Federația Rusă a lansat patru sateliţi militari

Rusia a lansat Miercuri patru sateliţi militari transportaţi de o rachetă Soiuz de pe cosmodromul de la Pleseţk, informează agenţiile ruse de ştiri, preluate de AFP, potrivit agerpres. „O unitate a forţelor aerospaţiale a efectuat un tir reuşit cu o rachetă Soiuz 2.1V cu un bloc de patru sateliţi destinaţi nevoilor Ministerului Apărării”, a declarat un purtător de cuvînt al Armatei ruse, citat de agenţia de stat Ria Novosti. Autorităţile ruse nu au precizat de ce tip sunt sateliţii sau care va fi rolul lor.

Din 2011, Rusia este singura ţară în măsură să trimită echipaje spre Staţia Spaţială Internaţională, însă eşecuri recente, scandalurile în cadrul agenţiei spaţiale Roskosmos şi concurenţa cu compania SpaceX pun în pericol viitorul acestei exclusivități, notează AFP. Viitoarea misiune de transport a unui echipaj către ISS este prevăzută să aibă loc pe 20 Iulie. Echipajul va fi format dintr-un american, un rus şi un italian.

Americanii şi Marea Britanie au o legătură care este mai presus de orice individ

SUA şi Marea Britanie au o „relaţie specială” care este mai presus de orice individ, a precizat Departamentul de Stat, după demisia ambasadorului britanic în urma unor comentarii critice ale Preşedintelui Donald Trump, relatează Reuters, potrivit agerpres. „SUA şi Marea Britanie au o legătură care este mai presus de orice individ şi aşteptăm cu nerăbdare să ne continuăm parteneriatul. Rămînem dedicaţi relaţiei speciale SUA-Marea Britanie şi agendei noastre globale comune”, a declarat o purtătoare de cuvînt a Departamentului de Stat.

Ambasadorul britanic Kim Darroch a demisionat Miercuri după ce memorii ale sale în care descris Administraţia Trump drept ineptă au intrat în posesia unui ziar britanic, ceea ce l-a înfuriat pe Preşedintele american, care a lansat atacuri pe Twitter atît asupra diplomatului, cît şi a premierului la final de mandat Theresa May. Trump a spus că va rupe legăturile cu ambasadorul „foarte prost” al Marii Britanii şi a numit-o pe Theresa May „ridicolă”. Kim Darroch a precizat că situaţia „situaţia face imposibil să-mi pot continua rolul aşa cum aş fi vrut”.

Toate țările care îngrădesc libertatea presei trebuie să plătească un preț diplomatic, afirmă șeful diplomației de la Londra

Ministrul britanic de Externe, Jeremy Hunt, a declarat că țările care îngrădesc libertatea presei trebuie să plătească „un preț diplomatic”, potrivit Reuters, scrie mediafax. Prezent la un eveniment dedicat libertății presei, Hunt a atras atenția asupra deteriorării situației jurnaliștilor în China, dar și în alte state. La eveniment a participat și ministrul canadian de Externe, Chrystia Freeland. „Dacă vom acționa împreună vom putea scoate la lumină abuzurile și vom putea să îi facem să plătească un preț diplomatic pe cei care le fac rău jurnaliștilor sau îi arestează pentru că își fac datoria”, a declarat Hunt. El a mai adăugat că statele lumii nu ar trebui să „cadă pradă fatalismului” în urma atacurilor asupra libertății presei, precum asasinarea jurnalistului saudit Jamal Khashoggi în incinta Consulatului Arabiei Saudite la Istanbul.

Jaf ca-n filme în Franța: Hoții au golit o blindată de transport valori

Un jaf spectaculos a avut loc Miercuri pe autostrada A43, la nivelul Aeroportului Saint-Exupéry, la Lyon, în care persoane de la bordul a trei vehicule au golit un furgon de transport de valori, rănind transportatori, au declarat surse din cadrul Poliţiei pentru AFP, conform news.ro. Suma jefuită şi numărul atacatorilor era necunoscut imediat. Poliţia nu a fost în măsură să precizeze care a fost suma jefuită şi numărul răniţilor şi nici gravitatea rănilor acestora.    

Treizeci de entităţi teritoriale poloneze s-au declarat libere de ideologia LGBT 

Treizeci de entităţi teritoriale poloneze – sate, comune sau o adunare regională – s-au declarat în ultimele luni ”libere de ideologia LGBT”, a transmis organizaţia neguvernamentală Campania împotriva homofobiei (KPH), relatează AFP, scrie agerpres. Tema „ideologiei LGBT” reapare des în dezbaterea publică din Polonia, ţară considerată ca fiind extrem de ataşată de influenta Biserică Catolică.

