Realitatea internationala pe scurt (10 Iunie 2019)

Inspirîndu-se dintr-un film, Kim Jong-un și-a executat un general aruncîndu-l într-un bazin cu piranha

Liderul Nord-coreean Kim Jong-un l-ar fi executat într-un mod neobișnuit pe un general acuzat că plănuia o lovitură de stat. Mai exact, generalul a murit după ce a fost aruncat într-un rezervor plin cu pești piranha, relatează Daily Mail. Generalul, al cărui nume nu a fost divulgat, a fost executat prin ”noua metodă preferată” a dictatorului din Coreea de Nord, inspirată dintr-un film din seria James Bond - ”You Only Live Twice”. Rezervorul cu piranha ar fi fost instalat în interiorul reşedinţei lui Kim din Ryongsong. Acvariul lui Kim ar fi fost umplut cu sute de piranha aduși din Brazilia. Înainte de a fi aruncat în acvariul cu pești carnivori, generalului i s-crestat braţele şi trunchiul. Kim Jong-un a dat ordine pentru executarea a peste 10 oficiali de la venirea sa la putere, în 2011. De fiecare dată, metoda aleasă a fost alta și a arătat cît de bolnavă este imaginația liderului din Coreea de Nord. 

Reţea de prostituție desfiinţată la Marbella. Poliția a eliberat 8 ”sclave” ținute în beci

Autorităţile spaniole au arestat la Marbella 21 de persoane acuzate că fac parte dintr-o reţea de exploatare sexuală a tinerelor, condusă de o familie portugheză, a anunţat Poliţia, transmite AFP. Reţeaua dispunea în celebra staţiune de pe coasta andaluză de o reşedinţă în care funcţiona un bordel, femeile fiind ţinute la subsol şi supuse unui “regim de amenzi, ameninţări şi zile de lucru epuizante”. Potrivit Poliţiei, victimele - dintre care opt au fost eliberate în cursul operaţiunii - veniseră fie de bunăvoie, fie păcălite cu promisiunea angajării la un salon de masaj. Organizatorii traficului distribuiau clienţilor şi droguri, a mai precizat Poliţia.

În Iran, au fost închise peste 500 de restaurante din cauza muzicii. Cetățenii sunt somați să raporteze femeile care poartă culori

Poliția iraniană a închis 547 de restaurante și cafenele din Teheran din cauză că nu respectă ”principiile islamice”, a anunțat șeful Poliției, citat de The Guardian. Printre motive se numără inclusiv faptul că în acele restaurante era pusă ”muzică ilegală”. Iranienii sunt somați de autorități să îi raporteze pe acei conaționali care nu respectă legea islamică.

11 persoane au fost arestate în cadrul operațiunii care s-a desfășurat în ultimele 10 zile, a spus șeful Poliției iraniene. Infracțiunile acuzate sunt publicitatea neconvențională pe internet, muzica ilegală și indulgența față de sex și alcool. Judecătorul șef al Curții de moravuri din Teheran, care se ocupă de ”crime culturale și corupția socială și morală”, a cerut cetățenilor să raporteze comportamentele imorale trimițînd sms-uri la un număr de telefon special dedicat. ”Oamenii ar vrea să raporteze încălcarea normelor, dar nu știu cum. Am decis să accelerăm combaterea actelor imorale publice”, a spus Mohammad Mehdi Hajmohammadi. 

Printre încălcările legii islamice care pot fi raportate se numără renunțarea la purtarea vălului islamic în interiorul autovehiculelor, găzduirea de petreceri cu dans sau postarea de conținut ”imoral” pe Instagram. Conform legii islamice din Iran, unde alcoolul este interzis, femeile își pot arăta în public doar fața, mîinile și labele picioarelor, și sunt forțate să nu poarte haine colorate. În 2012, Guvernul a ordonat patronilor de restaurante să instaleze camere de supraveghere pentru a monitoriza comportamentul clienților. 

Șeful diplomației britanice susține că Merkel ar fi de acord cu o renegociere a acordului Brexitului

Ministrul britanic de Externe şi candidat pentru funcţia de premier, Jeremy Hunt, a declarat că Angela Merkel, cancelarul german, ar fi de acord cu o renegociere a acordului Brexitului, conform The Guardian, scrie news.ro. Hunt, care participă la cursa internă pentru conducerea Partidului Conservator şi automat pentru funcţia de premier al Marii Britanii, a declarat că a discutat cu Merkel săptămîna trecută, în marja ceremoniilor de comemorare a 75 de ani de la debarcarea în Normandia, şi că ea a sugerat că UE este „dispusă să negocieze pachetul” dacă un nou prim-ministru va avea „abordarea potrivită”.

