„În ţările emergente nu mai merge nimic”

În ultimii ani, toţi au crezut că ţările BRICS (În economie, BRICS este un acronim care se referă la ţările membre Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud. Acronimul (iniţial "BRIC") a fost inventat de Jim O’Neill într-un document din 2001 intitulat „Building Better Global Economic BRICs”. Acronimul a intrat în utilizarea pe scară largă ca un simbol al schimbării în puterea economică mondială, departe de economiile dezvoltate G7 spre lumea în curs de dezvoltare. Pe 13 Aprilie 2011, „S” a fost adăugat formal pentru a forma BRICS după admiterea Africii de Sud în uniune) vor intra curînd în clubul celor mai mari economii ale lumii, scrie într-un articol publicat de cotidianul The Guardian, cunoscutul economist Nouriel Roubini. De curînd, însă, în statele BRICS, dar şi în multe alte ţări din categoria „pieţelor în curs de dezvoltare”, creşterea economică a frînat brutal.

„Economia rusă va afişa anul acesta un progres de numai 2%, creşterea potenţială se situează undeva în jurul valorii de 3%, chiar dacă barilul de petrol costă aproximativ 100 de dolari”, explică Roubini, recurgînd la date statistice. „În ultimul deceniu, economia Chinei a crescut cu 10% pe an, dar în 2012 a încetinit la 7,8% şi există riscul unei aterizări dure”, estimează profesorul Universităţii din New York. O evoluţie similară în cazul Braziliei, Africii de Sud, Turciei şi Poloniei.

Ce năpastă a căzut pe capul pieţelor în curs de dezvoltare? Roubini enumeră 6 factori.

• În perioada 2010-2011, majoritatea ţărilor în curs de dezvoltare s-au supraîncălzit, iar unele şi-au înăsprit politica monetară în 2011, afectînd, astfel, creşterea.

• Previziunile potrivit cărora aceste pieţe sunt capabile să se protejeze total de căderea economică din ţările dezvoltate nu au fost justificate.

• „Mare parte din ţările BRICS şi o serie de alte pieţe în curs de dezvoltare au mers în direcţia unor variaţii de capitalism de stat. Iar asta înseamnă reforme încetinite, productivitate redusă din partea sectorului privat, a cărui pondere în economie scade”, afirmă Roubini. Şi invers, sporeşte rolul întreprinderilor şi al băncilor de stat, se dezvoltă protecţionismul în comerţ, se introduc mecanisme de control al capitalului. În opinia lui Roubini, în condiţiile actuale, acest lucru conduce la „deformarea activităţii economice şi pune în pericol creşterea”.

• După toate probabilităţile, s-a încheiat evoluţia ascendenta a preţurilor la materii prime, care a ajutat numeroşi exportatori, inclusiv Rusia.

• Rezerva federală a SUA a dat de înţeles că ar putea decide stoparea măsurilor de susţinere a economiei americane şi, de asemenea, că ar proceda la o majorare a dobînzii de politică monetară. Cu alte cuvinte, se apropie de sfîrşit vremurile cînd valuri de lichidităţi se îndreptau spre pieţele în curs de dezvoltare în goană după investiţii aducătoare de mari profituri.

• Toate marile pieţe în curs de dezvoltare afişează deficit bugetar, care se finanţează prin metode mult mai riscante.