Încă un armistiţiu în Siria a început rău: de luni, forţele fidele lui Bashar al-Assad bombardează anume acele teritorii, care sînt vizate în cadrul acordului. Se va menţine sau nu armistiţiul va depinde, probabil, de dorinţa Moscovei de a-l mai linişti pe prietenul său dictator, care, cu cîteva ore înainte de încetarea focului, a promis iarăşi să-şi întoarcă controlul asupra întregii Sirii. Astfel, dacă Kremlinul reuşeşte să-l tempereze pe Assad, se va împlini dorinţa lui Putin de a-şi impune voinţa Statelor Unite.

Atunci cînd un an în urmă Moscova a recurs la intervenţie militară directă în Siria, preşedintele Obama prezicea că, în consecinţă, Rusia se va împotmoli în mlaştina războiului. Însă acordul de armistiţiu parţial, încheiat recent între secretarul de stat al SUA John Kerry şi omologul său rus Serghei Lavrov îi promite lui Putin tot cea acesta îşi dorea. Regimul lui Assad, care un an în urmă se clătina, iar mulţi analişti americani îi numărau zilele, astăzi se consolidează, iar opoziţia slăbeşte. În acelaşi timp, SUA cedează şi se alătură Rusiei în lupta cu acele organizaţii, pe care Moscova le numeşte teroriste. Dacă în viitorul apropiat vor avea loc negocieri asupra viitorului Siriei, regimul lui Assad, împreună cu protectorii săi – Rusia şi Iran – vor avea poziţii dominante.

Domnul Kerry promite că în schimbul acestor cedări masive, care de facto înseamnă refuzul de a elibera Siria de regimul Assad (scop declarat al lui Obama), şi care transformă Statele Unite în partener-subaltern al Rusiei, va fi livrată asistenţa umanitară în oraşul asediat Aleppo, care e în situaţia să capituleze sau să moară de foame. Se presupune, de asemenea, că aviaţiei siriene i se va interzice folosirea anumitor bombe, clorul şi alte mijloace, însă, după cum spun experţii, textul armistiţiului e plin de ambiguităţi.

Dacă armistiţiul va fi respectat, vor fi salvate mai multe vieţi, ceea ce e bine. Posibil, asta e unica variantă care îi rămîne SUA, odată ce administraţia consideră că acolo unde a reuşit Rusia, Washington-ul e condamnat la eşec.

Practica însă arată că în cazul în care armistiţiile se încalcă, atît Moscova, cît şi Damask-ul îşi lărgesc teritoriile controlate, avînd din partea SUA nu sancţiuni, ci noi cedări şi propuneri. Dacă, însă, de data aceasta regimul Assad se va ţine de cuvînt, va fi pentru că nu se va mai putea folosi de particularităţile acelei administraţii a SUA, care, pe de o parte şi-a ignorat propriile „linii roşii”, pe de altă parte, a permis Rusiei să-şi recapete poziţiile din Orientul apropiat şi, în ultimă instanţă – a trădat opoziţia siriană.

După The Washington Post, SUA