să deschidă o anchetă asupra „crimelor ocupaţiei israeliene”. Premierul britanic, Theresa May, a îndemnat „toate părţile” să dea dovadă de reţinere după evenimentele petrecute Luni la graniţa Israelului cu Fîşia Gaza. „O asemenea violenţă este distrugătoare pentru eforturile de pace şi îndemnăm toate părţile să dea dovadă de reţinere”, a declarat ea în cursul unei conferinţe de presă, organizată în comun la Londra cu Preşedintele Recep Tayyip Erdogan.

Luni seară, Turcia şi Africa de Sud au decis să-şi recheme ambasadorul. Totodată, Irlanda şi Belgia au convocat ambasadorul Israelului în capitalele lor. Consiliul ONU pentru Drepturile Omului şi organizaţia Amnesty International, două „bestii negre” ale Israelului, au vorbit despre „crime de război”. Consiliul ONU pentru Drepturile Omului va ţine Vineri o reuniune extraordinară.

Franța, Germania și Regatul Unit critică SUA pentru acţiunile unilaterale în Orientul Mijlociu

Ministrul de Externe francez Jean-Yves Le Drian a calificat Marţi situaţia din Orientul Mijlociu drept ‘explozivă’ şi a criticat SUA pentru acţiunile unilaterale în regiune, precum şi Israelul pentru – ceea ce a spus el – un nivel nejustificat de violenţă, potrivit Reuters, potrivit agerpres. Mii de locuitori din Fîşia Gaza au venit Marţi la funeraliile palestinienilor ucişi de trupele israeliene cu o zi înainte în cea mai sîngeroasă zi pentru palestinieni de la conflictul din Gaza din 2014. ‘Suntem ataşaţi cauzei securităţii Israelului, dar securitatea Israelului nu poate justifica acest nivel de violenţă’, a subliniat şeful diplomaţiei franceze, exprimîndu-se în Adunarea Naţională.

 ‘Avem dezacorduri cu SUA’, a spus Le Drian, referindu-se atît la politica Statelor Unite ale Americii privind Iranul, cît şi la mutarea Ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim. ‘Noi, de asemenea, avem un dezacord cu privire la metodă. Pentru că în ambele cazuri, Statele Unite au decis să acţioneze în mod unilateral’, a evidenţiat ministrul francez. La rîndul său, un ministru britanic a declarat că SUA ar trebui să arate o mai bună înţelegere a originilor cauzelor conflictului israeliano-palestinian, într-o poziţie critică rară din partea Marii Britanii, cel mai apropiat aliat al Statelor Unite, conform Reuters. Alistair Burt, ministru de stat pentru Orientul Mijlociu, a făcut aceste afirmaţii în cadrul unei dezbateri, Marţi, în Parlament, cu privire la deschiderea Ambasadei SUA la Ierusalim, ceea ce a declanşat o baie de sînge la frontiera dintre Israel şi Fîşia Gaza. ‘SUA vor rămîne o parte centrală a ceea ce trebuie să se întîmple în Israel, dar trebuie să acorde o mai mare înţelegere unor aspecte fundamentale’, a spus Burt. La fel ca multe alte state, nici Marea Britanie nu este de acord cu transferul Ambasadei SUA de la Tel Aviv la Ierusalim.

În cursul dezbaterii de Marţi din Parlamentul britanic, numeroşi aleşi au condamnat utilizarea de către Israel a muniţiilor reale împotriva manifestanţilor palestinieni. Unii au criticat vehement politica SUA şi au spus că vizita Preşedintelui american Donald Trump din Iulie în Marea Britanie ar trebui anulată. Ministrul Burt a respins această idee, dar a spus că Londra va încerca să trimită un mesaj critic Washingtonului.

Marea Britanie consideră legăturile sale de prietenie cu SUA drept o ‘relaţie specială’ şi exprimă rareori critici publice la adresa Washingtonului. Relaţiile dintre cele două ţări capătă o semnificaţie şi mai mare în contextul în care Marea Britanie se pregăteşte să părăsească UE. Totuşi, rezistenţa relaţiilor dintre Londra şi Washington a fost supusă testului sub administraţia Preşedintelui Donald Trump, recent, din cauza diferenţelor de poziţie în privinţa retragerii SUA din acordul nuclear cu Iranul din 2015.

La Berlin, cancelarul Angela Merkel a declarat că relaţiile europenilor cu SUA au fost afectate după ce Washingtonul s-a retras din acordul nuclear iranian, potrivit dpa. ‘Europa nu este oarbă în privinţa activităţilor Iranului, dar totuşi consideră că abandonarea acordului nu este cea mai bună cale de urmat’, a spus Merkel, într-un discurs susţinut la congresul Confederaţiei Sindicatelor din Germania (DGB).

 

Socialmai mult
22.07.18 - 13:21
20.07.18 - 18:53
20.07.18 - 18:44
20.07.18 - 18:43
20.07.18 - 13:36
20.07.18 - 13:33
19.07.18 - 18:38
19.07.18 - 18:36
19.07.18 - 18:33
19.07.18 - 16:17
19.07.18 - 13:20
19.07.18 - 13:07
18.07.18 - 19:10
18.07.18 - 19:11
18.07.18 - 15:08
18.07.18 - 15:07
18.07.18 - 14:23
18.07.18 - 11:29
17.07.18 - 19:12
17.07.18 - 19:11