Liber la ajutor de stat pentru presă

Comisia Europeană este deschisă să accepte ajutoare de stat acordate publicațiilor naționale, politice și generaliste, care au venituri publicitare reduse. Guvernul Franței a primi undă verde pentru un asemenea ajutor de 24 de milioane de euro, pînă în 2022. Ajutorul va consta în subvenții directe acordate de stat. Guvernul de la Paris a modificat un decret din 1986, care prevede acordarea unor ajutoare de stat publicațiilor care obțin din publicitate cel mult 25% din venituri. Comunicatul Comisiei arată că acest ajutor de stat este posibil în măsura în care nu distorsionează schimburile dintre statele UE și nu depășește necesarul pentru atingerea scopului propus, și anume menținerea unei oferte diversificate pe piața presei și a pluralismului dezbaterii democratice.

Austria: Noul Guvern a depus jurămîntul de învestitură; manifestaţie împotriva intrării la putere a extremei-drepte

Peste 2.000 de persoane au manifestat Luni la Viena împotriva participării formaţiunii de extremă-dreapta FPÖ (Partidul Libertăţii) în noul Guvern austriac condus de conservatorul Sebastian Kurz, în timp ce executivul a depus jurămîntul de învestitură în faţa şefului statului, relatează AFP. Mai multe grupuri de manifestanţi, organizate la apeluri ale unor organizaţii ale stîngii şi de apărare a drepturilor omului, s-au adunat în zona în care se află mai multe ministere şi fostul palat imperial unde noul Guvern format din 13 miniştri, dintre care şase membri ai FPÖ, a fost învestit de preşedintele ţării, Alexander Van der Bellen. În vîrstă de 31 de ani, Sebastian Kurz, noul cancelar provenit din partidul conservator ÖVP şi considerat cel mai tînăr lider din lume, a fost învestit de şeful statului, alături de vicecancelarul Heinz-Christian Strache, liderul partidului de extremă-dreapta FPÖ, în cadrul unei ceremonii transmise de televiziunea publică. În acest timp, protestatarii, dintre care mulţi tineri, erau supravegheaţi de importante forţe de poliţie care au canalizat manifestaţia spre Piaţa Eroilor, un loc emblematic al istoriei austriece, unde Hitler a susţinut un discurs în 1938 în care a anunţat anexarea Austriei la Germania.

Cea mai mare zi de doliu naţional în Coreea de Nord

Liderul Nord-coreean Kim Jong-Un a vizitat, Duminică, mausoleul de la Phenian pentru a-i aduce un omagiu tatăluisău, la împlinirea a şase ani de la moartea acestuia, jurînd să "lupte pentru o ţară puternică", relatează site-ul agenţiei Yonhap. În ziua catalogată de către presa Nord-coreeană drept "cea mai mare zi de doliu naţional", Kim Jong-Un este înfăţişat în timp ce aşează un coş de flori în faţa statuilor lui Kim Jong-Il (tatăl său) şi Kim Il-Sung (bunicul său). Agenţia de presă Nord-coreeană KCNA l-a citat pe Kim Jong-Un spunînd, în timpul vizitei de Duminică, faptul că va "lupta neîncetat" pentru a se asigura că statul este "independent din punct de vedere politic, se autosusţine în economie şi se bazează pe apărare".

Moscova: Rusia nu a fost niciodată o ţară "militaristă", spre deosebire de statele europene

Rusia nu a fost niciodată o ţară "militaristă", spre deosebire de statele europene, a declarat Maria Zakharova, purtătoarea de cuvînt a Ministerului de Externe de la Moscova, după ce Boris Johnson, şeful diplomaţiei britanice, a comparat Rusia cu "militarista şi antidemocratica" Sparta. Într-un interviu pentru publicaţia The Sunday Times, Johnson a afirmat că Atena antică "cu democraţia, deschiderea, cultura şi civilizaţia ei" era similară cu "State Unite şi Occidentul", în timp ce la fel ce Sparta, Rusia era "închisă, rea, militaristă şi antidemocratică". "A fost un moment extraordinar de speranţă şi schimbare atunci cînd Zidul (Berlinului) a căzut. Însă acum pare ca şi cum a fost o iluzie totală", a continuat oficialul britanic, care urmează să ajungă săptămîna aceasta la Moscova. "Rusia nu a mai fost aşa ostilă Marii Britanii sau intereselor occidentale de la finalul Războiului Rece", a comentat Johnson în legătură cu relaţiile curente între Rusia şi Occident, dînd drept exemple anexarea regiunii Crimeea şi evenimentele din Estul Ucrainei, ori "activităţile destabilizatoare" ale Moscovei în Balcani. Afirmaţiile şefului diplomaţiei britanice au fost prompt criticate de reprezentanta MAE rus. "Comparaţia este incorectă", a declarat Zakharova. "Nu doar pentru că Rusia nu a fost niciodată o ţară militaristă, spre deosebire de statele europene. Esenţa contradicţiilor între Atena şi Sparta a fost oligarhia care era structura de bază a celei din urmă. Nu cred că este posibil de imaginat ceva mai oligarhic decît Marea Britanie, (...) astfel, esenţialmente, Boris Johnson nu are dreptate", a completat oficialul rus, potrivit site-ului agenţiei de ştiri Tass.

În Rusia, a fost lansată oficial campania electorală

Campania electorală a început oficial luni în Rusia, unde alegeri prezidenţiale sunt programate pe 18 martie, în care favorit este Vladimir Putin, candidat la al patrulea mandat, relatează AFP, conform news.ro. Campania a fost lansată prin publicarea unui decret al Consiliului Federaţiei în jurnalul oficial Rosiskaia Gazeta. Acest decret confirmă totodată organizarea scrutinului pe 18 Martie, conform deciziei luate vineri de către Consiliu. Data de 18 Martie coincide cu marcarea a patru ani de la semnarea tratatului de anexare a Peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia, la două zile după un referendum considerat ilegal de Kiev şi Occident. Potrivit preşedintei Comisiei Electorale Centrale Ela Pamfilova, 23 de candidaţi şi-au ”exprimat dorinţa de a participa” în alegerile prezidenţiale. Între ei se află liderii Partidului Comunist rus şi Partidului de extremă dreapta LDPR, toleraţi de regim şi membri ai Parlamentului, unde reprezintă o opoziţie de faţadă, sau candidata liberală Ksenia Sobciak, fiica fostului mentor al preşedintelui rus devenită jurnalistă de opoziţie.