Afirmaţia lui Hunt vine în contradicţie cu poziţia oficială a UE care a informat în repetate rînduri că acordul retragerii nu mai poate fi renegociat pentru a modifica soluţia de rezervă privind Irlanda de Nord, respinsă de mulţi parlamentari pentru că ar însemna ca Marea Britanie să rămînă într-o uniune vamală cu UE pe o perioadă nedeterminată pentru a evita o graniţă strictă între Irlanda de Nord şi Irlanda.

Vorbind pentru Sky News, Hunt a declarat că Merkel i-a transmis că UE „va analiza” orice soluţie propusă de Marea Britanie pentru a rezolva situaţia graniţei irlandeze. Într-o aparentă critică la adresa rivalului său Boris Johnson, Hunt a declarat că o persoană „extrem de dură” ar primi „un răspuns extrem de dur” de la UE. Fostul primar al Londrei şi ministru britanic de Externe, Boris Johnson, a promis că nu va plăti factura „divorţului” de UE de 39 de miliarde de lire sterline pînă cînd blocul european nu va fi de acord cu un nou acord pentru Brexit. Oprirea acestei plăţi, eliminarea soluţiei de rezervă privind Irlanda de Nord, garantarea drepturilor tuturor cetăţenilor UE în Marea Britanie şi intensificarea pregătirilor pentru un Brexit fără acord – acestea sunt cîteva din măsurile pe care le-ar lua Johnson dacă ar deveni prim-ministru, după cum a anunţat el.

Johnson este favorit să cîştige cursa pentru conducerea Partidului Conservator. Un sondaj efectuat de site-ul Conservative Home l-a plasat pe Johnson pe primul loc cu 43% în timp ce pe locul doi este clasat Michael Gove cu 12%.

Javad Zarif: Europenii nu sunt într-o poziţie de a critica Iranul pentru probleme care nu ţin de acordul nuclear

Iranul a informat că Europa nu este în poziţia de a critica Teheranul pentru capacităţile sale militare şi a făcut apel la liderii europeni ca să readucă la normal legăturile comerciale cu Iranul în ciuda sancţiunilor SUA sau vor exista consecinţe, relatează Reuters, potrivit news.ro.

„Europenii nu sunt într-o poziţie de a critica Iranul pentru probleme care nu ţin de acordul nuclear”, a declarat ministrul iranian de Externe Mohammad Javad Zarif, conform televiziunii de stat. „Europenii şi ceilalţi semnatari ai acordului ar trebui să readucă la normal relaţiile cu Iranul… Noi vom înceta să ne respectăm angajamentele sau vom acţiona în concordanţă cu măsurile luate de ei”, a adăugat Zarif.

Preşedintele Parlamentului iranian, Ali Larijani, l-a criticat Duminică pe Preşedintele francez Emmanuel Macron pentru că a afirmat săptămîna trecută, într-o întîlnire cu Preşedintele american Donald Trump, că Parisul are aceleaşi obiective ca Washingtonul privind Iranul. Macron a afirmat că Franţa doreşte să se asigure că Teheranul nu va avea arme nucleare: „Am avut un acord pînă în 2025 şi dorim să mergem mai departe şi să avem siguranţa că pe termen lung se va reduce activitatea nucleară”.

Larijani a declarat: „Comentariile recente ale Preşedintelui francez într-o întîlnire cu Trump au fost ruşinoase. Comentariile lui Macron nu se potrivesc cu ce i-a transmis Preşedintelui nostru în întîlnirile cu el şi la telefon”. Teheranul a dezvăluit Duminică un nou sistem defensiv aerian „produs intern” care are capacitatea de a urmări şase ţinte – inclusiv avioane militare, bombardiere şi drone – şi să le distrugă cu rachete.  „Iranul îşi va creşte capacităţile militare pentru a-şi proteja securitatea naţională şi interesele şi nu va cere permisiunea nimănui”, a declarat Amir Hatami, ministrul Apărării. Iranul insistă că activităţile sale nucleare sunt paşnice şi a refuzat în repetate rînduri să discute cu privire la programul său nuclear.

Trump a retras anul trecut SUA dintr-un acord nuclear semnat de Iran şi puterile mondiale, reintroducînd sancţiuni asupra Teheranului. Trump a condamnat acordul şi a susţinut că nu este unul permanent şi nu are în vedere programul de rachete balistice al Iranului. Semnatarii europeni ai acordului – Franţa, Marea Britanie şi Germania – au aceleaşi îngrijorări ca SUA privind dezvoltarea de rachete balistice a Iranului precum şi privind activitatea din regiune a Teheranului. Totuşi, statele europene au apărat acordul şi susţin că este cea mai bună cale de a limita capacităţile nucleare ale Iranului şi reprezintă o bază pentru viitoare negocieri.

