Realitatea internationala pe scurt (1 August 2019)

Musulmanii din India nu mai pot divorța prin ”triplul talaq”

Parlamentul indian a aprobat o lege care penalizează controversata practică a divorţului imediat, care este utilizată de unii membri ai comunităţii musulmane, informează dpa. Măsura intervine după ce în 2017 Curtea Supremă a decis că practica ″triplului talaq″.⁣ este neconstituţională şi încalcă drepturile fundamentale ale femeii. India era una dintre puţinele ţări unde un bărbat musulman putea divorţa de soţia sa imediat prin rostirea cuvîntului ”talaq” (divorţ, în limba arabă) de trei ori în succesiune rapidă.

Camera superioară a Parlamentului indian (Rajya Sabha) a votat actul normativ, cunoscut drept ”legea femeilor musulmane, practica ”triplului talaq” fiind pasibilă de pînă la trei ani de închisoare. Legea fusese deja aprobată de Camera superioară a Parlamentului (Lok Sabha) săptămîna trecută şi va deveni efectivă după promulgarea de către Preşedintele ţării, Ram Nath Kovind. Peste 20 de ţări musulmane, printre care Pakistan şi Malaezia, au interzis deja practica divorţului imediat.

Zidul lui Trump, transformat în loc de joacă

Profesorii de la două universităţi americane au construit cîteva balansoare printre gratiile de oţel care separă cele două ţări. Instalarea lor a durat o jumătate de oră. Apoi mai mulţi copii şi părinţi despărţiţi de graniţă s-au bucurat împreună de locul de joacă neobişnuit. Construcţia este una temporară, menită să încurajeze un sentiment de unitate între cele două națiuni. Donald Trump a făcut din lupta împotriva imigraţiei ilegale din America Centrală o prioritate. Şi a promis în timpul campaniei din 2016 că va construi un zid la frontiera cu Mexicul. După luni de provocări legale, Curtea Supremă s-a pronunțat recent în favoarea proiectului şi a aprobat folosirea a două miliarde şi jumătate de dolari din fondurile Pentagonului pentru a finanța lucrările.

Remarci rasiste ale fostului Preşedinte Reagan, făcute publice

Fostul Preşedinte american Ronald Reagan a făcut afirmaţii rasiste în perioada în care a fost guvernator al Californiei, calificîndu-i pe diplomaţii africani drept „maimuţe” în cursul unei convorbiri cu Preşedintele republican de atunci, Richard Nixon, relatează AFP, citată de Agerpres. Înregistrarea audio a apelului telefonic, datînd din Octombrie 1971, a fost descoperită de Tim Naftali, fost preşedinte al bibliotecii prezidenţiale Richard Nixon, şi publicată pe site-ul de internet al revistei The Atlantic. Atunci, în urma unui vot la Naţiunile Unite pentru recunoaşterea Republicii Populare Chineze, Reagan, guvernator republican de California, l-a sunat pe Nixon, care era Preşedinte din 1969. Reagan i-a făcut cunoscută şefului statului nemulţumirea sa faţă de statele africane care au votat împotriva SUA la ONU în favoarea recunoaşterii Republicii Populare Chineze.

„Ieri seară, vă spun, văzînd chestia asta la televizor (...), să văd maimuţele astea din ţări africane... Fir-ar ale (...), încă n-au coborît din copac!”, spune Reagan.

Nixon reacţionează cu un hohot de rîs. Ulterior, el a repetat remarcile lui Reagan în discuţii cu consilierii săi.

Potrivit lui Tim Naftali, segmentul din înregistrare cu afirmaţiile lui Reagan a fost „pus deoparte” o vreme, înainte de a fi publicat de Arhivele naţionale, acum două săptămîni.

Ronald Reagan a fost Preşedintele SUA între 1981 şi 1989 şi rămîne unul dintre cei mai apreciaţi foşti locatari de la Casa Albă. Actualul Preşedinte republican, Donald Trump, a fost acuzat de rasism în repetate rînduri.

Germania a respins solicitarea SUA de a participa la misiunea navală împotriva Iranului

Guvernul Angela Merkel a respins, Miercuri seară, solicitarea Administraţiei Donald Trump adresată Germaniei de a participa la misiunea navală din Golful Persic, care are rolul contracarării acţiunilor Iranului, informează Mediafax. „Nu vom lua parte la misiunea SUA, deoarece considerăm greşită strategia exercitării presiunilor maxime. Noi nu vrem escaladarea acţiunilor militare, ne axăm în continuare pe diplomaţie”, a declarat ministrul german de Externe, Heiko Maas, citat de publicaţia Bild.Şeful diplomaţiei germane a pledat pentru identificarea unei soluţii diplomatice la criza cu Teheranul.

