Schimbările climatice vor duce probabil la o creștere gigantică a numărului de decese în Europa din cauza valurilor de căldură extreme, care vor compensa în mare măsură scăderea numărului deceselor legate de frig, explică un studiu realizat de un grup de cercetători de la laboratorul Environment & Health Modeling (EHM) al London School of Hygiene & Tropical Medicine (LSHTM), publicat în revista Nature Medicine, informează EURONEWS, relatează Rador Radio România.

„Această analiză oferă dovezi incontestabile că creșterea bruscă a deceselor cauzate de căldură va depăși cu mult orice scădere cauzată de frig, ceea ce va duce la o creștere netă a mortalității în Europa”, spune Antonio Gasparrini, autorul principal al articolului și responsabilul al EHM- Lab. ”Aceste descoperiri dezmint teoriile privind presupusele efecte benefice ale încălzirii climatice, propuse deseori în opoziție cu politicile vitale de atenuare care ar trebui implementate cît mai curînd posibil.”

Cercetătorii estimează că dacă nu se iau măsuri dramatice și imediate pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, schimbările climatice ar putea cauza în mod direct pînă la sfîrșitul secolului peste 2,3 milioane de decese suplimentare legate de căldură în 854 de orașe europene. Potrivit cercetătorilor, 70 la sută din astfel de decese ar putea fi evitate cu ajutorul unor acțiuni eficiente de combatere a creșterii temperaturii medii globale.

Potrivit estimărilor, Barcelona va fi orașul cu cel mai mare număr de decese cauzate de temperatură pînă la sfîrșitul secolului, cu 246.082 de decese, urmat de două orașe italiene: Roma, unde se estimează de 147.738 de decese, și Napoli, cu 147.248. Pe locul patru pe listă se află un alt oraș spaniol, Madrid (129.716) și pe locul cinci un alt oraș italian, Milano (110.131).

Urmează apoi Atena, unde sunt estimate de 87.523 de decese, Valencia (67.519), Marsilia (51.306), București (47.468) și Genova (36.338) pentru a completa topul zece al celor mai afectate orașe.

Alte capitale europene, cum ar fi Parisul, ar putea înregistra creșteri mai mici, deși încă semnificative, ale mortalității. Studiul arată că doar mai la Nord, în Insulele Britanice și Scandinavia, ar putea exista o scădere netă a deceselor cauzate de vreme. Cifrele prognozate pentru Londra, de exemplu, arată o scădere de 27.455 pînă la sfîrșitul secolului.

Dar, subliniază cercetătorii, această scădere este compensată în mare măsură de creșterile din restul Europei: de aici rezultatul a 2,3 milioane de decese suplimentare la nivel continental.

Europa se încălzește mai repede decît orice alt continent de pe Pămînt: datele arată că încălzirea climatică este de două ori mai rapidă decît media globală. Și creșterea numărului de decese nu este singura problemă potențială cu care se va confrunta Europa.

„Decesele cauzate de căldură sunt doar o măsură a impactului creșterii temperaturilor asupra sănătății, însă această încălzire provoacă și o gamă largă de probleme grave de sănătate”, spune Madeleine Thomson, responsabil cu schimbările climatice şi adaptarea la Fundaţia Wellcome. Potrivit acesteia „există riscul unei creșteri a bolilor cardiovasculare, a avorturilor spontane și a problemelor de sănătate mintală”.

Thomson adaugă că nu suntem pregătiți în mod adecvat pentru impactul schimbărilor climatice asupra sănătății. Orașele și, în general, națiunile vor trebui să se adapteze rapid pentru a gestiona creșterea temperaturilor. Va fi necesară creșterea numărului spațiilor verzi sau a prezenței căilor navigabile pentru a încerca atenuarea disconfortului din mediile urbane.

Cu toate acestea, adaptarea de una singură nu este suficientă. Studiul sugerează că, chiar dacă s-ar depune eforturi enorme pentru a face orașele mai capabile să răspundă la valurile extreme de căldură, acest lucru nu ar fi suficient pentru a evita numeroase decese, în special în zonele cele mai expuse (regiunea mediterană, Europa Centrală și Balcanii).

Calea pentru salvarea de vieți omenești trece, prin urmare, inevitabil printr-o reducere drastică a emisiilor: ”Rezultatele noastre subliniază necesitatea urgentă de a urmări în mod agresiv atît atenuarea schimbărilor climatice, cît și adaptarea la impacturile cauzate de acestea”, spune Pierre Masselot, autorul principal al studiului. „Acest lucru este valabil mai ales pentru zona mediterană, unde, dacă nu se face nimic, consecințele ar putea fi dezastruoase”.