Pandemia de COVID a izbucnit la începutul anului 2020, cînd noul coronavirus era aproape o necunoscută. Omenirea se confruntă acum cu valul patru de infectări, dar între timp cercetătorii au studiat virusul SARS-CoV-2 și au făcut cîteva descoperiri surprinzătoare, începînd cu modul în care se răspîndește și pînă la impactul asupra sănătății noastre. În orice caz, cunoștințele noastre despre COVID au evoluat în ultimul an și jumătate. The Guardian prezintă patru exemple care ilustrează cum s-a schimbat înțelegerea noastră despre noul coronavirus:

Cum se răspîndește COVID

Cînd COVID-ul a lovit pentru prima dată, vînzările de dezinfectant pentru mîini au cunoscut o creștere accelerată, pînă la epuizarea rapidă a stocurilor, în condițiile în care autoritățile spuneau că cel mai bun lucru pe care îl puteau face oamenii era să se spele pe mîini. Se credea atunci, în Februarie 2020, că una dintre căile-cheie prin care se răspîndea coronavirusul era atingerea suprafețelor contaminate. Oamenii își duceau apoi mîinile la față, la ochi, la nas și așa ar fi pătruns virusul în organism. „Nu vă atingeți fața!” devenise un îndemn repetat cu obstinație. Oamenii deveniseră obsedați de dezinfectarea hainelor, încălțămintei, dar și a alimentelor și coletelor.

Experții susțin acum că, de fapt, a fost trecut cu vederea rolul micilor particule ce conțin virusuri, așa-numiții aerosoli. Aceste particule cu încărcătură virală sunt emise împreună cu picături mai mari atunci cînd persoanele infectate respiră, vorbesc sau tușesc. Tocmai de aceea, ventilația în spațiile interioare este crucială pentru a reduce răspîndirea coronavirusului.

„Consensul general la nivel global este acum că transmiterea prin aerosoli este mai semnificativă decît transmiterea prin contact cu suprafețe sau prin intermediul mîinilor”, a declarat dr. Julian Tang, consultant virolog la Leicester Royal Infirmary. „Acest lucru s-a schimbat dramatic față de accentul pus inițial pe spălarea mîinilor”, a arătat el.

Deși suprafețele contaminate sunt încă menționate de Organizația Mondială a Sănătății ca o cale de transmitere probabilă, se pare totuși că dovezile în acest sens sunt puține. „În ciuda dovezilor consistente în ceea ce privește contaminarea suprafețelor cu SARS-CoV-2 și supraviețuirea virusului pe anumite suprafețe, nu există studii specifice care să fi demonstrat în mod direct transmiterea fomită”, recunoaște OMS. ( n.r. - fomită este un obiect care nu este viu și care transmite agenți patogeni ce provoacă boala, spre deosebire de vector, care este un organism viu ce transmite organisme infecțioase - n.r.). 

Profesorul Julian Hiscox de la Universitatea din Liverpool spune că deși au crescut dovezile că aerosolii contează în mod esențial, este încă probabil ca virusul să se răspîndească și prin atingerea directă între persoanele infectate sau a unei suprafețe pe care o persoană infectată a strănutat, astfel încît spălarea mîinilor rămîne importantă.

Cît protejează măștile

La începutul pandemiei, mulți experți și politicieni au respins purtarea de către publicul larg a măștilor.

Pentru că apăruse și o criză a măștilor sanitare, sugestiile erau ca oamenii să își facă singuri măștile, acasă, dar astfel de materiale de pînză nu ar fi oferit cu adevărat o protecție, arătau specialiștii.

Pe de altă parte, alții subliniau că modul în care oamenii își dau jos măștile sau le aruncă poate favoriza infectarea.

În al treilea rînd, spuneau ei, masca poate oferi un fals sentiment de securitate, iar dacă oamenii optau pentru un nivel mai ridicat de protecție, folosind măștile FFP-2, atunci i-ar fi lăsat fără echipamente de protecție chiar pe lucrătorii din prima linie, care aveau mare nevoie de ele.

Pe măsură ce s-au acumulat dovezi ale beneficiilor pe care le aduce masca de protecție, ideea de a fi folosită pe scară largă a prins tot mai mult teren. Mulți oameni de știință spun acum că măștile opresc picăturile și particulele emise de purtătorii infectați și, în plus, oferă o anumită protecție împotriva infecției în cazul persoanelor sănătoase.

Acestea fiind spuse, eficiența depinde totuși de tipul de mască, de modul în care este purtată și de materialul din care este fabricată.

„Părerea mea despre purtarea măștilor s-a schimbat foarte mult, deoarece acestea reduc răspîndirea aerosolilor. Mărturisesc că la începutul anului trecut credeam că spălarea mîinilor era mai importantă decît purtarea măștilor, dar acum, da, cred că măștile au cu adevărat un rol esențial”, recunoaște prof. Julian Hiscox.

Cum se manifestă boala

Inițial, s-a crezut că este vorba doar despre o infecție respiratorie, dar pe măsură ce pandemia a avansat a devenit evident că și alte organe pot fi afectate, direct sau indirect.

Cercetătorii au descoperit ulterior formarea de cheaguri de sînge, inflamații cerebrale, cazuri de delir, accidente vasculare cerebrale, anomalii cardiace și leziuni hepatice și renale în rîndul pacienților cu COVID.

S-a descoperit, de asemenea, că simptomele pot continua să se manifeste luni de zile după infecția inițială – este ceea ce a fost denumit „long COVID” (Covid de lungă durată - n.r.). În timp ce confuzia („ceața pe creier”) și oboseala se numără printre problemele raportate în mod obișnuit, un studiu publicat luna trecută arăta că „long COVID” are peste 200 de simptome. Experții au remarcat că „long COVID” este un termen general și ar putea fi mai mult decît un sindrom. De asemenea, femeile par a fi afectate în mai mare măsură de long COVID decît bărbații.

În orice caz, sunt tot mai multe indicii că boala, care începe inițial ca o infecție respiratorie, poate afecta mai multe organe. Rămîne de văzut cu ce evoluție în timp.

Răspîndirea asimptomatică

Infecția asimptomatică a fost recunoscută din ce în ce mai mult ca fiind un factor important în răspîndirea Covid. Guvernul britanic estimează, de pildă, că aproximativ una din trei persoane infectate cu COVID nu prezintă simptome.

La început, se credea că pentru a răspîndi boala, o persoană trebuie să tușească, să strănute, să aibă secreții externe, însă pe măsură ce s-a dovedit că simplii aerosoli joacă un rol esențial, a devenit tot mai evident că și persoanele fără simptome, dar purtătoare de virus, pot contribui la răspîndirea bolii.

Unii experți au pus la îndoială acuratețea testelor. În condițiile în care la început existau doar testele PCR, acum există și o mulțime de teste rapide, însă eficiența lor în depistarea infecțiilor asimptomatice ar fi mai redusă.

Nu în ultimul rînd, ceea ce s-a schimbat în ultimul an și jumătate de pandemie și ceea ce ne deosebește față de ce știam la început este apariția vaccinului, dar și a unor noi tulpini de coronavirus. În timp ce un medicament care să funcționeze sută la sută împotriva COVID încă nu a fost descoperit, lupta contracronometru între știință și capacitatea de adaptare a virusului continuă.