La alegerile europene din luna Mai, liderul conservatorilor naţionalişti aflaţi la putere, Jaroslaw Kaczynski, a denunţat comunitatea LGBT, teoria de gen şi chiar unele recomandări ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii ca fiind „o ameninţare la adresa identităţii, naţiunii şi statului polonez”. „Există în acest moment 30 de entităţi diverse care au adoptat astfel de declaraţii. Uneori, este vorba de consilii municipale, alteori de adunări de voievodate (adunare regională)”, a declarat pentru AFP Magdalena Swider, o reprezentantă a KPH.

ONG-ul se declară independent şi regrupează jurişti, precum şi reprezentanţi ai societăţii civile. „Este vorba de o reacţie directă la adoptarea în Februarie de către Primăria din Varşovia a unei declaraţii de acţiune în favoarea comunităţii LGBT+ şi anti-discriminare”, spre marea nemulţumire a mediilor conservatoare şi ultraconservatoare din Polonia, a spus Magdalena Swider. Într-o declaraţie intitulată „Districtul Swidnik (Sud-Est), liber de ideologia LGBT”, care poate fi consultată pe site-ul său oficial, consilierii denunţă un „război ideologic” declanşat de „radicali care încearcă o revoluţie culturală în Polonia atacînd libertatea cuvîntului, puritatea copiilor, autoritatea familiei şi a şcolii”.

Prefectul de Lublin (Sud-Est) le-a oferit recent decoraţii unor oficiali locali care s-au opus „ideologiei LGBT care atacă familia, naţiunea şi statul polonez”, conform presei locale. Intervievat de AFP, Jaroslaw Jagura, expert jurist al Fundaţiei Helsinki pentru drepturile omului din Polonia, a spus că aceste declaraţii ar putea „încălca valorile constituţionale care se opun discriminării”. Săptămîna trecută, episcopii polonezi au denunţat „îndoctrinarea LGBT” exercitată, în opinia lor, de compania suedeză Ikea asupra unui salariat demis care, folosind extrase din Biblie, i s-a opus. Ikea i-a reproşat angajatului că a făcut „afirmaţii discriminatorii” după ce această companie a publicat în comunicarea sa internă un articol care expunea politica sa de toleranţă.

Într-o declaraţie recentă, Tribunalul Constituţional din Polonia a dat dreptate unui tipograf care, în numele „libertăţii de conştiinţă”, a refuzat comanda unei organizaţii LGBT. Mai mulţi jurişti au analizat semnificaţia acestei decizii ale Tribunalului Constituţional, în special dacă de acum orice comerciant are dreptul de a refuza să servească unii clienţi în numele convingerilor sale religioase sau pentru orice alt motiv.

Extrema dreaptă nu a obținut posturile de preşedinţi ai comisiilor Parlamentului European

Principalele grupuri politice din Parlamentul European au împiedicat Miercuri extrema dreaptă să obţină posturile de preşedinte ai comisiilor parlamentare pe care le urmărea, relatează AFP, scrie agerpres. Grupul Identitate şi democraţie (ID), în care se află eurodeputaţii Adunării Naţionale (RN) a lui Marine Le Pen şi ai Ligii din Italia, vizau, în primul rînd, să obţină şefia comisiei pentru agricultură şi pe cea a comisiei pentru afaceri juridice. Însă PPE (dreapta), social-democraţii, liberalii din Renew Europe şi Verzii au realizat un „cordon sanitar” pentru a-i bloca pe candidaţii grupului ID.

Franţuzoaica Maxette Pirbakas (RN) nu a obţinut numărul de voturi necesare pentru a obţine preşedinţia comisiei de agricultură, atribuită cu o largă majoritate germanului Norbert Lins (PPE). În acelaşi mod, francezul Gilles Lebreton (RN) a eşuat în obţinerea preşedinţiei comisiei însărcinate cu afacerile juridice, atribuită britanicei Lucy Nethsingha, membră a grupului Renew Europe. Este o „negare a democraţiei”, a afirmat Lebreton, declarînd că grupului ID, al cincilea ca număr de membri din hemiciclul european, „ar fi trebuit să i se atribuie un număr de posturi de responsabilitate echivalente cu ponderea sa electorală”.

Regula de repartizare a posturilor cheie care este utilizată în Parlamentul European este concepută pentru a reflecta ponderea grupurilor politice. Acestea aplică o formulă matematica complexă aşa-numită „metoda Hondt” pentru a regla respectivul echilibru. Aplicarea acestei metode i-ar fi permis extremei drepte să obţină cele două posturi de preşedinte de comisii pe care le dorea. Însă principalele grupuri politice din Parlamentul European s-au înţeles să le blocheze drumul în urma votului de confirmare care a avut loc Miercuri.

