Consiliul European - instituţie reprezentativă a UE

Consiliul European şi-a început activitatea în 1974, ca forum de discuţii între liderii europeni. A devenit rapid organism de sine stătător, asumîndu-si rolul de a stabili priorităţi şi obiective pentru întreaga Uniune. În 1992, a obţinut statut oficial, iar în 2009 a devenit una dintre cele 7 instituţii ale Uniunii Europene.

Consiliul se reuneşte de doua ori pe an, la un interval de şase luni. În condiţii extraordinare, la solicitarea preşedintelui Consiliului, au loc şi reuniuni speciale. Un exemplu în acest sens a fost reuniunea din 6 Martie a liderilor statelor membre UE, care au semnat o declaraţie comună de susţinere a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei.

Zilele trecute, a avut loc, la Bruxelles, reuniunea Consiliului European. Subiectele majore anunţate deja, în cazul în care evenimentele internaţionale nu o iau înaintea agendei prestabilite, au fost: „semestrul european”, competitivitatea industrială, clima şi energia şi pregătiri în vederea viitoarei reuniuni la nivel înalt UE – Africa şi relaţiile cu Africa. De asemenea, Consiliul European a anunţat devansarea semnării Acordului cu Republica Moldova în luna Iunie precum şi impunerea de noi sancţiuni pentru Rusia, în contextul invadării Crimeei.

O paranteză: „semestrul european” este un ciclu de coordonare a politicii economice şi fiscale în cadrul UE. Acesta se concentrează asupra perioadei de şase luni de la începutul fiecărui an, de unde şi numele lui. În timpul semestrului european, statele membre aliniază politicile bugetare şi economice la obiectivele şi normele convenite la nivelul UE. Astfel, semestrul vizează: asigurarea unor finanţe publice şi solide, favorizarea creşterii economice şi prevenirea dezechilibrelor macroeconomice excesive în UE.

Ce a făcut, practic, această formă de corelare a politicilor naţionale ale statelor membre UE? A sincronizat calendarele de raportare şi evaluare în ceea ce priveşte politica economică şi fiscală la nivelul UE şi a schimbat coordonarea politicilor economice naţionale din „ex-post” în „ex-ante”. În această logică, statele membre îşi prezintă planurile bugetare şi planurile de reformă în primele stadii ale proceselor lor bugetare naţionale. Consiliul emite recomandări pentru planurile statelor membre înainte ca bugetele acestora să fie prezentate parlamentelor naţionale.

În trecut, statele membre îşi coordonau planurile legate de politici la începutul anului în cauză, după adoptarea bugetelor naţionale. Prin schimbarea de programe ale coordonării politice a UE, semestrul oferă la timp informaţii destinate statelor membre în primele stadii ale planificării lor în materie de politici naţionale. Această flexibilitate oferită de legislaţia comunitară şi instituirea dialogului ca formulă de coordonare şi implementare efectivă a modificărilor necesare şi oportune în politicile bugetare şi fiscale naţionale sînt repere ale preocupării Uniunii Europene pentru identificarea formulelor optime de colaborare, fezabile pentru fiecare dintre membrii săi.

În plus, pentru evitarea derapajelor accelerate de criza financiară, „semestrul european” a favorizat apariţia unei noi componente în coordonarea politicilor – supravegherea dezechilibrelor macroeconomice în statele membre. Procedura dezechilibrelor macroeconomice a fost instituită în 2011, prin aşa-zisul „pachet de

şase” (şase acte legislative ale UE), care consolidează guvernanţa economică a UE. Aceasta a fost conceputa pentru: identificarea timpurie a riscurilor de evoluţii macroeconomice nesustenabile (nesustenabil: de nedezvoltare durabilă; nota red.), prevenirea apariţiei acestora şi o corectare rapidă a lor, atunci cînd apar.

După cum reiese şi din tematica anunţată pentru reuniunea Consiliului European din 20 – 22 Martie, instituţia are un rol dublu: stabilirea priorităţilor şi direcţiei politice generale a UE şi abordarea problemelor sensibile complexe care nu pot fi rezolvate prin cooperarea interguvernamentală la un alt nivel.

Deşi poate influenţa stabilirea agendei politice a UE, instituţia nu are puterea de a adopta acte legislative, deoarece în cadrul Consiliului European se reunesc şefii de stat sau de guvern din fiecare ţară a UE, preşedintele Comisiei şi preşedintele Consiliului European care prezidează reuniunile. De asemenea, Înaltul Reprezentant pentru politică externă şi securitate comună ia parte la dialog în acest format. Reuniunea din această lună este prezidată de preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, aflat la al doilea mandat, care se va încheia în acest an, la 30 Noiembrie.

Actul decizional este în concordanţă cu principiile democratice ale spaţiului comunitar: în cazul în care Tratatul de la Lisabona nu precizează în mod expres prevederile referitoare la acest aspect, Consiliul European ia decizii prin consens. În anumite situaţii, se aplică regula unanimităţii sau a majorităţii calificate, în funcţie de prevederile Tratatului.

Moldova Suverană