Administraţia Donald Trump a cerut oficial Germaniei să participe la o coaliţie militară internaţională pentru securizarea tranzitului navelor prin Strîmtoarea Hormuz, situată la intrarea în Golful Persic. Marea Britanie a anunţat, săptămîna trecută trimiterea de nave militare în zona Golfului Persic, pentru escortarea tuturor vaselor sub pavilion britanic, în contextul tensiunilor cu Iranul, care a capturat un petrolier britanic ca reacţie la o măsură similară adoptată de Londra. Marea Britanie a anunţat că va încerca să creeze o misiune europeană de protecţie maritimă pentru a asigura tranzitul navelor prin Golful Persic, în situația în care Iranul a capturat un petrolier britanic.

Rusia şi Iranul au anunţat Marţi semnarea unui protocol de cooperare militară care include posibilitatea efectuării de exerciţii navale comune în Strîmtoarea Hormuz, în contextul tensiunilor cu Statele Unite şi Marea Britanie.

Gardienii Revoluţiei din Iran au anunţat, săptămîna trecută, capturarea unui petrolier britanic în Strîmtoarea Hormuz, în replică la oprirea în Strîmtoarea Gibraltar a unui vas care ar fi transportat petrol iranian destinat Siriei. Nava britanică Stena Impero a fost oprită de Gardienii Revoluţiei pentru „nerespectarea codului maritim internaţional, la solicitarea Autorităţii portuare şi maritime din provincia Hormuzgan”. Marea Britanie şi Statele Unite au condamnat vehement capturarea petrolierului britanic.

Acum trei săptămîni, membri ai Forţelor navale regale britanice au capturat petrolierul Grace 1, suspectat că ar fi transportat petrol iranian spre Siria prin încălcarea sancţiunilor impuse de Statele Unite şi de Uniunea Europeană. Administraţia de la Teheran avertizase că ar putea captura o navă britanică în cazul în care Marea Britanie nu eliberează petrolierul sechestrat în Gibraltar.

Incidentele maritime au intervenit într-un moment sensibil, amplificînd criza dintre Iran şi Occident pe tema Acordului nuclear din 2015, contestat vehement de Administraţia Donald Trump. Ministrul spaniol de Externe, Josep Borrell, a declarat că petrolierul din largul Gibraltarului a fost capturat la solicitarea Statelor Unite. Relaţiile Statelor Unite cu Iranul sunt tensionate din cauza sancţiunilor impuse de Administraţia Donald Trump după retragerea din Acordul nuclear semnat de marile puteri cu Teheranul. Preşedintele SUA vrea limitarea activităţilor nucleare şi balistice iraniene. Tensiunile s-au amplificat după ce Iranul a doborît o dronă militară americană.

Rezerva Federală din Statele Unite a decis reducerea dobînzii de referinţă

Rezerva Federală din Statele Unite a anunţat, Miercuri seară, decizia de a reduce rata dobînzii de referinţă, o măsură aplicată pentru prima dată în ultimul deceniu, informează agenţiile de presă Bloomberg şi Associated Press, scrie mediafax. Rezerva Federală, sistemul bancar central din SUA, a dispus reducerea dobînzii de referinţă cu 0,25%, de la intervalul 2,25-2,5% la nivelul 2,0-2,25%. Este prima dată, începînd de la criza financiară din 2008, cînd Fed a dispus diminuarea ratei dobînzii de referinţă, utilizată pentru acordarea creditelor destinate companiilor şi persoanelor fizice. În plus, Fed a reiterat angajamentul de a „acţiona adecvat pentru susţinerea expansiunii economiei”, un semnal adresat pieţelor financiare în sensul unor noi reduceri ale ratei dobînzii.

Rezerva Federală semnalase în Iunie posibilitatea reducerii nivelului dobînzii de referinţă în cursul acestui an, pe fondul presiunilor Preşedintelui Donald Trump. Liderul de la Casa Albă i-a cerut în mod repetat preşedintelui Fed, Jerome Powell, reducerea costurilor de împrumut, pentru stimularea economiei SUA. Pe fondul speculaţiilor că Donald Trump l-ar putea înlocui pe Jerome Powell, Fed a sugerat în iunie că rata dobînzii de referinţă ar putea scădea cu 0,5% anul acesta.

„Rezerva Federală a redus Miercuri rata dobînzii pentru prima dată într-un deceniu, pentru a încerca să contracareze riscuri de genul incertitudinilor cauzate de conflictele comerciale lansate de Preşedintele Donald Trump, inflaţiei foarte mici şi perspectivelor sumbre ale economiei mondiale”, comentează agenţia Associated Press.

