Raportul privind libera circulaţie fără vize a cetăţenilor din Republica Moldova în spaţiul UE (3)

Elementele propunerii

Urmărind discuţiile explicative din Chişinău din 2 martie 2010, Dialogul Vizelor a fost deschis oficial în iunie 2010, pe marginea întîlnirii de la Luxemburg dintre UE-Consiliul Cooperării al Moldovei. În timpul lunii septembrie 2010, s-au efectuat vizite de expertiză în Republica Moldova pentru a conduce o analiză detaliată de „deficit”, care să ofere o imagine detaliată a situaţiei din fiecare categorie de probleme vizate de Dialogul Vizelor (securitatea documentelor, incluzînd paşapoartele biometrice; imigraţia nelegală, incluzînd reacceptarea; ordinea publică şi securitatea; relaţii externe şi drepturile fundamentale), care au fost prezentate Consiliului, la nivel de grup de lucru, în octombrie 2010. În concordanţă cu Concluziile Consiliului (Afaceri Externe) din 25 octombrie 2010 privind Republica Moldova şi Parteneriatul Estic, a fost discutată şi publicată o schiţă Plan de acţiune asupra Liberalizării Vizelor în Republica Moldova (VLAP), de către Consiliu în 16 decembrie 2010.

Guvernul Republicii Moldova a adoptat în 17 februarie Planul National de Acţiune Adnotat, pe care l-a prezentat la Întîlnirea Înalţilor Funcţionari din 18 februarie 2011.

Primul Raport de progres referitor la implementarea Planului de Acţiune al Liberalizării Vizelor de către Republica Moldova, a fost prezentat în 16 septembrie 2011.

Cel de-al doilea Raport de progres referitor la implementarea Planului de Acţiune al Liberalizării Vizelor de către Republica Moldova a fost prezentat în 9 februarie 2012. O Întîlnire a Înalţilor Funcţionari a avut loc în 27 februarie 2012, în cursul căreia s-au discutat noii paşi ce trebuie adoptaţi în proces. Cel de-al treilea Raport de progres referitor la implementarea Planului de Acţiune al Liberalizării Vizelor de către Republica Moldova a fost emis la 22 iunie 2012. A fost cel de-al treilea şi ultim Raport de progres a primei faze a VLAP şi a prezentat Comisiei evaluarea consolidată a progresului înregistrat de Republica Moldova în atingerea primei faze a standardelor VLAP corelate cu amplasarea cadrelor legislative, politice şi instituţionale.

Evaluarea mai amplă a posibilelor impacte de migrare şi securitate a viitoarei liberalizări a vizelor pentru cetăţenii moldoveni care traversează UE, a fost expusă de către Comisie la 3 august 2012, cu privire la agenţii şi grupuri de interese ale UE relevante.

La 19 noiembrie 2012, Consiliul a adoptat Concluziile, în concordanţă cu evaluarea Comisiei care a stabilit că Republica Moldova a îndeplinit toate cerinţele din prima fază a Planului de Acţiune a Liberalizării Vizelor. Cadrul legislativ, politic şi instituţional cerut a fost implementat. Ulterior, a fost lansată ce-a de-a doua întîlnire a Înalţilor Funcţionari a avut loc pe data de 28 ianuarie 2013, în cursul căreia au fost prezentate obiectivele celei de-a doua faze precum şi pregătirea celei de-a doua misiuni de evaluare. Au fost organizate misiuni de evaluare pe departamentele 1,2,3 şi 4 ale VLAP din 18 februarie pana in 15 martie 2013. Misiunile de evaluare au fost fără precedent în termeni de scop şi detalii ale hotărîrii – 4 săptămîni în care s-au implicat 12 experţi din Statele Membre însoţiţi de oficiali ai Comisiei şi ai EEAS. Scopul acestor misiuni ale experţilor a fost să asigure stadiul de implementare legislativă, politică şi instituţională, în concordanţă cu standardele Europene şi internaţionale. Rapoartele experţilor au fost finalizate in mai 2013. Cel de-al patrulea Raport al progresului a fost emis in 21 iunie 2013 şi a

prezentat stadiul de implementare legislativă şi instituţională, modul de funcţionare al instituţiilor şi gradul de coordonare dintre agenţii.

Cel de-al cincilea Raport de progres adoptat in 15 noiembrie 213, prezintă nivelul la care recomandările emise în cel de-al patrulea Raport au fost implementate şi

realizarea per ansamblu a celei de-a doua faze a standardelor VLAP. A fost acordată atenţie specială sustenabilităţii reformelor şi a rezultatelor obţinute, inclusiv prin angajări judicioase, capacitate şi finanţare. Raportul include o evaluare asupra gradului de realizare a recomandărilor adresate Republicii Moldova, redactată în Evaluarea raportului privind Impactele din august 2012. Comisia a tras concluzia în cadrul raportului, că Republica Moldova a atins toate cerinţele cuprinse în cele patru categorii din cea de-a doua fază a VLAP şi că Republica Moldova a alocat resurse umane şi financiare corespunzătoare pentru a asigura sustenabilitatea reformelor.

