Donald Trump ar fi susținut la summitul G7 că regiunea Crimeea aparține Rusiei

Președintele SUA, Donald Trump, le-a spus liderilor din Grupul țărilor puternic industrializate (G7) că fosta regiune ucraineană Crimeea aparține Rusiei deoarece locuitorii vorbesc limba rusă, afirmă surse citate de site-urile Buzzfeed News și Axios.com, relatează www.mediafax.ro. Doi diplomați, prezenți la întrevederea de săptămîna trecută din provincia canadiană Quebec, au declarat, sub protecția anonimatului, că Trump s-a arătat nemulțumit de faptul că Moscova nu a fost invitată la summit. În contextul în care liderii prezenți i-au replicat că Rusia a fost exclusă din G8 fiindcă a anexat regiunea ucraineană Crimeea, Președintele SUA a răspuns că regiunea Crimeea aparține Rusiei pentru că locuitorii vorbesc limba rusă. În cursul dineului de la summitul G7, Donald Trump a mai afirmat, potrivit surselor citate, că "Ucraina este una dintre cele mai corupte țări din lume".

Donald Trump a afirmat și public că Rusia trebuie să fie reprimită în Grupul țărilor puternic industrializate, susținînd că în felul acesta ar rămîne deschise mai multe canale de comunicare cu Moscova. Întîlnirea de săptămîna trecută a fost una tensionată, Trump retragîndu-și sprijinul față de comunicatul final al summitului, după un schimb de acuze cu premierului canadian, Justin Trudeau. 

Coaliția anti-Merkel: Se naște Axa Austria-Germania-Italia împotriva migranților ilegali

Premierul austriac Sebastian Kurz sună adunarea în Europa pentru a face față situației de urgență în materie de imigrație și în care Italia se află în prim-plan. Anunțul a fost făcut Miercuri, la Berlin, de cancelarul austriac Sebastian Kurz, după discuțiile cu ministrul german de Interne, Horst Seehofer. „Cred că este o cooperare foarte sensibilă care va contribui la reducerea migrației ilegale către Europa. Credem că este necesară o „axă a voinței” de combatere a migrației ilegale”, a spus Kurz. Anterior, cancelarul austriac declara că țara sa lucrează împreună cu cîteva state membre ale Uniunii Europene asupra înființării unor centre pentru primirea de migranți în afara Uniunii, „pentru a găzdui și oferi protecție, însă nu o viață mai bună”.

Austria va prelua de la Bulgaria Președinția Uniunii Europene în semestrul al doilea al acestui an, iar una din prioritățile anunțate este oprirea fluxurilor de migranți la frontierele externe ale UE. Kurz a mai spus că se bazează și pe sprijinul, în timpul Președinției sale rotative la UE, pe țări precum Olanda și Danemarca. Statele care au refuzat sau au refuzat să primească refugiați în cadrul sistemului cotelor obligatorii ale UE sunt Ungaria, Polonia, Republica Cehă și Slovacia. Anunțul cancelarului austriac vine în contextul în care  Angela Merkel încearcă să încheie o înțelegere privind cooperarea în interiorul UE pentru relocarea solicitanților de azil, dar care întîmpină opoziția lui Seehofer, ministrul de Interne german amenințînd stabilitatea Guvernului său de coaliție. 

De altfel, ministrul german de Interne a precizat că și omologii săi din Austria și Italia, Herbert Kicks și Matteo Salvini, au format o alianță în acest sens săptămîna aceasta. Seehofer a cîștigat sprijinul lui Salvini, care a refuzat Luni, în mod direct, să permită unei ambarcațiuni să intre cu sute de migranți în porturile italiene.

Un rege african s-a convertit la Ortodoxie pe Muntele Athos

Taina Sfîntului Botez este un moment special în viața oricărui creștin. Moment pe care l-a trăit recent un rege african, care a fost botezat în religia ortodoxă pe Muntele Athos. Regele Tchiffi Zae Jean Gervais -  care a ajuns în Grecia, pe Muntele Athos tocmai din Africa de Vest, din Coasta de Fildeș - a fost primit în credința ortodoxă cu numele de botez David de părintele Dionysus din Sfîntul Munte, scrie site-ul Greek Reporter. Mănăstirea Kutlumuș a fost mîndră să oficieze ceremonia specială pentru regele african, care este prim-cancelar al Regatului Unit al Africii, un forum non-politic care susține diversele guverne și instituții ale Africii.

Beijingul avertizează cu un răspuns rapid dacă SUA îi va leza interesele

China a afirmat Vineri că va răspunde rapid pentru a se proteja dacă SUA îi lezează interesele, în contextul în care Preşedintele Donald Trump se pregăteşte să prezinte lista definitivă a produselor chineze pentru care pot fi aplicate tarife vamale punitive, relatează Reuters, EFE şi AFP. „Poziţia noastră rămîne aceeaşi, dacă SUA iau măsuri unilaterale şi protecţioniste care dăunează intereselor chineze vom răspunde imediat luînd deciziile necesare pentru a ne apăra drepturile şi interesele legitime”, a declarat Vineri la Beijing în cadrul unei conferinţe de presă purtătorul de cuvînt al Ministerului de Externe chinez Geng Shuang.

