Deschiderea oficială a Zilelor Europei în Republica Moldova a fost anunţată, Sîmbătă, 18 Mai, orele 14,00 de către Štefan Füle, comisarul european pentru extindere și politica de vecinătate, aflat într-o vizită privată la Chişinău. La eveniment a participat şi şeful statului, Nicolae Timofti. Festivităţile în sine au fost organizate în scuarul Teatrului de Operă și Balet „Maria Bieșu”.

În mesajul său, Füle s-a referit la evenimentele politice la zi din țară, sugerîndu-le politicienilor să-şi asume o mare responsabilitate în acţiunile lor. 

„UE este un proiect la care au contribuit toate statele și pentru care fiecare poartă responsabilitatea. În consecinţă, aceasta aduce foarte multe beneficii cetățenilor Uniunii Europene, din care se pot aminti protecția, securitatea, supremația legii, drepturi, libertăți etc. Evenimentele recente din RM m-au făcut să reflectez asupra problemelor cu care se poate confrunta procesul politic. Este esențial ca politica să fie pentru oameni, este important ca fiecare să fie responsabil și să răspundă pentru ceea ce face. Este foarte important să consolidăm instituțiile democratice, nu să le subminăm”, a spus oficialul european.

Štefan Füle a atras atenţia asupra faptului că cetățenii vor avea de beneficiat numai cu ajutorul unor politicieni devotați reformelor democratice şi autentice.  „Democrația este un lucru constant, un progres. Mă adresez nu doar în calitate de comisar, ci şi ca o persoană care s-a născut într-un regim totalitar, în Cehoslovacia. UE are abilitatea de a transforma ţările şi de a consolida democraţia. Oricum aceasta este alegerea lor. Alegerile naționale trebuie să fie făcute acasă", a menţionat Füle.

Cu adevărat, „alegerea este a cetăţenilor”

şi „alegerile naționale trebuie să fie făcute acasă", nu la Bruxelles sau Bucureşti, iar în actuala criză politică alegerile anticipate reprezintă ultima salvare a moldovenilor, ultima şansă de a scăpa ţara din ghearele unei alianţe monstruoase.

RM a ajuns să fie condusă de un clan oligarhic, care a instaurat dictatura prin intermediul Curţii Constituţionale.

Mai vreţi să refaceţi o astfel de alianţă, domnule Štefan Füle?

Debutul neformal al evenimentelor

a fost marcat, Sîmbătă, la orele 10,00, de startul unei curse cicliste consacrată Zilelor Europei, demarată de pe bulevardul Ştefan cel Mare, în vecinătatea scuarului Teatrului Naţional de Operă şi Balet. Itinerarul acesteia a fost următorul: Străşeni – Călăraşi –  Ungheni – Iaşi (România).

„Satul European” din inima Chişinăului

În Scuarul Operei Naţionale a fost amenajat Satul European, unde s-au reunit membrii misiunilor diplomatice ale ţărilor europene acreditate la Chişinău.

După deschiderea oficială a Zilelor Europei, reprezentanţii ambasadelor au organizat dezbateri publice despre cooperareadintre UE și Republica Moldova; au fost prezentate circa 30 de proiecte finanţate de comunitatea europeană; au fost amenajate ateliere lingvistice, unde vizitatorii dornici au putut învăţa expresii în limbile ţărilor UE, acestea fiind predate de profesori de la ambasade; au fost prezentate mai multe programe educaţionale; vizitatorii au avut posibilitatea ca să guste bucate tradiţionale europene etc.

Tot în scuarul Teatrului de Operă şi Balet a fost organizat un concert, la care au participat numeroşi artişti printre care şi Nicoleta Gavriliţă, Serj Kuzenkoff sau Aura.

Seara zilei de Sîmbătă a fost programată să culmineze cu un spectacol în Piaţa Marii Adunări Naţionale, căruia i s-au alăturat interpreţi ca Iurie Sadovnic, Cătălin Josan, Ion Paladi, Ana Barbu, Cristi Aldea-Teodorovici, Tania Cerga, formaţia Catharsis, Alex Calancea Band, iar Deepcentral şi Antonia din România în calitate de invitaţii speciali ai serii.

„Europa la noi acasă”, ediţia 2013

Cu prilejul Zilelor Europei, circa 100 de instituţii de învaţămînt din întreaga ţară au participat la concursul republican „Europa la noi acasă”, ediţia 2013. Competiţia a fost organizată de ONG-ul Mişcarea Europeană din Moldova, beneficiind de susţinerea Ministerului Educaţiei. Cu acest prilej, au fost prezentate şi examinate 60 de proiecte şcolare şi 87 de eseuri.

Potrivit organizatorilor, în cadrul proiectelor, elevii şi profesorii, beneficiind de ajutorul părinţilor şi al autorităţilor locale, s-au implicat în sute de activităţi, acestea avînd ca beneficiari mii de concetăţeni. Acţiunile desfăşurate sub egida „Europa la noi acasă – cetăţenie responsabilă” au înglobat activităţi de ajutorare a persoanelor din grupurile socialmente vulnerabile, activităţi ecologiste şi de salubrizare, precum şi manifestaţii culturale.

Manifestările dedicate Zilelor Europei continuă. Astfel, în perioada 19-22 Mai, se desfăşoară Festivalul Filmului European. Evenimentul se va extinde şi la Tiraspol, între 24 şi 26 Mai. Tot aici va fi organizat şi un Orăşel European.

Au fost şi momente penibile...

Primarul Capitalei, Dorin Chirtoacă care și-a lipit pe parbrizul automobilului său panglica Republicii Moldova și Uniunii Europene, a declarat: 

„Eu încerc, ca și fiecare cetățean, să fiu cît mai aproape de regulile europene, deși recunosc că mai am multe de făcut. Vom aduce Europa acasă, începînd de la felul nostru de a fi, pornind de la cele mai elementare lucruri și ajungînd pînă la cele mai complexe”, a rostit Chirtoacă în limbajul de lemn atît de specific lui şi unchiului său, Mihai Ghimpu. 

Cît de aproape este Chirtoacă de „regulile europene” şi cum va aduce el Europa la Chişinău, o ştim de mult, dar o văd şi străinii care vizitează o Capitală condusă de acest amator de peste 6 ani. „Obiectivele turistice de tip european” cele mai „reprezentative”, ca o sublimare a „calităţilor de gospodar” ale lui Chirtoacă, sunt Piaţa Centrală şi pieţele din zonă, talciocul, buticurile şi tonetele amplasate la tot pasul, străzile şi trotuarele desfundate... Chişinăul a fost transformat într-o uriaşă latrină, acesta fiind probabil şi motivul pentru care în oraş nu există WC-uri publice.

Cronicar