Din greşală în greşeală spre victoria finală

Asta s-a întîmplat demult, în Antichitatea Sovietică, pe cînd Roland Vieru şi regretatul Iacob Burghiu erau studenţi la Institutul Unional în domeniul Artei Cinematografice din Moscova. Din spusele lui Roland, aflu un caz cu bătaie lungă în poligonul istoriei naţionale: în primăvara anului 1970, ambii noştri simpatrioţi se pregăteau, în sudoarea frunţii, de sesiune. Cuminte fiind, Roland a stat toată ziua şi seara întreagă cu conspectele în faţă, iar Iacob, în semn de protest faţă de „odiosul regim sovietic”, s-a culcat odată cu găinile, adică tare devreme.

Totuşi, pe la ora două de noapte iminenţa examenului, înfiptă ca un spin în subconştient, l-a zmuls pe Iacob cu brutalitate din braţele somnului... Se ridică încet din pat, se apropie de geam, bagă mîna în chiloţi, se scarpină pe îndelete la “zarzări” şi unde profeţeşte Iacob calm şi genial ca întotdeauna: „Apu’ se vede că bună roadă de cartofi o să fie la toamnă în Moldova”.

Şi aşa a şi fost, atunci. Dar daţi-mi voie şi mie să fiu, aici şi acum, profet: tare mă tem că anul ăsta vom rămîne fără cartofi în ţară!

Şi nu deaceea că “zarzării” din izmenele Ministerului Agriculturii sînt mici ca macu’ şi reci ca acu’. Poate nu ştiaţi: la noi ministrul agriculturii este Dumnezeu; dacă dă ploaie, e soare pînă şi în chihniţă; dacă nu plouă, e prăpăd, e întuneric ziua în amiaza-mare.

Motivul îngrijorării mele crîncene este unul cu mult mai serios: actualmente toţi ţăranii Moldovei sînt preocupaţi, mortal, de votul uninominal, în felul acesta lucrările agricole de primăvară riscînd să fie total paralizate!

Publica TV şi alte ţaţe mediatice aservite puterii nu obosesc să realizeze sondaje în stradă, să titreze cu regularitate de metronom: Populaţia se arată profund interesată de votul uninominal. Nimeni nu ştie ce e cu această mîncare de peşte, cu acest as scos cu forcepsul din puţul gîndirii PeDiste. Cu toate acestea, sîntem asiguraţi că 80 la sută dintre moldoveni se subţie ca paiul de dorul votului uninominal.

La emisiunea Fabrika (de Magiun Propagandistic) din 8 martie curent a îmbălsămat aerul Moldovei însuşi Excelenţa Sa Victor Ponta Întîiul şi Ultimul, fost şef de partid şi ex-premier al României, domnia sa subliniind sibilinic că votul uninominal este o binecuvîntare cerească pentru basarabeni. O fi fiind, dar oare de ce acest dublu Ex de lux al Arcului carpatin, coborît acum pe-o nepermis de joasă treaptă tristă – aceea de agent electoral extern – a uitat să precizeze că ţara lui de glorii, ţara lui de dor a experimentat, la alegerile din 2012, votul uninominal, pentru ca ulterior să se renunţe la el ca fiind ineficient?

Politologul Corneliu Ciurea zice, pe bună dreptate, că “Iniţativa uninominalului merită o discuţie serioasă, nu un potop de acuzaţii.” Noi am mai arătat, cu diferite prilejuri, care este esenţa sistemului electoral proporţional (pe liste de partid) şi a celui majoritar sau mixt (desfăşurat pe circumscripţii uninominale). Să ne facem iluzii mici, ca să nu avem deziluzii mari: ambele au destule bube dulci în cap, ca tot ce e făcut de mînă omenească.