Trump urmează să prezinte detalii asupra acestui plan în cursul zilei de Vineri. Lista va conţine 800 de categorii de produse chineze în valoare de 50 miliarde de dolari americani, în scădere de la 1.300, cît erau anterior. Administraţia SUA este angajată într-o dublă cursă diplomatică: are nevoie de Beijing pentru progresul eforturilor de denuclearizare a Coreei de Nord, dar în acelaşi timp se opune tuturor partenerilor săi, într-un război comercial aproape declarat, notează AFP. După summitul din Singapore cu liderul Nord-coreean Kim Jong Un, Preşedintele american l-a lăudat pe omologul său chinez Xi Jinping pentru contribuţia sa la încheierea unui acord cu privire la denuclearizarea Coreei de Nord şi a subliniat că acest acord va fi şi în avantajul Chinei.

Preşedintele SUA a declarat că acordul cu Phenianul va fi şi în avantajul Chinei

Donald Trump l-a lăudat pe omologul său chinez Xi Jinping pentru contribuţia sa la încheierea unui acord cu privire la denuclearizarea Coreei de Nord şi a subliniat că acest acord va fi şi în avantajul Chinei, relatează Vineri Reuters. China este de departe cel mai mare partener comercial al Coreei de Nord şi aliatul politic tradiţional al ţării izolate. După summitul de la Singapore, purtătorul de cuvînt al Ministerului de Externe chinez a dat de înţeles că o relaxare a sancţiunilor la adresa Coreei de Nord ar putea fi luată în considerare dacă aceasta respectă rezoluţiile ONU, adăugînd totodată că Beijingul a respectat întotdeauna cu stricteţe toate aceste rezoluţii.

 „Încheierea unui acord este lucru mare pentru lume şi este de asemenea un lucru bun şi pentru China. Nu-mi pot imagina că Beijingului îi convine să aibă atît de aproape pe cineva care are arme nucleare”, a declarat Donald Trump în faţa jurnaliştilor la Singapore, după summitul său istoric cu liderul Nord-coreean Kim Jong Un. Trump a declarat atunci că doreşte să-l sune pe Xi probabil înainte de a ateriza la Washington, pentru a-i comunica rezultatele întrevederii cu liderul Nord-coreean. Preşedintele american a susţinut că ar dori să includă Beijingul în discuţiile viitoare. „Cred sincer că Beijingul este fericit că am înregistrat un asemenea progres”, a spus Trump.

Ministerul de Externe al Chinei a publicat la rîndul său un comunicat în care este lăudată hotărîrea lui Trump şi Kim. Preşedintele american a apreciat că Beijingul a relaxat în ultimele săptămîni sancţiunile împotriva Coreei de Nord pentru a permite schimburi comerciale sporite între cele două ţări, dînd de înţeles că această relaxare ar putea fi modul Chinei de a le comunica SUA că nu este mulţumită cu poziţia dură adoptată de Washington împotriva Beijingului în negocierile privind comerţul.

The Global Times, influent cotidian apropiat conducerii chineze, a notat într-un editorial că ar fi oportun să se ia în considerare „o reducere corespunzătoare a sancţiunilor” împotriva Coreei de Nord.

America ameninţă cu ‘măsuri ferme şi adecvate’ dacă Siria nu respectă încetarea focului

SUA vor ”lua măsuri ferme şi adecvate” în răspuns la încălcarea de către Guvernul sirian a regimului de încetare a focului în aşa-numita zonă de ”dezescaladare” din Sud-Vestul ţării, a anunţat Joi Departamentul de Stat american, relatează Reuters. Sud-Vestul Siriei, care se învecinează cu Iordania şi Platoul Golan, ocupat de Israel, este una din zonele care nu se află încă sub controlul statului, după şapte ani de conflict.

Forţele preşedintelui sirian Bashar al-Assad au recuperat zone controlate de rebeli cu ajutorul aviaţiei ruse şi al unor miliţii susţinute de Iran, iar şeful statului s-a angajat în mod repetat să recupereze „fiecare centimetru” din teritoriul ţării. De anul trecut, un acord de „dezescaladare” mediat de Rusia, Statele Unite şi Iordania a ţinut în frîu luptele în Sud-Vestul ţării. În calitate de membru al Consiliului de Securitate al ONU, Rusia „este în mod firesc responsabilă” să-şi folosească influenţa diplomatică şi militară asupra Guvernului sirian pentru a opri atacurile şi a constrînge Guvernul să înceteze ofensivele militare”, menţionează Departamentul de Stat în comunicat.

Netanyahu: Israelul a bombardat miliţiile şiite din Siria susţinute de Iran

Israelul a atacat miliţiile şiite din Siria susţinute de Iran, conform prim-ministrului Benjamin Netanyahu, care susţine că astfel de acţiuni ajută la menţinerea sub control a fluxului de migranţi sirieni sunniţi din Siria înspre Europa, scrie Reuters, potrivit news.ro. Netanyahu a acuzat Iranul, care susţine Guvernul sirian împotriva rebelilor, că aduce 80.000 de luptători şiiţi din ţări precum Pakistan şi Afganistan pentru a lansa atacuri împotriva Israelului şi a converti majoritatea sunnită din Siria.

