Ambasada Germaniei a inaugurat la Chişinău expoziţia „Urme germane în Moldova, 1814-2014. Tradiţie şi modernizare”. Expoziţia are loc în cadrul jubileului de 200 de ani de la stabilirea nemţilor în Basarabia. Vernisajul redă viaţa trăită de germani în perioada de la sfîrşitul secolului XIX, inclusiv viaţa acestora de la sat, activitatea în domeniul agriculturii, a comerţului etc. Expoziţia este deschisă la Muzeul Naţional de Artă al Moldovei.

Ambasadorul Germaniei la Chişinău, Matthias Meyer, a menţionat în cadrul vernisării că, împreună cu colegii săi, a muncit timp de doi ani pentru a ajunge la acest eveniment. Oficialul a menţionat că este o expoziţie inedită şi foarte deosebită. Aici este reprezentată contribuţia coloniştilor germani la dezvoltarea ţării într-un mod deosebit. „Aici sînt îmbinate trecutul şi prezentul. Procesul de stabilire a germanilor este reprezentat în baza lucrurilor pe care le-au folosit în viaţa de zi cu zi”, a menţionat ambasadorul. Oficialul a subliniat că influenţa personalităţilor germane asupra regiunii Basarabia la sfîrşitul secolului XIX reprezintă un capitol fascinant în istoria diversă a Moldovei.

Vicepreşedintele Bundestagului Germaniei, Ulla Schmidt, care a venit într-o vizită la Chişinău, a spus că liberalizarea regimului de vize cu UE, semnarea Acordului de Asociere reprezintă cîteva semne bune pentru calea pe care a ales-o Republica Moldova. Oficialul a subliniat că această expoziţie înseamnă mai mult decît 200 de ani de la imigrarea germanilor în Basarabia. „Această expoziţie ne poate reda mult mai multe lucruri”, a subliniat oficialul.

Coordonatoarea expoziţiei, doctorul în istorie, scriitoarea, Uta Schmidt, a spus că în sala expoziţiei vizitatorii vor putea vedea o panoramă a satului Marienfeld, raionul Cimişlia, acolo unde au fost stabiliţi o parte din colonişti. Componentele expoziţiei scot în evidenţă informaţii cu privire la viaţa de la sat, despre agricultura şi meşteşugăritul, care reprezenta baza economică a vieţii în localităţile germane. „Sînt expuse informaţii privind rolul bisericii şi a şcolilor care marcau profund mentalitatea germană”, a menţionat doctorul în istorie. De asemenea, în cadrul expoziţiei este prezentată şi activitatea fostului primar al Chişinăului, Karl Schmidt, între anii 1877-1903.

Sursa: IPN