Imaginea publică a NATO în SUA şi Franţa s-a înrăutăţit drastic în 2019

Imaginea publică a NATO în SUA şi Franţa s-a înrăutăţit drastic în 2019, într-un context în care Preşedintele american Donald Trump şi cel francez Emmanuel Macron au pus sub semnul întrebării valoarea Alianţei Nord-Atlantice, relatează agenţia Reuters, citînd un studiu al centrului de cercetări Pew, potrivit agerpres.

Astfel, în SUA, percepţiile pozitive asupra NATO au scăzut la 52% anul trecut, de la 64% în 2018, iar în Franţa această scădere a ajuns la 49%, de la 60% în 2017 şi 71% în 2009, cifrele pentru 2018 nefiind disponibile în acest caz. Şi în Germania, susţinerea faţă de NATO s-a diminuat la 57% în 2019, de la 63% în 2018. În schimb, în Marea Britanie, unde Alianţa Nord-Atlantică pare că începe să beneficieze de mai multă importanţă simbolică în contextul retragerii ţării din Uniunea Europeană, opiniile favorabile NATO au crescut uşor în 2019 pînă la 65%, de la 62% în 2017. În general, conform cercetătorilor de la Pew, 53% din populaţia a 16 state membre ale NATO are o opinie pozitivă faţă de Alianţă, mai puţin de o treime exprimînd o opinie negativă. Alianţa Nord-Atlantică este cel mai bine văzută în Polonia şi cel mai puţin agreată în Turcia.

Diplomaţi din NATO au atenţionat de mai multă vreme că susţinerea publicului american în alianţă ar putea avea de suferit din cauza afirmaţiilor lui Trump în sensul că aceasta se confruntă cu o criză. Trump le-a reproşat aliaţilor europeni după instalarea sa la Casa Albă, în 2017, că alocă prea puţin apărării, iar în 2018 a ameninţat că va retrage Statele Unite din NATO. În plus, comentariile lui Macron din Toamna trecută despre o Alianţă Nord-Atlantică în „moarte cerebrală” i-au şocat pe alţi lideri din cadrul NATO.

Furtuna Ciara a provocat moartea a cel puţin trei persoane în Europa

Furtuna Ciara a provocat moartea a cel puţin trei persoane în Europa, după ce mai multe au fost rănite, şi a condus la anularea a sute de zboruri şi curse feroviare şi a lăsat mii de locuinţe fără electricitate, relatează AFP scrie agerpres.

Un bărbat şi-a pierdut viaţa după ce un copac s-a prăbuşit peste autoturismul în care se afla Duminică după-amiază pe o autostradă la Sud-Vest de Londra, a declarat Luni Poliţia. În Polonia, o femeie şi fiica sa au murit după ce au fost lovite de un acoperiş luat de rafalele de vînt care au atins aproape 100 km/oră. În Germania, două femei au fost grav rănite de un copac care s-a prăbuşit în Saarbrücken, una dintre ele aflîndu-se în stare critică, a anunţat Poliţia, în timp ce un băiat de 16 ani a fost rănit în zona capului de o creangă în Paderborn, Vestul ţării.

Deutsche Bahn, compania feroviară a ţării, a anunţat că circulaţia trenurilor, care a fost suspendată la nivel naţional din cauza furtunii Duminică seara, a fost reluată parţial începînd cu ora 09:00 GMT, însă vor exista în continuare numeroase perturbări deoarece furtuna, cunoscută în Germania sub numele de Sabine, se deplasează către Sudul ţării. La Frankfurt, o macara s-a prăbuşit peste catedrala din centrul oraşului, avariind acoperişul clădirii pe o zonă de cîţiva metri.

În Sudul Cehiei, unde vîntul a suflat cu o viteză de pînă la 180 km/oră, un bărbat a fost rănit după ce un copac s-a prăbuşit peste maşina sa. În regiunea Grand Est din Franţa, cel puţin 11 persoane au fost rănite uşor, în timp ce 90.000 de locuinţe erau private de electricitate Luni după-amiază – în scădere faţă de 130.000 Luni dimineaţa.

