MEMBRE UE, DAR CU DREPTURI LIMITATE
Soluția Franței, Germaniei și a Benelux pentru aderarea Ucrainei și a Moldovei la bloc
În Uniunea Europeană s-a propus limitarea temporară a dreptului de vot al noilor state membre. Această inițiativă a fost lansată de Germania, Franța, Țările de Jos, Belgia și Luxemburg, relatează Reuters, citînd un document comun al celor cinci țări. În special, acestea insistă asupra faptului că statele care tocmai au aderat la Uniune nu ar trebui să aibă drept de vot în privința celor mai sensibile chestiuni, care necesită sprijinul tuturor țărilor membre. Este vorba despre politica externă, extinderea UE și bugetul comun.
De asemenea, documentul propune includerea în viitoarele acorduri de aderare la UE a unor mecanisme speciale de monitorizare și a unor măsuri de protecție în cazul unui „regres grav” în materie de democrație, libertatea presei și statul de drept. Propunerea a apărut pe fondul extinderii blocului: în prezent, Muntenegru, Albania, Ucraina și Moldova doresc să adere la acesta. Potrivit Reuters, ideea de a înăspri regulile pentru noii membri a apărut, printre altele, din cauza experienței relațiilor UE cu Ungaria sub guvernul lui Viktor Orbán. La Bruxelles, Budapesta a fost criticată în repetate rînduri pentru încălcarea principiilor democrației.
Anterior, surse citate de The Guardian au afirmat că Comisia Europeană ia în considerare posibilitatea de a limita dreptul de veto al noilor state membre ale UE. Intervievații publicației au subliniat că restricțiile ar putea fi aplicate inițial în cazul Muntenegrului, iar ulterior acest model ar putea fi utilizat și pentru alți candidați la aderare. Potrivit acestora, măsura ar trebui să fie temporară, pentru a nu crea în UE țări de „mîna a doua”. În același timp, ea este necesară pentru a evita situațiile în care un nou stat membru ar putea schimba brusc cursul politic al blocului după aderare.
UE a început oficial negocierile cu Ucraina privind aderarea la Uniune în iunie 2024. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut ca Kievul să fie acceptat pînă în 2027, deoarece acest lucru va constitui o garanție esențială de securitate pentru țară și pentru Europa. Cu toate acestea, UE a dat de înțeles că toți candidații la aderare trebuie să îndeplinească criteriile necesare, iar Ucraina nu face excepție.
În același timp, în UE continuă dezbaterile privind viitoarea extindere a uniunii. Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a cerut creșterea numărului de membri de la 27 la 40, incluzînd Ucraina, Moldova și statele din Balcanii de Vest. De asemenea, Islanda și Norvegia au început din nou să ia în considerare posibilitatea aderării la UE pe fondul schimbărilor din politica SUA.
