După 4 ani de cînd un deținut a fost executat, pe arma crimei a fost descoperit ADN-ul altui bărbat

La patru ani după ce Ledell Lee a fost executat în statul Arkansas, autoritățile au făcut o descoperire teribilă. ADN-ul găsit pe arma crimei, care nu fusese testat anterior, aparține altui bărbat, potrivit New York Times. Lee și-a susținut nevinovăția de cînd a devenit suspect în cazul uciderii Debrei Reese, în vîrstă de 26 de ani, în Jacksonville, Arkansas, în 1993. Primul său proces s-a încheiat după ce juriul a fost suspendat, iar în urma celui de-al doilea proces, care a început în 1995, a fost găsit vinovat și a fost condamnat la moarte. A stat în secțiunea destinată condamnaților la moarte timp de două decenii și a sperat că într-o zi adevărul va ieși la lumină. Lee a fost în cele din urmă executat pe data de 20 Aprilie 2017.

Au existat mai multe tentative de testare a ADN-ului de pe obiectele găsite în casa victimei. A existat chiar și o cerere înaintată în acest sens înaintea execuției lui Lee, însă aceasta a fost respinsă. Un judecător federal a spus că execuția lui Lee a trebuit să meargă înainte, pentru că „pur și simplu a fost întîrziată prea mult”. Sora lui Ledell Lee, Patricia Young, a deschis un proces în luna Ianuarie pentru ca anchetatorii din Jacksonville să fie obligați să realizeze testele ADN. Au fost analizate mai multe obiecte, între care și arma crimei. Testele au evidențiat ADN-ul altei persoane. Rezultatul a fost introdus în baza de date națională, însă nu a fost descoperită persoana căreia îi aparține.

În ciuda întorsăturii dramatice a acestui caz, autoritățile responsabile de execuția lui Lee sunt de neclintit. Guvernatorul din Arkansas, Asa Hutchinson, a spus că „este de datoria mea să aplic legea” și că „juriul l-a găsit vinovat în baza informațiilor deținute”. Procurorul general al statului, Leslie Rutledge, a declarat: „Instanțele au respins în mod constant afirmațiile lui Ledell Lee, pentru că dovezile au demonstrat, dincolo de orice umbră de îndoială, că el a ucis-o pe Debra Reese”.

Kovesi anunţă începerea activităţii EPPO

Şefa Biroului Procurorului Public European (EPPO), Laura Codruţa Kövesi, le-a trimis o scrisoare comisarilor europeni Didier Reynders (Justiţie) şi Johannes Hahn (Buget şi Administraţie) în care anunţă că noul organism este pregătit să-şi înceapă activitatea la 1 Iunie, informează euractiv.com. Dintre cei 40 de procurori europeni adjuncţi, pînă în prezent au fost aprobaţi zece, în timp ce pentru ceilalţi procedurile sunt în desfăşurare. Gabriel Seixas va avea misiunea de a depista la Luxemburg fraudele cu fonduri europene. EPPO, care ar fi trebuit să fie operaţional la sfîrşitul anului 2020, este o instituţie independentă însărcinată cu investigarea, urmărirea penală şi aducerea în faţa Justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi corupţia sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro. Lista infracţiunilor se va putea extinde în viitor pentru a include, de exemplu, faptele de terorism.

Biroul Procurorului Public European va funcţiona ca o structură colegială, formată din două niveluri. Nivelul central va fi format din procurorul-şef european, care va avea responsabilitatea generală a biroului. Nivelul descentralizat va fi alcătuit din procurori europeni delegaţi situaţi în statele membre, care vor fi însărcinaţi cu activitatea de zi cu zi a investigaţiilor şi urmăririlor penale în conformitate cu regulamentul şi cu legislaţia respectivului stat membru. Nivelul central va monitoriza, va conduce şi va supraveghea toate investigaţiile şi urmăririle penale desfăşurate de procurorii europeni delegaţi, asigurînd astfel o politică consecventă în materie de investigaţii şi urmărire penală în întreaga Europă. Deşi competenţa sa este limitată la statele membre participante, EPPO va coopera cu celelalte state din UE neparticipante.