Sute de zboruri au fost anulate în Europa, între care circa 220 Luni dimineaţă către şi dinspre Aeroportul Amsterdam-Schiphol din Olanda, al treilea cel mai frecventat aeroport din Europa. În Germania, peste 700 de zboruri au fost anulate la Frankfurt, Munchen, Düsseldorf şi Köln.

Emisiile de CO2 ale sectorului energetic din Uniunea Europeană au scăzut cu 12% anul trecut

Sectorul de energie electrică din Uniunea Europeană a emis anul trecut o cantitate de dioxid de carbon cu 12% mai mică decît în 2018, în condiţiile în care producţia de electricitate pe bază de cărbune a scăzut cu 24%, arată un studiu realizat de Agora Energiewende şi Sandbag, potrivit agerpres. Potrivit acestui studiu, emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut anul trecut cu 120 milioane de tone, acesta fiind cel mai puternic declin înregistrat pînă acum.

În 2019, pondere regenerabilelor în producţia de electricitate a UE a atins un nivel record de 34,6%, cu 1,8 punct procentuale peste nivelul din 2018. Electricitatea produsă de turbinele eoliene şi parcuri fotovoltaice a crescut cu 64 terawaţi/oră (TWh) pînă la 569 TWh, depăşind pentru prima dată electricitatea produsă pe bază de cărbune, cu 100 de TWh. În schimb, în 2019 comparativ cu 2018, producţia de electricitate pe bază de cărbune în UE a scăzut cu 24% şi în prezent este la jumătate faţă de nivelul din 2007. Anul trecut, alte două ţări (Grecia şi Ungaria) s-au angajat să înceteze să mai producă electricitate pe bază de cărbune, în 2028 respectiv 2030, ceea ce duce numărul total al ţărilor care nu vor mai produce electricitate pe bază de cărbune în 2030 la 20 din 28 de state.

„Dacă ne uităm la Europa Occidentală, 70% din toate termocentralele pe bază de cărbune vor fi închise în următorii ani. Pînă la finele acestui deceniu, cărbunele va mai fi folosit doar într-o minoritate de pieţe, precum Germania, Polonia, România, Bulgaria, Cehia şi Slovenia”, a declarat Kristian Ruby, secretarul general al Eurelectric, asociaţia care reprezintă industria electrică de pe tot continentul.

Uniunea Industriei Energetice – Eurelectric, cu sediul la Bruxelles, este principalul partener al Comisiei Europene pe probleme energetice, consultat în luarea deciziilor comunitare referitoare la acest domeniu. Eurelectric reprezintă interesele industriei de energie electrică la nivel paneuropean. Asociaţia include 3.500 de companii din Europa, cu o cifră de afaceri totală de peste 200 miliarde de euro, şi acoperă toate problemele majore care afectează acest sector, de la producţia de energie electrică şi pieţele de energie, la reţele de distribuţie, clienţi, precum şi problemele de mediu şi dezvoltare durabilă şi sustenabilitate.

Bombardierele strategice ruse Tu-160 ar putea fi echipate cu rachete hipersonice Kinjal

Bombardierele strategice ruse Tu-160 ar putea fi echipate cu rachete hipersonice Kinjal (Pumnal, în limba rusă), a declarat Luni pentru agenţia de presă TASS un responsabil din cadrul complexului militar-industrial rus, dar fără să precizeze dacă este vorba de vechile avioane de luptă T-160 sau de varianta lor modernizată Tu-160M, scrie agerpres. ”Este luată în considerare posibilitatea instalării de rachete Kinjal pe Tu-160”, a afirmat sursa TASS, adăugînd că o decizie finală în acest sens va fi luată pînă la sfîrşitul anului în curs.

În Iulie 2018, o altă sursă din complexul militar-industrial rus a declarat pentru TASS că Moscova intenţionează să testeze racheta hipersonică Kinjal cu lansare de pe avionul strategic pe distanţe lungi Tu-22M3. Racheta Kinjal, potrivit presei ruse, are o rază de acţiune de peste 2.000 de kilometri şi o viteză de 10 ori mai mare decît cea a sunetului şi poate transporta atît focoase nucleare, cît şi încărcătură convenţională. Armata rusă a efectuate mai multe teste cu acest tip de rachetă, conform serviciilor de informaţii occidentale.

Preşedintele rus Vladimir Putin afirmase în discursul său anual către naţiune la 1 Martie 2018 că racheta Kinjal este capabilă să străpungă scutul american antirachetă.

