Sancțiunile masive cu care liderii europeni amenință Rusia dacă președintele Vladimir Putin nu acceptă încetarea focului în Ucraina au în față obstacole majore și necesită sprijinul SUA pentru ca acest demers să reușească, remarcă oficiali și diplomați citați Marți de Reuters, transmite Agerpres.

Președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, premierul britanic Keir Starmer și cel polonez Donald Tusk au declarat Sîmbătă, la Kiev, că Rusia va fi lovită de o nouă serie de sancțiuni, de data aceasta dureroase, dacă începînd de Luni, 12 Mai, nu acceptă necondiționat o încetare a focului în Ucraina pentru o perioadă de 30 de zile.

Acest ultimatum nu l-a înduplecat pe președintele rus Vladimir Putin, care a transmis, prin purtătorul său de cuvînt, că nu se poate discuta cu Rusia în acest mod și a cerut discuții directe cu Ucraina la Istanbul pe 15 Mai. Președintele american Donald Trump s-a declarat de acord cu acest apel al lui Putin, subminînd astfel încercările europenilor care doreau să arate că Trump este alături de ei în amenințarea transmisă Moscovei.

Totuși, cancelarul german, Friedrich Merz, a insistat, Marți, că dacă săptămîna aceasta nu observă progrese în direcția unei încetări a focului în Ucraina, atunci UE va avansa către impunerea unor noi sancțiuni Rusiei și care vor ținti sectorul energetic și piața financiară.

Însă unii diplomați atrag atenția că, după 16 pachete de sancțiuni deja impuse Rusiei în urma invaziei în Ucraina, acum este tot mai dificil de obținut unanimitatea în rîndul celor 27 de state ale UE. Ei se referă în special la opoziția Ungariei, care adesea a reușit să împiedice sau să dilueze unele măsuri împotriva Rusiei și numai o intervenție directă a lui Trump pe lîngă premierul ungar Viktor Orban l-ar putea determina pe acesta să nu procedeze acum la fel.

Oficiali europeni spun să Bruxellesul se coordonează cu Washingtonul cu privire la posibilele noi sancțiuni împotriva Rusiei, dar încă nu este clar dacă Trump își va uni forțele cu europenii în acest demers.

Ambasadorii statelor UE sunt așteptați să aprobe Miercuri al 17-lea pachet de sancțiuni contra Rusiei, care vizează în special flota din umbră de petroliere rusești, plus măsuri separate referitoare la armele chimice, drepturile omului și amenințările hibride.
Acestea sunt măsuri mai ușor de adoptat, dar încercările de a impune Rusiei sancțiuni care să lovească sectorul gazelor sau pe cel nuclear nu au reușit pînă în prezent.

Unii oficiali au readus în discuție idei cum ar fi reducerea sub 60 de dolari barilul a plafonului de preț pentru petrolul rusesc convenit la acest nivel de statele din G7. Totuși, un asemenea demers nu se poate face fără sprijinul Washingtonului, care cel puțin deocamdată nu a transmis semnale că ar dispus să accepte diminuarea acestui plafon.
În acest context, diplomații atrag atenția că declarațiile îndrăznețe ale liderilor europeni riscă să submineze credibilitatea UE dacă simpla lansare a unor amenințări este lipsită de capacitatea de a le pune în practică.

”Sancțiunile poți să le menții pe masă ca un posibil instrument de presiune, dar să lansezi un ultimatum cînd nu poți cu adevărat să-l pui în practică, nu este serios”, remarcă unul dintre diplomații citați. ”La nivel european, nu există nici un apetit pentru acest tip de sancțiuni. Este destul de greu să obții chiar și un pachet de bază”, explică acesta.

”Pericolul aici este, în mod evident, că rușii ar putea vedea acest lucru ca pe un bluf”, observă, la rîndul său, un înalt oficial european.