Activitatea EPPO va fi complementară celei a Biroului european de luptă antifraudă (OLAF) şi a Eurojust (Agenţie a Uniunii Europene ce se ocupă de cooperarea judiciară în materie penală între Agenţiile statelor membre), care nu sunt echipate pentru a ancheta sau pentru a urmări penal cazuri individuale. Dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, cinci nu participă la EPPO: Ungaria, Polonia, Irlanda, Suedia şi Danemarca. 

CEDO a transmis Poloniei cinci noi solicitări referitoare la independenţa sistemului judiciar

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a anunţat că a comunicat Poloniei cinci noi solicitări referitoare la reforma sistemului său judiciar, transmite AFP, potrivit agerpres. ”Acest nivel de prioritate este acordat afacerilor urgente”, a subliniat într-un comunicat instanţa judiciară a Consiliului Europei. Instituţia a precizat că acest tratament prioritar va viza atît cererile actuale, cît şi pe cele viitoare adresate Poloniei. La 30 Aprilie, CEDO a comunicat Varşoviei ”cinci chestiuni cu privire la o presupusă lipsă de independenţă a puterii judiciare”, cerînd Guvernului polonez să trimită observaţiile sale, o etapă preliminară în procesul judiciar al Curţii. Printre aceste cazuri, unul se referă la un judecător din Varşovia care a luat unele decizii privind libertatea de exprimare care au fost considerate ca nefavorabile Guvernului. Ulterior, el a fost transferat într-o altă jurisdicţie, măsură pe care judecătorul o consideră drept represalii pentru deciziile luate de el în timpul proceselor respective.

Un alt dosar vizează un judecător care face obiectul unei proceduri disciplinare după ca a dorit să verifice validitatea şi independenţa procesului de desemnare a unui judecător. CEDO condamnase Vineri Polonia pentru numirea ”în neregulă” a unui judecător al Curţii Constituţionale de la Varşovia. 

Dicţionarul Le Robert propune scrierea cuvîntului ”covid” cu litere mici

Cuvîntul ”covid” se scrie cu litere mici şi are mai degrabă genul masculin, potrivit ediţiei din 2022 a Le Robert, unul dintre cele două dicţionare comerciale importante din Franţa, informează AFP. Pentru a descrie maladia virală care s-a răspîndit în întreaga lume, Le Robert distinge termenul generic de ”covid”, ca în exemplul ”suspect de covid”, de cel specific, ”Covid-19”, scris cu o majusculă. Definiţia oferită este: ”Boală infecţioasă şi contagioasă cauzată de un coronavirus”. Concurentul său, Larousse, utilizează în mod sistematic o majusculă, oferind mai multe variante de grafie, ”COVID-19 sau Covid-19”.

COVID-19 este un acronim creat din limba engleză de Comitetul Internaţional pentru Taxonomia Virusurilor (ICTV) şi adoptat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) în luna Februarie 2020. Acesta semnifică boala provocată de coronavirus din 2019. Genul său gramatical face obiectul ezitării în franceză. Pentru Le Robert, este ”masculin sau feminin”, aşadar mai frecvent masculin, în timp ce pentru Larousse, este ”feminin sau masculin” – mai corect la feminin, însă la masculin la numeroşi vorbitori. În prezentarea ediţiei din 2022 a dicţionarului, Le Robert estimează că modul în care utilizat acest cuvînt ”face legea”. Dacă genul feminin este adoptat în Canada francofonă, genul masculin este pentru moment majoritar în Franţa. Potrivit raportului OMS din data de 11 Februarie 2020, boala infecţioasă asociată cu coronavirusul sindromului respirator acut sever 2 (SARS-CoV-2) a fost numită ”COVID-19”.

Germania vrea să vaccineze toţi adulţii cu Johnson & Johnson

Germania a decis să le propună tuturor adulţilor, pe bază de voluntariat, să fie vaccinaţi cu serul anti-COVID-19 de la Johnson & Johnson, vaccin a cărui utilizare a fost restricţionată în mai multe ţări din cauza posibilelor reacţii adverse rare, dar grave, relatează AFP. Deoarece majoritatea celor de peste 60 de ani ar trebui să fie vaccinaţi pînă în Iunie, Germania a decis să nu restricţioneze utilizarea vaccinului Johnson & Johnson la această grupă de vîrstă, ci să permită tuturor adulţilor să beneficieze de acest ser după consultarea medicului lor, a declarat ministrul Sănătăţii, Jens Spahn, în cadrul unei conferinţe de presă. Ministrul a estimat că în jur de 10 milioane de doze de Janssen, denumirea vaccinului Johnson & Johnson în Europa, vor fi livrat în Iunie/Iulie în ţară.