România, al şaptelea producător de leguminoase din Uniunea Europeană în 2018

România a fost al şaptelea producător de leguminoase din Uniunea Europeană în 2018, cu o producţie de 191.000 de tone. Producţia totală de leguminoase în Uniunea Europeană a fost de 4,11 milioane tone, arată datele Eurostat, scrie mediafax. Producţia de leguminoase include mazăre, fasole, lupin, năut şi linte.

Suprafaţa totală alocată cultivării leguminoaselor în Uniunea Europeană a fost de 2,17 milioane de hectare, cu 10% mai mică decît suprafaţa insulei Sardinia, potrivit sursei citate. Statele cu cea mai mare producţie de leguminoase, în UE, în 2018, au fost Franţa, cu 840.000 tone, Spania, cu 690.000 tone, Polonia, cu 460.000, Germania, cu 400.000 tone şi Lituania, cu 380.000 tone. Aceste cinci ţări au cumulat 67% din producţia totală de leguminoase a UE, în 2018. În clasament urmează Italia, cu 210.000 tone, România, cu 191.000 tone, Grecia, cu 181.000 tone, şi Bulgaria, cu 122.000 tone, conform Eurostat.

Avertisment dur din partea AEM: Inundaţiile, secetele şi incendiile se vor înmulţi din cauza schimbărilor climatice

Agenţia Europeană de Mediu (AEM) a emis un avertisment dur în legătură cu înmulţirea inundaţiilor, a secetelor şi a incendiilor de pădure de-a lungul continentului în următoarele decenii, evidenţiind nevoia ca ţările să se adapteze la această situaţie, relatează DPA, potrivit agerpres. Eforturile de a limita schimbările climatice ar putea ajuta la evitarea celui mai mare impact, a precizat AEM. Totuşi, evaluările sale indică faptul că se vor înrăutăţi condiţiile climatice, „chiar dacă eforturile globale de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră se vor dovedi eficiente”, a mai menţionat agenţia într-un comunicat de presă.

EFA, instituţia Uniunii Europene însărcinată cu livrarea de informaţii independente privind mediul, a produs o serie de hărţi care descriu pericolele. Regiunile de coastă vor fi mult mai puternic ameninţate de creşterea nivelurilor apei, relevă datele oficiale, care evidenţiază oraşe precum Veneţia, Napoli, Barcelona şi Nantes. În interiorul continentului, ploile puternice vor produce mai multe inundaţii. Majoritatea zonelor din Europa riscă să se confrunte cu o înmulţire de pînă la 35% a căderilor de apă Toamna şi Iarna, conform agenţiei. În special în Sudul Europei, seceta va fi întîlnită tot mai des, va dura mai mult şi va spori competiţia pentru apă între sectoarele agricol, industrial şi de locuinţe, a atras atenţia AEM. Se preconizează de asemenea că incendiile de pădure vor fi tot mai răspîndite, cele mai mari creşteri urmînd să aibă loc în Vestul şi centrul Europei, iar cel mai puternic impact general este aşteptat în Sudul Europei.

Eurodeputatul Pascal Canfin, preşedintele Comisiei de Mediu din Legislativul comunitar, a făcut apel la UE şi la statele membre să se adapteze la schimbările climatice şi să testeze rezistenţa regiunilor la şocurile climatice. „Trebuie să începem să ne pregătim astăzi să prevenim dispariţia completă a unor zone de pe harta noastră, pentru că pe măsură ce aşteptăm mai mult, cu atît şocul va fi mai mare”, a spus europarlamentarul.

Rusia: Sistemele sale de război radioelectronic păcălesc radarele NATO

Fregata Amiral Kasatonov, prima navă de serie din proiectul 22350 (lansat la începutul anilor 2000 şi destinat modernizării marinei ruse – n.r.), care a efectuat mai multe teste într-o zonă de antrenament din Marea Barenţ, a dat bătăi de cap sistemelor de apărare antiaeriană şi radarelor NATO, situate în centrul şi Nordul Europei, informează portalul Avia.pro, specializat în informaţii militare, potrivit agerpres.