De la lansarea Dialogului Vizelor dintre UE- Republica Moldova din iunie 2010 şi de la prezentarea către autorităţile moldovene a Planului de Acţiune al Liberalizării

Vizelor în ianuarie 2011, Comisia a raportat cu regularitatea Parlamentului European şi Consiliului cu privire la progresul făcut de Republica Moldova în atingerea cerinţelor identificate în cele patru capitole din prima şi cea de-a doua fază a VLAP.

Mai presus de acest proces extins de raportare referitor la VLAP, Comisia a continuat totodată să monitorizeze progresul făcut de Republica Moldova în domenii importante ale VLAP prin:

- Întîlnirea Înalţilor Funcţionari ai Dialogului Vizelor a UE-Republica Moldova.

- SubComitetul Unit nr.3 al UE şi al Republicii Moldova.

- Întîlnirea Înalţilor Funcţionari a Parteneriatului pentru Mobilitate al UE-Republica Moldova.

- Dialogul pentru Drepturile Omului al UE-Republica Moldova.

- Comitetul comun de reacceptare al UE-Republica Moldova.

- Comitetul comun de facilitare al vizelor al UE-Republica Moldova.

În fiecare dintre aceste comitete şi dialoguri, se face apel permanent la gradul de cooperare dintre UE şi Republica Moldova. În timpul ultimei Facilitări a Vizelor şi

a Comitetului Comun de Reacceptare care au avut loc in 12 iunie 2013 la Bruxelles, cu participarea Statelor Membre, Comisia a consemnat o implementare foarte satisfăcătoare per ansamblu a ambelor acorduri.

Acordul original pentru facilitarea vizelor dintre UE şi Republica Moldova a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2008. Acesta a acordat tuturor cetăţenilor Republicii Moldova taxă redusă pentru vize şi accelerarea procedurilor de eliberare, a acordat suspendarea taxei pentru vize pentru anumite categorii de aplicanţi moldoveni, emiterea mai multor tipuri de vize pentru multiple intrări cu o perioadă mai mare de valabilitate şi a simplificat cerinţele pentru documentele necesare demonstrării scopului călătoriei. Aceasta conţinea totodată şi o suspendare a vizelor pentru deţinătorii de paşapoarte diplomatice.

La 1 iulie 2013, un Acord îmbunătăţit de Facilitare a Vizelor pentru R. Moldova a intrat în vigoare. Acest nou acord oferă facilităţi adiţionale şi beneficii tangibile cetăţenilor R. Moldova: în particular, (1) mai multe categorii de solicitanţi de vize

beneficiază de facilităţile prevăzute de acordul iniţial, (2) dispoziţiile privind emiterea de vize cu multiple intrări avînd o perioadă de valabilitate pentru anumite categorii de călători bona fide lasă mai puţină libertate consulilor de a acţiona, (3) cooperarea statelor membre cu prestatorii de servicii externe este supus unui cadru juridic clar, (4) deţinătorii de paşapoarte biometrice de serviciu sunt scutiţi de vize.

Parteneriatul de Mobilitate cu R. Moldova a fost lansat oficial în septembrie 2008 la Chişinău. Acesta implică 15 state membre (Bulgaria, Cehia, Germania, Grecia, Franţa, Italia, Cipru, Letonia, Ungaria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia şi Suedia) şi două agenţii Europene (FRONTEX şi Fundaţia Europeană de Formare), care au conlucrat pentru a prezenta o abordare coerentă pentru cooperarea cu un stat partener. Există o gamă largă de iniţiative implementate în contextul Parteneriatului, cesta reflectînd în totalitate cele 4 dimensiuni ale Abordării Globale pentru Migraţie şi Mobilitate (GAMM): consolidarea migraţiei legale şi facilitarea mobilităţii, prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale şi a traficului de fiinţe umane, maximizarea impactului de dezvoltare a migraţiei şi mobilităţii şi promovarea protecţiei internaţionale.

Soluţionarea problemei Transnistrene nu este o condiţie pentru liberalizarea vizelor sub imperativele VLAP. Mai mult decît atît, în cadrul VLAP nu există nici o referinţă la aplicarea teritorială. Liberalizarea vizelor va veni în beneficiul cetăţenilor care sunt deţinători de paşapoarte biometrice emise de R. Moldova.

Prezenta propunere reflectă rezultatul procesului antemenţionat: luînd în considerare şi că Acordurile de Facilitare a eliberării vizelor şi de Readmisie (Reacceptare) încheiate cu R. Moldova au fost implementate într-o manieră satisfăcătoare, Comisia propune transferarea R. Moldova, care îndeplineşte toate obiectivele de referinţă ale VLAP, de pe lista negativă, pe lista pozitivă, cu menţiunea că suspendarea vizelor se va face doar pentru deţinătorii de paşapoarte biometrice eliberate în conformitate cu standardele ICAO. (va urma)

Întocmit la Bruxelles

[1] Suspendarea vizelor va fi limitată la posesorii de paşapoarte biometrice eliberate în conformitate cu standardele ICAO.