Această decizie „pragmatică” ar trebui să permită „accelerarea campaniei de vaccinare” în Germania, a subliniat ministrul, adăugînd că acele cazuri de tromboză depistate la persoanele care au primit acest vaccin au rămas „foarte rare” în lume. Puţin peste o treime din populaţia Germaniei a primit pînă acum o primă doză de vaccin anti-COVID-19 şi 9% a primit două doze. Ca şi în cazul vaccinului AstraZeneca, mai multe ţări au impus limite de vîrstă pentru utilizarea Johnson & Johnson – la persoanele de peste 55 de ani în Franţa, la cele de peste 60 de ani în Italia, în timp ce Danemarca a decis să renunţe la vaccinarea cu acest ser. Alte ţări, precum Islanda, au autorizat utilizarea acestui vaccin fără o limită de vîrstă. Unul dintre marile avantaje ale vaccinului Janssen este că o singură doză este suficientă pentru imunizarea împotriva COVID-19. Ambele vaccinuri, bazate pe aceeaşi tehnologie, sunt suspectate că ar provoca un tip foarte rar de cheaguri de sînge, care în unele cazuri este fatal.

Uniunea Europeană trebuie să-şi continue procesul de extindere. Unde-i Moldova?

Uniunea Europeană trebuie să avanseze cu procesul de extindere şi ”nu mai poate irosi timp” în această privinţă, susţine comisarul european pentru vecinătate şi extindere Oliver Varhelyi, într-un interviu publicat de cotidianul ungar Magyar Nemzet, transmite MTI. Obiectivul Uniunii Europene a rămas acelaşi, respectiv începerea negocierilor de aderare cu Albania şi cu Macedonia de Nord, este de părere Varhelyi, adăugînd că în Iunie sunt planificate să fie lansate conferinţele interguvernamentale cu cele două ţări. Referitor la opoziţia Bulgariei faţă de lansarea negocierilor oficiale de aderare cu Macedonia de Nord, comisarul european a ţinut să remarce că UE depune toate eforturile posibile ”pentru a rezolva situaţia”. ”Dacă aceste eforturi eşuează, trebuie să luăm în considerare lansarea discuţiilor interguvernamentale doar cu Albania”, a explicat el, adăugînd că ”o dispută bilaterală nu poate întîrzia întregul proces de extindere”.

În Noiembrie, anul trecut, Bulgaria a informat Comisia Europeană că nu acceptă proiectul cadrului de negociere propus pentru Macedonia de Nord şi proiectul de declaraţie aferentă întrucît nu sunt incluse garanţiile necesare pentru îndeplinirea condiţiilor prezentate de Sofia. Bulgaria contestă în special existenţa unei limbi macedonene şi vorbeşte despre un dialect bulgar. Cele două ţări îşi dispută, de asemenea, personalităţi istorice care au luptat împotriva ocupaţiei otomane. Pe de altă parte, întrebat dacă Uniunea Europeană va livra vaccinuri împotriva COVID-19 ţărilor vizate de politica de vecinătate, Oliver Varhelyi a răspuns că planul este de a furniza vaccinuri partenerilor estici, de preferat conform unei scheme similare livrărilor către Balcanii de Vest. ”În plus, Comisia Europeană intenţionează să furnizeze în viitorul apropiat aproximativ 1,5 milioane de doze de vaccin Estului (ţărilor din Parteneriatul Estic, n.red.) cu ajutorul Guvernului polonez care acţionează ca intermediar. O altă veste bună este că Ungaria va ajuta Polonia la această iniţiativă”, a mai spus comisarul european pentru vecinătate şi extindere.