Zeci de avioane ruseşti au apărut brusc pe radarele NATO, ceea ce a creat o situaţie ieşită din comun, dar, după cum s-a dovedit ulterior, în realitate au acţionat sistemele de război radioelectronic de pe Amiral Kasatonov, care dispune de un sistem puternic de bruiaj şi care staţiona la cîteva sute de kilometri de coasta Norvegiei, notează portalul citat într-un material intitulat ”Rusia ‘atacă’ radarele NATO cu zeci de bombardiere şi avioane de luptă fantomă”.

”Amiral Kasatonov, prima fregată de serie din proiectul 22350, a efectuat noi teste în cadrul Flotei ruse a Nordului. Nava a întreprins acţiuni pasive de bruiaj şi de trimitere a unor ţinte false prin echipamentele sale de război radioelectronic. Aceste echipamente asigură protecţia navei împotriva atacurilor cu rachete de înaltă precizie”, se menţionează într-un comunicat al serviciului de presă al Flotei Nordului, citat de agenţia de presă TASS.

Acţiunile de bruiaj şi apariţia de ţinte false pe radarele apărării sale antiaeriene au determinat forţele NATO să ridice de la sol mai multe avioane pentru a riposta la o posibilă ameninţare externă, susţin jurnaliştii de la Avia.pro. În acest context, analiştii de la Avia.pro consideră că acest exerciţiu al fregatei Amiral Kasatonov a reuşit să provoace îngrijorări în cadrul NATO, Moscova dînd de înţeles că, în caz de necesitate, ar putea întreprinde raiduri radioelectronice asupra sistemelor de apărare aeriană/antirachetă ale NATO de mai multe ori pe zi, la care aceasta va trebui să reacţioneze. În finalul testelor, potrivit comunicatului citat, fregata Amiral Kasatonov va completa una din unităţile Flotei ruse a Nordului, fiind echipată în principal cu rachete de croazieră Kalibr şi Onix.

Nicola Sturgeon: Scoţia pregăteşte un referendum pe tema independenţei faţă de Marea Britanie

Scoţia a început să aplice măsuri în sensul organizării unui referendum privind independenţa faţă de Marea Britanie, a afirmat Luni premierul scoţian, Nicola Sturgeon.

„Trebuie să ajungem la un acord asupra procedurilor dintre noi şi Guvernul britanic pentru un referendum, în conformitate cu mandatul clar oferit de locuitorii Scoţiei”, a declarat Nicola Sturgeon în cursul unei conferinţe de presă organizate la Bruxelles, în prima vizită de cînd Marea Britanie s-a retras din Uniunea Europeană. „În Scoţia, aplicăm măsurile necesare pentru a ne asigura că poate fi organizat un referendum legal şi legitim, astfel încît rezultatul să poată fi acceptat şi agreat atît la nivel intern, cît şi pe plan internaţional”, a subliniat premierul scoţian.

Majoritatea alegătorilor din Scoţia ar vrea independenţa faţă de Marea Britanie, în contextul retragerii ţării din Uniunea Europeană, arată un sondaj efectuat în Ianuarie de Institutul YouGov. Potrivit sondajului, 51% dintre scoţieni sunt favorabili independenţei, iar 49% vor rămînerea în cadrul Marii Britanii. Este prima dată începînd din anul 2015 cînd majoritatea alegătorilor preferă independenţa.

Premierul britanic, Boris Johnson, i-a transmis recent prim-ministrului scoţian, Nicola Sturgeon, că se opune unui nou referendum privind independenţa Scoţiei, dar liderul de la Edinburgh a cerut respectarea dorinţei scoţienilor. După scrutinul parlamentar britanic, Nicola Sturgeon a declarat că mandatul parlamentar primit de Partidul Naţional Scoţian (SNP) trebuie respectat. "Am transmis clar că mandatul SNP de a le oferi oamenilor o şansă trebuie respectat, la fel cum se aşteaptă şi el ca mandatul lui să fie respectat", a afirmat Nicola Sturgeon. Partidul Naţional Scoţian (SNP) a obţinut 48 de locuri în Camera Comunelor, un fapt fără precedent. Majoritatea locuitorilor Scoţiei s-au pronunţat în favoarea rămînerii în Uniunea Europeană în referendumul britanic privind Brexit din 2016.