Grupurile politice consideră că extrema dreaptă nu are legitimitate să revendice posturi într-o instituţie pe care, potrivit lor, nu o respectă, notează AFP. Comisiile parlamentare joacă un rol cheie în activitatea PE. Ele sunt în prima linie în negocierile textelor legislative cu Comisia şi statele membrele, înaintea voturilor în sesiune plenară.

Cinci eurodeputaţi români, aleşi în conducerea comisiilor permanente ale noului PE

Cinci eurodeputaţi români au fost aleşi Miercuri în conducerea comisiilor permanente ale noului Parlament European, cel mai important post urmînd să fie ocupat de Adina Vălean, care va fi preşedintă a Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie (ITRE), potrivit agerpres. Daniel Buda (Partidul Naţional Liberal, grupul PPE) a fost ales vicepreşedinte al Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală (AGRI), iar Cristian Buşoi (Partidul Naţional Liberal, PPE) a devenit vicepreşedinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară (ENVI), potrivit unei informări de pe site-ul PE.

Tot din cadrul PPE, eurodeputatul român Iuliu Winkler (Uniunea Democrată Maghiară din România) a fost reales vicepreşedinte al Comisiei pentru comerţ internaţional (INTA). Eurodeputata Maria Grapini (Partidul Social Democrat, grupul S&D din PE) a fost aleasă şi ea vicepreşedintă a Comisiei pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor (IMCO). Alţi trei eurodeputaţi români care, potrivit informaţiilor AGERPRES, ar fi urmat să devină vicepreşedinţi în alte două comisii, Comisia pentru afaceri externe (AFET) şi Comisia pentru dezvoltare regională (REGI), nu au fost aleşi în şedinţa constitutivă. Potrivit informării de pe site-ul PE, comisiile AFET şi REGI şi-au ales doar un vicepreşedinte, ceilalţi urmînd să fie votaţi la reuniunea viitoare.

Potrivit informaţiilor AGERPRES, în urma negocierilor dintre grupurile politice fostul preşedinte al României Traian Băsescu (Partidul Mişcarea Populară, grupul PPE) ar urma să fie unul dintre cei patru vicepreşedinţi ai Comisiei AFET. La rîndul lor, eurodeputaţii Adrian Dragoş Benea (PSD – grupul S&D) şi Cristian Ghinea (USR-Plus – grupul Renew Europe) ar urma să fie aleşi vicepreşedinţi ai Comisiei REGI.

Prioritățile Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei Europene: statul de drept, migraţia, competitivitatea şi clima

Ursula von der Leyen, propusă de liderii europeni să devină preşedinte al Comisiei Europene, s-a prezentat Miercuri în faţa eurodeputaţilor din principalele familii politice reprezentate în noul Parlament European (PE), ea promiţîndu-le că printre priorităţile sale la şefia Executivului comunitar vor fi statul de drept, migraţia, competitivitatea şi combaterea schimbărilor climatice, relatează agenţiile Reuters, AFP şi DPA, potrivit agerpres.

În primele sale declaraţii publice după nominalizare, Ursula von der Leyen a spus în faţa europarlamentarilor că UE trebuie să fie puternică şi unită, în contextul în care pe scena globală concurează cu o Chină în ascensiune, cu o Administraţie americană imprevizibilă şi cu o Rusie agresivă. Adresîndu-se europarlamentarilor, în special în engleză şi puţin în franceză şi germană, ea a apreciat că UE trebuie să avanseze în reforma pieţei unice, să investească în capacităţi comune de apărare complementare celor ale NATO şi să ”devină mai hotărîtă” în faţa SUA.

Von der Leyen a susţinut că va fi mai dură decît actuala Comisiei Europeană în privinţa statului de drept şi că va reforma sistemul european de azil pentru migranţi, capitole care însă au provocat divergenţe notabile între statele din Vest şi cele din Est, mai ales cele din Grupul de la Vişegrad. În timpul audierii în faţa grupului liberal-centrist ”Renew Europe”, von der Leyen a promis că se va ocupa de introducerea unui mecanism pentru monitorizarea respectării statului de drept în fiecare stat membru al UE. ”UE se bazează pe principii. (…) Acesta este fundamentul – respectarea statului de drept”, a indicat ea.

Cît despre Brexit, Ursula von der Leyen a afirmat că prevederea privind ”plasa de siguranţă” (backstop) pentru frontiera Nord-irlandeză – care a condus la respingerea de către Parlamentul britanic a acordului încheiat de premierul demisionar Theresa May cu Bruxelles-ul – este ”preţioasă, importantă şi trebuie apărată”. Ea a calificat drept ”o idee strălucită” propunerea organizării unui dialog larg cu cetăţenii europeni pe tema viitorului blocului comunitar.

