Într-o comună din Iași au fost închise patru din cele cinci baruri, iar în locul lor sunt magazine mixte, după ce primarul nu a mai dat ajutoare sociale. Neavînd ce face, oamenii au început să muncească. „Au banul lor și nu mai dau banii pe băutură, că toți banii erau la crîșmă”, spune edilul.

În comuna Costuleni, din județul Iași, din cinci baruri a mai rămas doar unul. Două s-au închis și două s-au transformat în magazine mixte, după ce, de doi ani, numărul asistaților sociali, cei care erau clienți fideli ai barurilor, a scăzut dramatic. Din toți cei care primeau alocație de la Primărie, doar 2% mai sunt acum pe statul de plată.

Viorel Ursu a avut un magazin deschis timp de 19 ani, în comuna Costuleni, iar pe lîngă produsele alimentare și cele metalo-chimice pe care le avea la vînzare, la magazinul lui Viorel Ursu oamenii puteau să se servească și cu un pahar cu băutură. Acum este închis, pentru că nu mai are cine cumpăra alcool, nici măcar „pe caiet”.

„Magazinul este practic închis de vreun an de zile. Nu prea am mai avut clienți. Au decedat foarte mulți pensionari și nu prea mai aveam vînzare, iar asistații sociali veneau și ei, că oricum treceau prin zonă. Dădeam și pe caiet, sigur că dădeam pe caiet, că altfel nu aveau bani. Lăsau cam 100 de lei pe lună, din 200 cît primeau ajutor social, de unde să dea mai mult?”, a povestit Viorel Viorel Ursu, fostul afacerist din Costuleni, pentru corespondentul Mediafax. Pe magazinul său este, acum, lacăt pus pe ușă.

La fel e și în centrul comunei, unde în curtea unui bar a rămas doar o masă cu cîteva scaune și o umbrelă, iar pe poartă e pus lanțul. Explicația e simplă: din 254 de asistați sociali cîți erau în Vara lui 2016, acum în Costuleni mai sunt doar patru.

„Cînd am venit aici și am văzut cine sunt beneficiari ai acestor ajutoare, tineri la 30-31 de ani, soț și soție, am făcut anchete sociale la sînge, acasă, și bineînțeles că în urma acestor anchete ni s-a dat dreptul să le suspendăm primirea de alocații, avînd în vedere că unii aveau ba drujbă, ba cal și căruță și ceva nu mergea”, a declarat Mirică Dodan, primarul comunei Costuleni, pentru Mediafax.

Cei 254 de asistați făceau muncă în folosul comunității, iar primarul recunoaște că după ce le-a tăiat ajutoarele sociale „și-a tăiat craca de sub picior”. „Mă foloseam de acești oameni, ei făceau muncă în folosul comunității, puteam să îi duc la curățat de șanțuri, tăiat de lemne, curățat poduri și toate astea. Nu îi mai am. Și erau și votanți siguri, cu ei puteam să cîștig iar alegerile, dar mi-am asumat acest risc și am zis nu, i-am trimis la muncă. <Domn' primar, ce fac, m-ați dat afară, eu ce fac, unde să muncesc?>, asta veneau și îmi spuneau. Și am rezolvat”, a mai spus Mirică Dodan.

Pe mai bine de jumătate din ei a reușit să îi angajeze la diferite firme din Iași, iar restul lucrează cu ziua prin comună și acum, pentru că au banul lor, muncit, oamenii nu îl mai dau pe băutură în sat.

„Au banul lor. Și nu mai dau banii pe băutură, că toți banii erau la crîșmă. Aveau deschis un cont, valoarea – cît avea de luat, 200-300 de lei din ajutorul social, împreună cu soția era înregistrată pe caiet la crîșmă. Cînd îi se termina debitul, gata, se oprea nu le mai dădea băutură. Venea următoarea lună, deschidea iar contul și iarăși îi găseai la crîșmă, nu în altă parte”, a explicat primarul.

Veniturile foștilor asistați sociali au crescut considerabil după ce s-au dus la muncă, iar efectele deja se văd.

„Banul muncit nu prea îl mai cheltuiește, nu îl dă pe băutură. Nu mai sunt certuri în familie, nu au timp. Dacă luau și beau și se duceau acasă, se băteau cu nevasta. Asta făceau sau se apucau și făceau alte minuni. Cîștigă destul de bine, la una dintre companiile la care lucrează mai mulți, sub 2.000 de lei nu e nici un salariu, bani în mînă. Așa că dacă lucrează amîndoi, soț și soție, au 4.000 de lei, iar la țară sunt niște bani. Acuma mă felicită, îmi dau dreptate”, mai spune Mirică Dodon.

Acesta susține că un alt efect al faptului că mulți dintre foștii asistați sociali s-au angajat este acela al scăderii ratei abandonului școlar al copiilor, pentru că acum oamenii din comună au mai multă grijă de copii și le acordă mai mult timp.