Cînd vorbeşti de harta spaţiului Schengen, ai patru categorii mari de state: ţările membre UE care sunt deja în acest spaţiu, ţările care sunt în Schengen, dar care nu sunt în UE, ţările care au refuzat să intre în Schengen şi ţările candidate la Schengen.

Stratfor a realizat o hartă a spaţiului Schengen şi a explicat foarte pe scurt şi schematic, ca să înţeleagă şi americanul de rînd, ce anume se întîmplă "dincolo de baltă" legat de spaţiul Schengen.

Există două state membre ale Uniunii Europene care au refuzat să fie membre Schengen. Este vorba despre Marea Britanie şi Irlanda. Justiţia şi miniştrii de interne din toate statele UE s-au întîlnit, pe data de 7 Martie 2013, la Bruxelles, să discute, printre alte lucruri, posibilul acces al României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, scrie Stratfor, care arată că Uniunea Europeană a amînat din nou decizia, în lumina paraliziei politice a Bulgariei şi a viitoarelor alegeri din Germania.

Douăzeci şi două de state membre ale UE plus Elveţia, Norvegia, Liechtenstein şi Islanda sunt membri ai acestui spaţiu, unde sunt abolite controalele vamale, fapt ce facilitează integrarea economică în Europa prin uşurarea transportului bunurilor şi a persoanelor. În 2011, Parlamentul European a netezit calea României şi a Bulgariei către Schengen, numai că aderarea noilor membri se face cu acordul tuturor membrilor existenţi. Germania, Olanda, Belgia, Franţa, Danemarca şi Austria s-au opus aderării României şi Bulgariei, argumentînd că nici una dintre aceste două state nu au făcut suficiente progrese în sistemul justiţiei, al luptei împotriva corupţiei şi a crimei organizate.

Mai mult, există teama că persoane aparţinînd unor state non-UE vor avea acces în ţări din spaţiul Schengen prin România şi Bulgaria, din cauza controlului vamal slab. Majoritatea statelor din Vestul şi Nordul Europei au o populaţie îmbătrînită şi aflată în declin şi au nevoie să importe forţă de muncă pentru a-şi menţine stabile forţa de muncă şi sistemul de pensii, dar se confruntă cu o situaţie dificilă în anii care vin.

Astfel, ele trebuie să creeze un echilibru între atragerea de imigranţi pe care să-i angajeze şi a calma alegătorii care au sentimentul că o politică laxă a migraţiei le ameninţă siguranţa socială. Astfel, tensiunea privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen este parte din această dilemă.

 Articol publicat cu aprobarea Stratfor. Capital este partener Stratfor în România.
Material preluat din Capital.ro