Ursula von der Leyen abordat şi un alt mare subiect din campania pentru alegerile europene, cel al schimbărilor climatice, manifestîndu-şi dorinţa ca Europa să fie ”primul continent neutru” în carbon pînă în anul 2050. Deşi provine din principalul grup din PE, Partidul Popular European (PPE), pentru Ursula von der Leyen este important să-i convingă pe europarlamentari să voteze favorabil numirea ei, întrucît aceştia sunt nemulţumiţi că în desemnarea preşedintelui Comisiei Europene nu s-a ţinut cont de sistemul ”capilor de listă” (Spitzenkandidat). Mai mult, popularii săi nu mai formează cu socialiştii o majoritate, astfel că are nevoie şi de sprijinul altor familii politice, în special liberal-centriştii din grupul ”Renew Europe” impulsionat de Preşedintele Emmanuel Macron şi de Verzi.

Astfel, ea i-a lăudat pe doi dintre perdanţii renunţării la sistemul capilor de listă care aspirau la şefia Comisiei Europene, respectiv Frans Timmermanns şi Margrethe Vestager, promiţînd că le va da portofolii importante în viitoarea Comisie Europeană, şi anume pe cel de prim-vicepreşedinte lui Timmermanns şi unul cu ”rang echivalent” lui Vestager. Ursula von der Leyen a mărturisit de asemenea că doreşte o Comisie Europeană perfect paritară, cu un număr egal de femei şi bărbaţi.

Votul pentru confirmarea numirii ei în plenul PE este prevăzut pentru săptămîna viitoare, dar nu este exclusă o amînare a acestuia pînă în Septembrie, dacă Ursula von der Leyen va aprecia că are nevoie de mai mult timp pentru a-i convinge pe eurodeputaţi.

Salvini dezminte orice finanţare din partea Rusiei pentru partidul său

Vicepremierul italian Matteo Salvini, liderul Ligii (extremă dreapta) şi omul forte al Guvernului italian, a dezminţit Miercuri că partidul său ar fi primit finanţare din partea Rusiei, după ce site-ul BuzzFeed a afirmat într-un articol că deţine o înregistrare cu discuţii pe acest subiect, transmite AFP, potrivit agerpres. ”Am depus deja plîngere în trecut (împotriva celor care m-au acuzat că am primit finanţări din Rusia), o voi face astăzi, mîine şi poimîine: nu am luat niciodată o rublă, un euro, un dolar sau un litru de vodcă ca finanţare din Rusia”, a subliniat Salvini într-un comunicat.

Site-ul american de ştiri BuzzFeed a afirmat Miercuri că deţine o înregistrare audio explozivă, în care ”un colaborator apropiat” al lui Salvini ”şi alţi cinci bărbaţi pot fi auziţi negociind un acord despre cum să fie transferate pe ascuns zeci de milioane de dolari provenind din petrolul rusesc către partidul dlui Salvini”.

AFP precizează că nu a fost posibil deocamdată să se confirme autenticitatea înregistrării, a condiţiilor în care aceasta a fost realizată sau a participanţilor la discuţie, dintre care unul singur a fost identificat.

BuzzFeed afirmă că înregistrarea a fost făcută pe 18 Octombrie 2018, cu ceva mai mult de şase luni înainte de alegerile pentru Parlamentul European. Site-ul recunoaşte însă că ”nu este clar dacă acordul a fost pus vreodată în aplicare şi dacă Liga a primit finanţări” din partea Rusiei.

Colaboratorul apropiat al lui Salvini a fost identificat în persoana lui Gianluca Savoini, acum preşedintele asociaţiei culturale Lombardia-Rusia. Conform presei italiene, Savoini, căsătorit cu o rusoaică, este omul de contact al lui Matteo Salvini cu Rusia şi conducătorii acesteia.

”Noi nu am luat niciodată nici un sfanţ: nici o rublă, nici o finanţare. Singurul lucru concret este că Liga nu a luat niciodată nici un ban de la Rusia. Există un singur lucru important: adevărul. Restul sunt doar vorbe”, a reacţionat Savoini, citat de agenţia italiană AGI.

Partidul Democrat (PD, centru-stînga), principala formaţiune de opoziţie, i-a cerut imediat lui Salvini să vină în faţa Parlamentului pentru a da explicaţii. ”Ruble ruseşti pentru Liga pentru o campanie electorală împotriva euro? Trebuie lămurit totul imediat”, a transmis pe Twitter liderul PD, Nicola Zingaretti.