Despre aceste sisteme se vorbeşte la noi de vreo 20 de ani. Îmi aduc aminte de dl Dorin Tudoran, care între anii 1993 şi 2000 a condus birourile Fundaţiei Internaţionale pentru Sisteme Electorale (IFES) din Bucureşti şi Chişinău. În discuţiile purtate cu ziariştii, domnia sa ne avertiza amical că fără schimbarea sistemului electoral proporţional nu vom putea spera niciodată la alegerea unor deputaţi responsabili şi a unui parlament competent.

În scopul depăşirii acestui handicap, Tudoran recomanda modificarea Codului electoral şi susţinea aplicarea sistemului electoral mixt, potrivit căruia 50 de deputaţi ar urma să fie aleşi pe circumscripţii cu un singur mandat (uninominale), iar 51 de deputaţi în baza sistemului electoral existent (proporţional), adică pe liste de partid.

Am rămas, de atunci, cu impresia că un asemenea obiectiv trebuie, odată şi odată, realizat, ca un factor decisiv pentru democratizarea sistemului politic, pentru perfecţionarea şi eficientizarea actului de guvernare. Doar în felul acesta este posibilă crearea mecanismelor de control şi sancţionare a puterii de către popor.

Dar cu o condiţie: un asemenea sistem electoral îşi are rostul şi poate funcţiona eficient numai într-o democraţie robustă, autentică. Chiar credeţi cumva că Moldova este ţară democratică? Din păcate, nu. Este democratică doar cu numele, declarativ. Tot aşa cum sîntem europeni – numai cu numele. Da, geografic, facem parte din Europa, însă ca mentalitate, ca fel de a fi avem alt tipar sociogenetic.

Degeaba turuie ţaţele mediadice că votul uninominal aduce fericire şi rîuri de lapte printre maluri de unt în Anglia, Franţa, Olanda etc. Aici democraţia funcţionează brici de zeci de ani. În general, democraţia nu se face cu oameni săraci, prin ale căror buzunare şuieră vîntul. Încă noroc de blagocestiva limbă română, care numai ea, sireaca, ne mai ţine în picioare. Limba română şi ministrul sănătăţii, Ruxanda Glavan – atît ne-a dat mai scump şi mai frumos nouă, nevrednicilor, Dumnezeu!

În asemenea condiţii, există riscul real ca aplicarea sistemului mixt să fie compromisă. Atunci de ce dl Vladimir Plahotniuc flutură harnic această idee şi face steag de luptă, chipurile reformatoare, din schimbarea actualului Cod electoral? Pesemne, din cauză că dumnealui ştie perfect: la viitoarele alegeri, din 2018, partidele de dreapta – zdrenţe politice discreditate total în ultimii şapte ani! – au şanse mici de tot de a accede în parlament pe liste de partid. Unicul lor colac de salvare l-ar putea reprezinta viitorii deputaţi aleşi pe circumscripţii uninominale. Aceştia vor candida, iniţial, ca independenţi, însă odată ajunşi în legislativ se vor lăsa la cumpărat ca mîndra la sărutat şi spicul la secerat.

Doamne, cît de naiv, de jurassic park şi de elipsoidal mai sînt! Viitorii deputaţi nu vor fi cumpăraţi la Chişinău, după intrarea lor în pîinea de legislatori. Vor fi căutaţi prin localităţi din timp, identificaţi, selectaţi şi aduşi cu arcanul în ţarcul PD chiar a doua zi după adoptarea deciziei de modificare a Codului electoral actual.

Repetiţia generală s-a şi făcut deja, cu rezultate excelente. Acum cîţiva ani, la alegerile pentru Adunarea Populară din Găgăuzia au participat suspect de mulţi candidaţi independenţi. După ce s-au văzut cu legitimaţii de legislatori la mînă, marea lor majoritate s-au declarat deputaţi… din partea Partidului Democrat din

Moldova.

Ajuns aici, la final, mă simt obosit ca un gîndac într-o dumbravă/Şi strig: Măreţ partid cu rating de 3 procente, slavă, slavă, slavă!

Dinu MIHAIL