Trump va efectua vizite în Polonia şi Danemarca după summitul G7 din Franţa

Preşedintele american Donald Trump va efectua vizite în Polonia şi Danemarca la sfîrşitul lunii viitoare, după participarea la summitul G7 din Franţa, a anunţat Miercuri Casa Albă, relatează dpa şi Reuters, potrivit agerpres. Vizita în cele două ţări va avea loc între 31 august şi 3 septembrie. Pe 1 Septembrie, Preşedintele american va lua parte la Varşovia la evenimentele comemorative organizate cu prilejul împlinirii a 80 de ani de la declanşarea celui de Al Doilea Război Mondial.

În Danemarca, Trump se va întîlni cu Margrethe a II-a, Regina statului nordic. Cu prilejul vizitei, liderul de la Casa Albă va avea o întrevedere şi cu lideri din domeniul afacerilor. Preşedintele polonez Andrzej Duda a vizitat Casa Albă în luna Iunie, unde ideea vizitării Varşoviei cu prilejul manifestărilor comemorative a fost prezentată public. Cele două ţări au convenit să intensifice cooperarea militară în timpul vizitei lui Duda. Trump a declarat, Marţi, presei că este nerăbdător să ajungă în Polonia. „Îmi plac oamenii”, a spus el. Rămîne o perioadă neocupată în calendarul lui Trump, între summitul G7, care se încheie pe 26 August, şi data la care începe vizita în cele două ţări, 31 August, notează dpa.

Iranul a arestat un cetăţean european acuzat de fraudă de un miliard de dolari

Iranul a arestat un cetăţean european acuzat că a escrocat un investitor cu un miliard de dolari în urma acordului nuclear internaţional din 2015 care a permis ridicarea sancţiunilor economice împotriva ţării, a informat presa oficială iraniană, relatează AFP, scrie agerpres. „Poliţia a reuşit să descopere un caz de fraudă şi să aresteze un cetăţean european care a comis o fraudă de 120 de miliarde de riali” din 2015, pretinzînd că investeşte în sectorul agricol, a declarat purtătorul de cuvînt al Poliţiei locale, Ahmad Nourian.

În prezent, 120 de miliarde de riali iranieni valorează un miliard de dolari (aproape 900 de milioane de euro), conform cursului de schimb oficial din Teheran. Bărbatul arestat a fost suspectat atunci cînd autorităţile au descoperit documente falsificate, a precizat purtătorul de cuvînt, citat de site-ul televiziunii de stat. Cetăţeanul european a fost identificat ca fiind măcelar de profesie şi care avea legături cu un bărbat căutat de Interpol, a afirmat Nourian. El a fost arestat în oraşul Birjand, Capitala provinciei Khorasan şi a avut un complice european, a indicat agenţia de presă Irna. Cei doi bărbaţi s-au prezentat ca investitori, în urma acordului nuclear JCPOA încheiat în 2015, care a permis ridicarea unor sancţiuni împotriva Teheranului, în schimbul unui control internaţional crescut asupra programul său nuclear şi angajamentului său de a nu deţine armă atomică.

”Ancheta a indicat că, pe lîngă JCPOA, doi cetăţeni europeni s-au prezentat la Ambasada Iranului”, într-o ţară din Golf, a declarat Majid Shoja, şeful Poliţiei locale. JCPOA este Planul Comun şi Cuprinzător de Acţiune semnat în 2015 de cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU (SUA, Rusia, China, Regatul Unit şi Franţa) şi de Germania, pentru a îngheţa programul nuclear militar al Iranului.

Cei doi au fost apoi prezentaţi autorităţilor provinciale şi ”au încurajat un om de afaceri să investească”, a adăugat oficialul citat, potrivit Irna. Potrivit lui Shoja, acest partener iranian a suportat cheltuieli semnificative.

Pe lîngă locuinţe, îngrijiri medicale, bilete de avion la clasa business şi furnizarea unui birou cu cele mai moderne facilităţi (partenerul iranian), el a depus aproape 120 de miliarde de riali în conturile acestor doi europeni”. Acest partener a depus apoi o plîngere şi unul dintre europeni, care se afla în Iran, a fost arestat, a adăugat Majid Shoja.

Șeful diplomației germane: Reparaţiile după Al Doilea Război Mondial – o chestiune închisă

Germania se simte responsabilă din punct de vedere moral pentru Al Doilea Război Mondial, dar chestiunea reparaţiilor pentru Polonia este închisă, a declarat ministrul de Externe Heiko Maas, Miercuri, la Varşovia, citat de DPA, potrivit agerpres. „Acest subiect este închis pentru Germania”, a spus Maas într-o conferinţă de presă comună cu omologul său polonez Jacek Czaputowicz, reiterînd poziţia Guvernului german. În acelaşi timp, Germania poartă responsabilitatea morală pentru război şi nimeni nu ar trebui să uite niciodată suferinţa îndurată de Polonia, a adăugat Maas. Polonia, în schimb, are un „sentiment de nedreptate sau lipsă de compensaţie pentru daunele şi pierderile suferite” în timpul Celui de-Al Doilea Război Mondial, a spus Czaputowicz că „nu există nici un motiv pentru a evita acest subiect în relaţiile bilaterale”.

