DEZVĂLUIRE: Cum rămîi fără bani pe card

Utilizatorii petrec din ce în ce mai mult timp în compania calculatorului, a tabletei sau a smartphone-ului, fără a lua în considerare securitatea şi protecţia datelor, mulţi ajungînd să cadă pradă escrocilor cibernetici.

„Salutare prietene! Ştiu că acest mesaj este o surpriză pentru tine, deoarece nu mă cunoşti. Numele meu este Abdul Al-Shallah şi sunt fiul unui om înstărit din Nigeria.”  Vă sună cunoscut?  Aceasta este introducerea folosită pentru una dintre cele mai celebre înşelătorii folosite de scammeri (escroci cibernetici): „Scrisorile nigeriene“ sau „Frauda 419“.  Povestea este întotdeauna aceeaşi, fiul unui dictator nigerian a moştenit o avere de ordinul milioanelor de dolari, pe care e dispus să o împartă cu tine dacă îl ajuţi să o ascundă în Europa. Acesta are nevoie să îi trimiţi anumite sume de bani pentru diferite comisioane, de exemplu taxa de deschidere a unui cont bancar. Deşi este o schemă veche de cînd internetul, escrocii reuşesc în continuare să păcălească mulţi naivi. „Scrisoarea nigeriană“ le-a adus, pînă acum, impostorilor cinci miliarde de dolari.

Pe măsură ce utilizatorii de internet devin din ce în ce mai precauţi, scammeri trebuie să găsească metode mai eficiente şi mai inteligente pentru a cîştiga bani uşor. Experţii în securitate au observat că noile metode folosite de scammeri le fac pe cele vechi să pară infantile.  „Faţă de acum cîţiva ani, contează mai mult calitatea decît cantitatea. Escrocii preferă să folosească inginerii sociale, să se împrietenească online cu utilizatorii vizaţi, să îi abordeze pe site-uri de cumpărături sau licitaţii. Pe plan internaţional, s-a remarcat o creştere a spearphishingurilor, adică phishingurile targetate către o anumită organizaţie sau anumit grup de persoane. Astfel, oamenii sunt convinşi să cadă în capcana unor fraude“, spun experţii Bitdefender. 

Un scenariu de spearphishing arată în felul următor: un hacker obţine acces la e-mailul victimei şi, în loc să adune cît mai multe informaţii în timp-record, acesta procedează altfel. Alcătuieşte o listă cu informaţii preliminare, apoi trimite un e-mail oficial în numele unei instituţii serioase şi oferă cîteva informaţii private pentru a părea de încredere. Apoi, informează victima că trebuie să-şi schimbe datele contului accesînd un link pregătit de hacker. Dacă victima ajunge să instaleze software de tip malware pe calculator, de acolo nu mai e decît un pas pînă la obţinerea banilor. (...)

Mult mai mulţi sunt însă cei care au un smartphone cu sistem de operare Android şi care pot fi păcăliţi.  Dezvoltarea pieţei internaţionale de Android şi înmulţirea numărului de dispozitive inteligente au făcut ca malware-ul şi adware-ul să crească cu aproape 300% în a doua jumătate a anului trecut în comparaţie cu prima jumătate. „Familiile de viruşi care păcălesc cel mai des utilizatorii sunt cele care trimit SMS-uri la numere cu tarif premium sau îi conving să plătească pentru aplicaţii aparent gratuite“, spun experţii Bitdefender.

Alte înşelătorii se bazează pe lipsa de cunoştinţe tehnice ale utilizatorului şi pe furtul de identitate. În primul caz, scammeri sună şi se recomandă drept reprezentanţi ai Microsoft şi conving victima că are probleme cu PC-ul, iar în cel de-al doilea aceştia îşi însuşesc identitatea prietenilor de pe Facebook. Ei trimit apoi linkuri infectate cu malware.  De curînd, un val de spam care pare a veni de la Vodafone Olanda infectează utilizatorii cu TrojanGamarue odată ce deschid ataşamentul. O campanie similară a făcut victime printre utilizatorii britanici şi germani, iar specialiştii Bitdefender se aşteaptă ca ea să se extindă la nivel european.

Totuşi, există încă utilizatori care dau click pe linkuri dubioase sau deschid e-mailuri care par a proveni de la companii de renume sau instituţii bancare.  Ca regulă generală, nici o instituţie bancară nu solicită prin e-mail furnizarea sau confirmarea de informaţii personale, coduri PIN sau alte coduri bancare. Utilizatorii trebuie să se ferească şi de ofertele şi sondajele false de Valentine’s Day sau Dragobete, care îi vor tenta în curînd pe Facebook, Twitter, e-mail sau căutări pe internet redirecţionate către site-uri periculoase. Se recomandă folosirea şi actualizarea unei soluţii antivirus care protejează utilizatorii de noile pericole digitale în timp real.

Capital.ro

Socialmai mult
24.09.18 - 17:07
24.09.18 - 17:06
24.09.18 - 16:02
24.09.18 - 11:42
23.09.18 - 20:11
23.09.18 - 20:09
23.09.18 - 13:59
21.09.18 - 18:35
21.09.18 - 18:31
21.09.18 - 15:43
21.09.18 - 14:12
21.09.18 - 14:09
21.09.18 - 14:07
21.09.18 - 12:48
20.09.18 - 16:33
20.09.18 - 16:28
20.09.18 - 14:20
20.09.18 - 14:19
20.09.18 - 11:58
20.09.18 - 11:51