Creştere moderată, dar adevărată

Ce va fi cu economia ţării anul viitor? Se va menţine ritmul actual de creştere? Chiar în cadrul uneia dintre ultimele şedinţe ale Guvernului RM, ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, a venit cu „un scenariu relativ pesimist”, spunînd că ”există mulţi factori de incertitudine ce vin din afară”. El a prezis o creştere economică de 4 procente. Adică, economia ţării după prognozele ministrului Economiei, se va dezvolta cu o viteză mai mică faţă de cea de anul acesta, care se aşteaptă a fi la nivelul de 6-7 procente.

Din păcate, dumnealui nu a vorbit ce are de gînd să întreprindă Ministerul Economiei pe care-l conduce pentru a diminua efectul posibilelor dificultăţi provocate de factorii externi. Se vede că Valeriu Lazăr şi toată echipa lui nu are nici o soluţie, de vreme ce preţ de o săptămîna, prin intermediul serviciului de presă al Ministerului respectiv, am tot încercat să obţin nişte explicaţii cît de cît în acest sens, însă dînsul s-a eschivat cum a putut.

De fapt, reprezentanţa Băncii Mondiale în Republica Moldova încă în luna octombrie, curent, a prezis că creşterea economică a ţării noastre se va molcomi anul viitor şi nu va fi mai mare de 3,5 procente, după care, adică în 2015 s-ar putea accelera cu 4,5 procente. Însă, spre deosebire de Valeriu Lazăr, Banca Mondială a numit şi „factorii de incertitudine din afară”: încetinirea creşterii economice din Rusia şi revenirea lentă a economiilor statelor din Uniunea Europeană. Drept urmare, spun experţii acestei instituţii financiare internaţionale, va scădea cererea externă faţă de mărfurile şi serviciile agenţilor economici moldoveni, din care cauză sectorul de producere al ţării ar putea să aibă de suferit.

Banca Mondială are şi pachetul de măsuri, care îi lipseşte Ministerului Economiei, pentru ca economia Republicii Moldova să facă faţă provocărilor, care ar putea să vină din afară. Aceasta recomandă accelerarea reformelor pro-investiţionale şi pro-export. Adică, ţara noastră s-ar cuveni să se concentreze pe trei domenii. În primul rînd, se insistă asupra îmbunătăţirii previzibilităţii unui mediu de afaceri stimulator, crearea condiţiilor egale de concurenţă şi reducerea costurilor de conformare a reglementărilor. Mai apoi, se sugerează că trebuie să consolidăm stabilitatea sectorului financiar al ţării, promovarea transparenţei şi îmbunătăţirea accesului la finanţe. În sfîrşit, al treilea obiectiv, îmbunătăţirea echităţii şi eficienţei investiţiilor publice, subvenţiilor în agricultură şi asistenţei sociale.

Alexandru Stratan, directorul Institutului Naţional de Cercetări Economice, este convins că şi anul viitor economia noastră va fi în creştere, deşi ritmul de dezvoltare va fi unul măi mic, cam în limita a 3-4 procente. Adică, previziunile economice ale dumisale, practic, coincid cu cele ale ministrului Economiei şi ale Băncii Mondiale. El explică domolirea avîntului de creştere economică în primul rînd prin faptul că cifrele de referinţă în raport cu care se va măsura creşterea economică de anul viitor sînt mai mici. Or, anul trecut, mai cu seamă semestrul II, a fost dezastruos pentru economie, din cauza secetei, care a ruinat agricultura şi a băgat ţara în recesiune. Pe cînd, anul viitor va începe pentru economie cu ritmuri de creştere posibile de atins doar înainte de izbucnirea crizei economico-financiare mondiale. Aşa că, că orice procent de creştere economică în raport cu nivelul performanţelor din anul economic care este pe sfîrşite nu va fi atît de uşor de obţinut.

Oricum, Alexandru Stratan crede că şi anul viitor va fi unul bun pentru agricultură, industrie, care va implica dezvoltarea altor domenii din lanţul valoric, precum transporturile, exporturile. Dar, nici dumnealui nu exclude anumite riscuri care ar reprezenta obstacole în calea creşterii economice, cum ar fi relaţiile cu partenerii externi. Se referă la situaţia economică încă şubredă din Uniunea Europeană, căreia îi revine aproape jumătate din exporturile ţării noastre. Ca şi Banca Mondială, directorul Institutului Naţional de Cercetări Economice avertizează că piaţa estică pentru mărfurile moldoveneşti va fi protivnică. Economia Rusiei cedează din ritmul de creştere. În afară de încetinirea creşterii economice, mai precizează dumnealui, am putea să fim loviţi dinspre Răsărit şi de alte şocuri, precum embargouri, restricţii în raport cu diferite tipuri de produse ale agenţilor economici moldoveni.

Totuşi, expertul crede că impactul factorilor de risc din afara ţării ar putea fi diminuat. Va depinde mult de nivelul de competitivitate al economiei noastre, de gradul de rezistenţă a acesteia în faţa şocurilor imprevizibile. Îndeosebi, evidenţiază Alexandru Stratan, va conta foarte mult în ce măsură vor fi dezvoltate multe iniţiative privind creşterea concurenţei sectoarelor economiei noastre care au fost concepute pe parcursul anului care este pe terminate. Se are în vedere parafarea Acordului de asociere cu UE, inclusiv a Acordului de liberi schimb. S-a lărgit simţitor reţeaua de parcuri industriale care au menirea să contribuie la dezvoltarea afacerilor. A fost îmbunătăţit considerabil cadrul normativ de pornire, reglementare a afacerilor prin amendamentele la „Ghilotină”. S-a întocmit foaia de parcurs privind sporirea competitivităţii, privind uşurarea derulării afacerilor. Acum este important, spune el, ca aceste prevederi să fie puse în aplicare şi, drept urmare, vom avea fluxuri noi de investiţii în economie. Mai mult ca atît, se va schimba modelul de creştere economică, relansarea acesteia va fi de durată lungă. Va depinde mai puţin de factorii externi, de condiţiile meteorologice.

Pentru că, spune Alexandru Stratan, şi conform cu ideea unuia dintre vicepremierii ruşi, responsabil de economie, nu este cel mai important cît de înalt dovedeşte procentul creşterii economice, ci să se vadă rezultatele dezvoltării economice, aceasta să fie calitativă, bazată pe investiţii, pe exporturi, să aducă valoare adăugată. Să fim pregătiţi pentru o concurenţă dură chiar din perspectiva asocieri ţării noastre cu UE, să facem faţă standardelor exigente din spaţiul european. Adică, să privim la viitorul economiei noastre nu doar în contextul îngust al anului viitor, ce măcar din dintr-o perspectivă medie. Să pornim chiar de la materializarea celor gîndite pe parcursul anului care este pe cale de a se încheia.

Vlad LOGHIN