Tensiunile comerciale şi geopolitice s-au intensificat 

Miniştrii de Finanţe şi guvernatorii băncilor centrale din G20 (grupul ţărilor bogate şi al principalelor economii emergente) reuniţi în Japonia au avertizat că tensiunile comerciale şi geopolitice „s-au intensificat”, dar nu au căzut de acord în ceea ce priveşte necesitatea urgentă de a le rezolva, şi au apreciat că economia globală se va redresa probabil, conform proiectului de comunicat al întîlnirii consultat Duminică de Reuters, potrivit agerpres. După negocieri dure care aproape au dus la imposibilitatea emiterea unui comunicat, oficialii G20 participanţi la reuniunea de la Fukuoka, din 8-9 Iunie, au prezentat acelaşi tip de comunicat referitor la comerţ ca cel emis la întîlnirea din Decembrie de la Buenos Aires.

„Creşterea economiei globale pare că se stabilizează şi ar urma să crească moderat în a doua parte a acestui an şi în 2020. Totuşi, ritmul rămîne scăzut şi riscurile negative se menţin. Cel mai important, tensiunile comerciale şi geopolitice s-au intensificat. Vom continua să răspundem acestor provocări şi suntem pregătiţi să reacţionăm”, susţin miniştrii de Finanţe şi guvernatorii băncilor centrale din G20. În comunicat se arată de asemenea că liderii financiari ai G20 au acceptat să stabilească reguli comune pentru eliminarea lacunelor legislative utilizate de giganţii tehnologici, cum ar fi Google, Amazon şi Facebook, pentru a-şi reduce impozitul pe profit. Aceste companii au scos în evidenţă limitele regulilor actuale şi totodată au creat tensiuni între state pentru că giganţii digitali pot să plătească taxe mai mici prin înregistrarea profiturilor în ţări cu taxe reduse, indiferent unde este consumatorul final.

La summitul G20 din Decembrie de la Buenos Aires s-a lansat un armistiţiu de cinci luni între SUA şi China pentru a permite negocieri menite să oprească escaladarea tensiunilor lor comerciale. Dar aceste negocieri au intrat în impas luna trecută, determinînd ambele părţi să anunţe tarife vamale mai ridicate, ceea ce a afectat şi pieţele globale. Din comunicatul final al liderilor financiari ai G20 a fost exclusă propoziţia „admitem necesitatea urgentă de a rezolva tensiunile comerciale”. Surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul au declarat pentru Reuters că excluderea a fost făcută la insistenţele reprezentanţilor SUA. De asemenea, comunicatul nu recunoaşte că adîncirea conflictului comercial dintre SUA şi China afectează creşterea economiei globale.

Steven Mnuchin, secretarul american al Trezoreriei, a afirmat că nu vede nici un impact al conflictului comercial asupra creşterii economiei SUA, iar Administraţia de la Washington va lua măsuri pentru a-i proteja pe consumatori de taxele vamale mai ridicate. Cu acelaşi prilej, Mnuchin a anunţat că Preşedintele SUA, Donald Trump, se va întîlni cu omologul său chinez, Xi Jinping, la summitul G20 de la Osaka, care va avea loc în perioada 28-29 Iunie.

G20, grupul ţărilor bogate şi al principalelor economii emergente, regrupează state care generează 85% din activitatea economică a lumii şi aproape două treimi din populaţia planetei. G20 reuneşte Africa de Sud, Arabia Saudită, Argentina, Australia, Brazilia, Canada, China, Coreea de Sud, Franţa, Germania, India, Indonezia, Italia, Japonia, Marea Britanie, Mexic, Rusia, SUA, Turcia şi statele Uniunii Europene (UE).

Venezuela: Mii de oameni au trecut graniţa în Columbia pentru a cumpăra alimente și medicamente

Mii de oameni au trecut graniţa Sîmbătă în Columbia pentru a cumpăra alimente și medicamente după ce Președintele venezuelean Nicolás Maduro a redeschis unul dintre punctele de frontieră dintre cele două ţări care au fost închise în ultimele patru luni, relatează Associated Press, potrivit mediafax. Mii de venezueleni se aflau la rînd în apropiere de doua poduri internaționale de lîngă oraşul Cucuta, aşteptînd ca documentele lor să fie verificate de oficialii columbieni, unii dintre ei purtîndu-şi copii pe umeri. Personalul Poliţiei de Frontieră din Venezuela, îmbrăcat în uniforme verzi, a ajutat la verificarea mulțimii.