Tineri, victime ale unor furturi după ce au fumat ţigări oferite pe stradă în Franța

O anchetă a fost deschisă în localităţi din regiunea central-estică a Franţei după şase cazuri de intoxicare în cazul unor tineri care au prezentat stări comatoase sau letargice, devenind o pradă uşoară pentru furt, după ce au fumat ţigări care le fuseseră oferite pe stradă, relatează AFP. Autorii acestor incidente nu au fost încă identificaţi. Ancheta, ”aparent o premieră la scara Franţei metropolitane”, a fost deschisă pentru ”furturi agravate cu violenţă şi în cadrul unor reuniuni şi prin administrarea de substanţe dăunătoare”, a declarat Miercuri procurorul din Roanne, Abdelkrim Grini. „De Sîmbătă, există patru cazuri separate în Roanne şi Le Coteau, cu şase victime în patru zile”, a spus el. Unele victime au fost duse la spital.

Acest fenomen ”destul de îngrijorător a făcut obiectul unui precedent pe Insula Reunion”, teritoriu francez din Oceanul Indian, a precizat sursa citată. Această serie de agresiuni implică tinerii care fumau între două şi patru ţigări oferite pe stradă. Tutunul din aceste ţigări rulate era aparent vaporizat cu un produs puternic care a avut ca efect provocarea unor stări de delir, comatoase sau letargice. În week-end-ul trecut, unul dintre tinerii găsiţi intoxicaţi a fost agresiv cu pompierii care veniseră să-l ajute, în timp ce un altul a înghiţit pietriş. Multe dintre victime au fost jefuite de obiecte personale, în special smartphone-uri. „Pentru a identifica produsul în cauză, se efectuează analize, începînd cu resturile de ţigară recuperate şi teste de sînge ale victimelor”, potrivit Parchetului care are în atenţie gradul de delincvenţă locală.

Olanda şi Elveţia îşi suspendă contribuţia la UNRWA

Olanda a decis să-şi suspende contribuţia anuală la Agenţia ONU pentru refugiaţi palestinieni (UNRWA), în aşteptarea unor clarificări cu privire la acuzaţii de proastă gestionare şi abuz de autoritate, a anunţat Mmiercuri Ministerul olandez de Externe, relatează AFP, scrie agerpres. Acest anunţ intervine la o zi după o decizie similară a Elveţiei, care a anunţat Marţi că suspendă orice ”contribuţie suplimentară”. Un raport intern UNRWA, trimis secretarului general al ONU, a dezvăluit grave abuzuri etice care ar fi fost comise la cel mai înalt nivel.

Olanda, unul dintre principalii donatori europeni ai agenţiei ONU ”a transmis ONU şi UNRWA marea sa îngrijorare şi a cerut clarificări”, a declarat pentru AFP Ministerul olandez de Externe. Ministrul olandez al Comerţului Exterior şi Cooperării în vederea Dezvoltării Sigrid Kaag ”a decis să suspende contribuţia din acest an”, pînă cînd ONU va furniza ”un răspuns satisfăcător”. Sigrid Kaag doreşte să afle măsurile avute în vedere de ONU, în funcţie de rezultatele anchetei. ”Olanda speră ca situaţia să se rezolve rapid, UNRWA avînd un mandat important de îndeplinit”, a adăugat ministerul.

Agenţia ajută 5,4 milioane de palestinieni în Iordania, Liban, Siria şi în teritoriile palestiniene. Contribuţia anuală prevăzută în 2019 de Olanda, al patrulea cel mai mare donator al UNRWA între ţările europene, se ridică la 13 milioane de euro. Între acuzaţiile menţionate în raportul UNRWA se află ”acţiuni cu caracter sexual nepotrivite, nepotism, represalii, discriminări şi alte abuzuri de autoritate (comise) în scopuri personale, în vederea reprimării unor divergenţe de opinie legitime”. Pierre Krähenbühl, comisarul general al agenţiei, ar fi legat o relaţie amoroasă cu principala sa consilieră, numită în 2015, în urma unui proces de recrutare ”extrem de rapid”, potrivit raportului.

UNRWA a anunţat că intenţionează să coopereze deplin în anchetă şi să nu furnizeze anumite detalii atît timp cît sunt în curs investigaţii.

01.03.24 - 00:52
01.03.24 - 13:17
01.03.24 - 13:18
01.03.24 - 13:20
01.03.24 - 13:19
05.03.24 - 18:52
06.03.24 - 00:34
01.03.24 - 00:46
07.03.24 - 00:42
05.03.24 - 01:06
08.03.24 - 20:46
08.03.24 - 12:11
09.03.24 - 11:41
09.03.24 - 11:42
01.03.24 - 00:40