„Este o reţetă pentru a începe alt război civil, mai degrabă un război teologic, un război religios iar o sursă ar putea fi milioanele care se duc în Europa… Iar astfel s-ar ajunge la terorism în multe ţări”, a declarat Netayanhu. „Evident, nu îi vom lăsa să facă acest lucru. Ne vom lupta cu ei. Prevenind acest lucru ajutăm securitatea ţărilor voastre, securitatea lumii”, a adăugat el. Netanyahu nu a oferit mai multe detalii. Aproape jumătate din populaţia Siriei a trebuit să părăsească ţara din cauza războiului civil iar sute de mii de refugiaţi au ajuns în Europa. Musulmanii sunniţi sunt majoritari în Siria. Preşedintele Bashar al-Assad face parte din minoritatea religioasă Alawite, considerată ca făcînd parte din cultura şiită.

Oraşul suedez Eskilstuna introduce permisul de cerșetorie

Consiliul local din oraşul suedez Eskilstuna a adoptat Joi o hotărîre prin care îi obligă pe cerşetori să solicite un permis de la Poliţie, astfel încît autorităţile să poată recenza persoanele aflate în nevoie şi să depisteze traficul de fiinţe umane, a informat postul de radio public, preluat de AFP, potrivit agerpres. La Eskilstuna, oraş cu 69.000 de locuitori, situat la circa 100 km Vest de Capitală, romi veniţi din România şi din Bulgaria practică cerşetoria de mai mulţi ani, la fel ca în alte localităţi din Suedia.

‘O autorizaţie din partea Poliţiei pentru colecta pasivă de bani este obligatorie în anumite zone geografice’, prevede textul adoptat cu majoritate absolută de voturi, din partea social-democraţilor, conservatorilor, centriştilor şi extremiştilor de dreapta. Consilierii ecologişti, ai Partidului de Stînga, liberali şi creştin-democraţi au votat împotrivă. Permisul de cerşetorie va costa 150 de coroane suedeze (15 euro). Nerespectarea hotărîrii va fi pedepsită cu amendă. ‘Suntem o societate civilizată, în care domneşte ordinea, cu birocraţie, instituţii. Dar şi o societate în care marginalii sunt tot mai numeroşi, în afara legii’, a justificat Jimmy Jansson, viceprimar social-democrat.

Promotorii hotărîrii susţin că scopul ei nu este de a împiedica cerşetoria, ci de a le permite asociaţiilor şi serviciilor de asistenţă socială să intre în contact cu persoanele care trăiesc din cerşit şi, dacă este cazul, ‘să le ajute să revină în ţările lor’, după cum a explicat Jansson. Premierul suedez, social-democratul Stefan Lofven, a calificat iniţiativa ca ‘interesantă’, dar a respins propunerea conservatorilor şi extremiştilor de dreapta de interzicere a cerşetoriei la nivel naţional. Hotărîrea ar urma să intre în vigoare la 1 Octombrie, dar nu a primit încă aprobarea la nivelul comitatului şi ar putea fi considerată neconstituţională.

Decizia ‘ostilă’ a Norvegiei de a dubla numărul de puşcaşi marini americani de pe teritoriul său nu va rămîne fără consecinţe, avertizează Moscova

Rusia a ameninţat Joi că va riposta la planul Norvegiei privind dublarea numărului de puşcaşi marini ai contingentului SUA de pe teritoriul său, spunînd că este o decizie ‘ostilă’ ce nu va rămîne fără consecinţe, informează Reuters, scrie agerpres.

Oslo a anunţat Marţi că va cere Statelor Unite, aliatul său din cadrul NATO, să trimită 700 de puşcaşi marini în Norvegia în 2019, faţă de 330 în prezent, indicînd că trupele suplimentare vor fi instalate mai aproape de graniţa cu Rusia.

‘Aceasta face ca Norvegia să fie mai puţin previzibilă şi ar putea cauza o creştere a tensiunii, declanşînd o cursă a înarmării şi destabilizînd situaţia din Nordul Europei’, precizează Ambasada Rusiei din Oslo pe pagina sa de Facebook. ‘Vedem asta ca pe ceva clar ostil şi aceasta nu va rămîne fără consecinţe’, avertizează textul.

Îngrijorarea Norvegiei în legătură cu vecinul său s-a accentuat după anexarea de către Moscova a peninsulei ucrainene Crimeea în 2014, chiar dacă nu întrevede o ameninţare directă din partea Rusiei. Primul contingent de puşcaşi marini americani a sosit în Norvegia în Ianuarie 2017 pentru a se antrena în condiţii de Iarnă. Rotaţia lor are loc la fiecare şase luni. Miercuri, Flota rusă a Nordului a lansat exerciţii navale de anvergură în Marea Barents. Norvegia va găzdui spre sfîrşitul acestui an cele mai importante manevre NATO din ultimele decenii.