Premierul scoţian Nicola Sturgeon, liderul SNP, insistă ca Scoţia să organizeze un nou referendum privind independenţa faţă de Marea Britanie, iar rezultatul scrutinului parlamentar britanic arată că scoţienii împărtăşesc această dorinţă. Scoţia a organizat în anul 2014 un referendum privind independenţa faţă de Marea Britanie. Peste 55% dintre scoţieni s-au pronunţat atunci împotriva independenţei. În contextul Brexit, rezultatul ar putea fi acum în favoarea independenţei.

Coreea de Nord anunță "dificultăți grave". Un cercetător fugar spune că "doar Phenianul este protejat în caz de epidemie"

O paradă militară imensă care urma să aibă loc Sîmbătă în Phenian, pentru a aniversa 72 de ani de la înființarea forțelor armate, a fost anulată, iar motivul ar putea fi apariția coronavirusului în Coreea de Nord, informează news.com.au.

Anul trecut, festivitățile au avut o amploare deosebită, iar însuși Kim Jong-un s-a aflat la prezidiu, în timp ce statul izolat își afișa toate armele noi în fața populației. Anul acesta nu s-a întîmplat nimic, iar presa locală, controlată de stat, a anunțat că Partidul Muncitoresc combate cu succes "dificultăți grave". Aceste vești, precum și anularea paradei militare, ar putea fi provocate de apariția coronavirusului în Coreea de Nord. Pînă acum, virusul s-a extins în 30 de țări și toate statele pe o rază de 3000 de kilometri au raportat cel puțin un caz, cu excepția Mongoliei, care are o densitate foarte scăzută a populației. Felul în care Coreea de Nord ar fi reușit să evite epidemia a fost dezbătut intens, fiind luate în calcul diferite scenarii.

Site-ul Daily NK din Seul, care oferă informații din Coreea de Nord cu ajutorul surselor locale, a anunțat că cinci persoane au murit deja în orașul chinez Sinuiju, un punct important pentru comerțul dintre cele două țări. Potrivit presei din Coreea de Sud, coronavirusul a ajuns în Coreea de Nord prin comerțul ilegal care se desfășoară peste granița cu China. "Există mai multe persoane suspecte de coronavirus în Coreea de Nord, deși țara și-a închis granițele", scrie Chosun Ilbo, cel mai citit ziar Sud-coreean. "Infecțiile s-au răspîndit cel mai probabil prin zonele de graniță unde contrabanda și traficul clandestin există pe scară largă"

Coreea de Nord și-a închis granița de 141 de kilometri cu China și frontiera de 17 kilometri cu Rusia. A interzis accesul turiștilor luna trecută și a anulat zborurile. Coreea de Nord se confruntă deja cu o penurie de medicamente și echipamente medicale, iar dacă virusul se va răspîndi autoritățile locale vor considera că epidemia subminează puterea lui Kim Jung-un.

Choi Jung-hoon, un cercetător fugit din Nord, care acum lucrează la o universitate Sud-coreeană, a spus că infrastructura medicală din Coreea de Nord este concentrată asupra Capitalei. "În Coreea de Nord, prioritate au membri Guvernului din Phenian", a spus Jung-hoon pentru VOA. "În caz de epidemie, doar Phenianul este complet protejat". Jung-hoon a mai spus că sistemul de sănătate Nord-coreean este slab, așa cum bănuiește lumea. "Nu are echipamente medicale corespunzătoare, fără să mai punem la socoteală alimentarea cu electricitate stabilă sau surse de apă în spitale și centre medicale".

Potrivit presei Nord-coreene, toate persoanele care intră în Capitală sau au călători în afara țării trebuie să fie testate. Publicația Sud-coreeană JoongAng Ilb scrie că o femeie a fost diagnosticată cu coronavirus în Pehnian și toți cei care au intrat în contat cu ea au fost introduși în carantină. În ciudat acestor informații, oficialii și presa din Coreea de Nord neagă existența virusului sau a unei epidemii pe plan local. Un oficial Nord-coreean a apărut la televizor Duminică seară și a spus că nu există cazuri de coronavirus, însă i-a atenționat pe cetățeni să fie atenți. Choi Jung-hoon spune că deși o epidemie este probabilă, autoritățile vor încerca să o ascundă.