Guvernul socialist al națiunii Sud-americane a ordonat închiderea granițelor cu Aruba, Bonaire, Curacao, Brazilia și Columbia în Februarie, în timp ce opoziția a încercat să livreze alimente și medicamente în țară. Cea mai mare parte a ajutorului a fost acordat de Statele Unite, un aliat cheie al liderului opoziției, Juan Guaido, care s-a declarat președintele legitim al Venezuelei în Ianuarie. Dar Maduro a respins ajutoarele calificîndu-le drept o încălcare a suveranității Venezuelei și a interzis intrarea acestora în ţară.

În mai, Guvernul a redeschis frontierele cu Aruba și Brazilia, dar Podul Internațional Simon Bolivar și Podul Internațional Francisco de Paula Santander cu Columbia au rămas închise pînă acum. Odată cu redeschiderea, mulţimea a profitat de ocazia de a intra în țara vecină și de a-şi procura lucruri care nu pot fi găsite în Venezuela. Agenția ONU pentru refugiați (UNHCR) a anunţat că patru milioane de venezueleni, aproximativ 15% din populație, au părăsit țara. Sîmbătă, trimisul special al UNHCR, Angelina Jolie, a vizitat o altă zonă a frontierei dintre Columbia și Venezuela pentru a afla mai multe despre condițiile cu care se confruntă migranții și refugiații și pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la nevoile lor. Actriţa de la Hollywood s-a întîlnit cu voluntari și cu venezueleni și a vizitat un sat de corturi construit de UNHCR pentru migranții vulnerabili.

Poliţia germană a reţinut provizoriu un suspect în cazul uciderii unui lider politic din landul Hesse, membru al CDU

Poliţia germană a reţinut provizoriu un suspect în cazul uciderii oficialului Walter Lübcke (65 de ani) care a fost găsit împuşcat în cap pe terasa casei sale din Wolfhagen, la marginea oraşului Kassel pe 2 Iunie, transmite dpa, potrivit agerpres. Purtătorul de cuvînt al comisiei de anchetă a refuzat să furnizeze detalii suplimentare despre suspect, invocînd investigaţia aflată în curs de desfăşurare. Conform informaţiilor publicate de Frankfurter Allgemeine Zeitung, persoana reţinută este un tînăr care avea legături în plan privat cu politicianul decedat. Potrivit sursei citate, bărbatul a fost supus unui interogatoriu Sîmbătă după-amiaza. Conform unor surse apropiate anchetei, se pare că ucigaşul a fost identificat.

Membru al Uniunii Creştin-Democrate (CDU), Lübcke a condus timp de 10 ani consiliul regional din Kassel, autoritate administrativă intermediară între landul Hesse şi comunele acestuia. În Octombrie 2015, după decizia cancelarului Angela Merkel de a deschide frontierele Germaniei pentru sute de mii de irakieni şi sirieni, Walter Lübcke a apărat drepturile refugiaţilor, ceea ce a atras reacţii dure din partea extremei drepte, care l-a numit ”trădător” şi a publicat adresa domiciliului său. Deocamdată nu există indicii că uciderea sa are legătură cu aceste ameninţări.

Proteste în Kazahstan în ziua alegerilor prezidențiale – 100 de arestări

Circa 100 de persoane au fost reţinute în cursul unor proteste desfăşurate Duminică în Kazahstan, a indicat un înalt oficial din Ministerul de Interne citat de Interfax şi dpa, potrivit agerpres. Protestele sunt un eveniment inedit în fosta republică sovietică din Asia centrală unde Duminică a avut loc un scrutin anticipat pentru alegerea unui Preşedinte nou, pentru prima dată după aproape 30 de ani. Ample proteste au fost semnalate în Capitala ţării, recent redenumită din Astana în Nursultan, şi în cel mai mare oraş al său, Almatî. Liderul unei mişcări interzise a opoziţiei, denumită Alegerea democratică a Kazahstanului, Muhtar Abliazov, le-a cerut susţinătorilor săi să iasă în stradă, potrivit unui video postat pe pagina sa de Instagram. Scrutinul prezidenţial anticipat a avut loc după ce în Martie liderul autocrat Nursultan Nazarbaev a demisionat, spre surprinderea generală, şi este aproape sigur că el se va solda cu victoria preşedintelui interimar Kasîm-Jomart Tokaev.