SUA sunt pe cale să depăşească momentul critic al pandemiei

SUA sunt pe cale să depăşească momentul critic al pandemiei, aproximativ 58% dintre adulţi fiind deja vaccinaţi anti-COVID-19, susţine coordonatorul Casei Albe pentru răspunsul la criza coronavirusului, Jeff Zients, transmite dpa, potrivit agerpres. „Avem un drum de parcurs, care va implica facilitarea în şi mai mare măsură a accesului oamenilor la vaccin, creşterea încrederii”, a afirmat Zients pentru CNN. „Vrem pur şi simplu să fie vaccinaţi din ce în ce mai mulţi oameni”, a adăugat el. „Dacă vor fi necesare doze suplimentare, vom fi pregătiţi şi vom avea suficiente rezerve”, a mai spus Zients, în contextul în care responsabili de la producătorii de vaccinuri Pfizer şi Moderna au anticipat că cei vaccinaţi vor avea nevoie de o nouă doză (booster shot) în lunile următoare.

Şi dr. Anthony Fauci, directorul Institutului naţional american pentru boli infecţioase, s-a declarat optimist în ce priveşte perspectivele SUA, afirmînd pe ABC că speră ca anul viitor „să fim aproape la fel de aproape de normal pe cît posibil”. Pe de altă parte, secretarul american pentru comerţ, Gina Raimondo, a notat că drumul spre redresare va fi lung. „Am rămas în urmă cu investiţiile în economie şi oamenii continuă să se confrunte cu greutăţi”, a subliniat ea pe CBS. „Femeile în special încă întîmpină problemele cu găsirea de soluţii convenabile pentru îngrijirea copiilor sau cu depăşirea barierelor pentru a găsi un loc de muncă”, a spus ministrul.

Marina SUA a capturat un transport de arme atît de mare încît a acoperit puntea spate a unui crucișător de 173 de metri

Nava de război USS Monterey a oprit, în data de 6 Mai, un vas dhow neînregistrat (navă tradițională din regiunea Mării Roșii și a Oceanului Indian) care naviga în apele internaționale ale Mării Arabiei, în cadrul unei verificări de rutină, informează Marina SUA. O echipă a Pazei de Coastă aflată la bordul navei de război a urcat la bordul vasului suspect și a descoperit o ascunzătoare de arme. Captura uriașă a fost sechestrată și adusă la bordul USS Monterey în cadrul unei operațiuni care a durat două zile. Armele ridicate au ocupat mare parte din puntea din spate a vasului de război USS Monterey, lung de 173 de metri.

Printre arme se aflau zeci de rachete rusești anti-tanc, mii de puști de asalt chinezești și sute de mitraliere PKM, puști cu lunetă și lansatoare de grenade. Totodată, s-au mai găsit componente avansate de arme, precum lunete. Potrivit Marinei americane, a fost deschisă o anchetă pentru a se identifica sursa și destinația transportului de arme, care va rămîne în custodia SUA. După ce s-a stabilit că nava dhow se poate deplasa în siguranță, iar echipajul a fost interogat, marinarii au primit apă și mîncare și au fost eliberați.

După peste un an de pandemie, o țară asiatică a raportat primul deces cauzat de Covid-19

La mai mult de un an de la începutul pandemiei, Laos a înregistrat primul deces cauzat de Covid-19, conform presei locale, citată de CNN și Reuters. Prima victimă a pandemiei din această țară asiatică este o angajată a unui club de karaoke din Capitala Vientiane, au anunțat autoritățile din Laos. Femeia suferea de diabet și mai avea și alte probleme medicale. Laos se confruntă cu o creștere a numărului de cazuri. În total, țara a raportat 1.233 de cazuri de la începutul pandemiei, dintre care 1.184 au fost raportate luna trecută, conform datelor Universității Johns Hopkins. În Laos au fost administrate, pînă acum, 184.387 de doze de vaccin anti-Covid, la o populație de 7,28 milioane, potrivit CNN.

Atac armat în SUA. Un bărbat a ucis 6 oameni la o petrecere

Un bărbat din statul american Colorado a deschis focul la o petrecere şi a omorît şase oameni, apoi s-a sinucis. Polițiştii au primit un apel de urgență dintr-un parc de case mobile. Cînd au ajuns acolo au găsit șase adulți împușcați mortal și un bărbat grav rănit, care a murit la spital din cauza rănilor. Potrivit primelor date ale anchetei, incidentul s-a petrecut într-una dintre case, unde mai multe familii participau la o aniversare. Suspectul, iubitul uneia dintre victime, a mers acolo şi a început să tragă asupra oaspeților. Poliţia încă investighează motivele care au dus la acest masacru.