Ungaria a semnat, Luni, un nou acord de achiziţionare de gaze naturale pe 15 ani cu compania Gazprom, acord care îi va asigura securitatea energetică pe termen lung, a declarat ministrul ungar al Afacerilor Externe, Peter Szijjarto, informează agenţia maghiară de presă MTI.

Conform acestui acord, Ungaria s-a angajat să cumpere, în fiecare an, de la Gazprom o cantitate de 4,5 miliarde metri cubi de gaze naturale timp de cel puţin zece ani.

Ungaria va avea opţiunea de a modifica volumul achiziţiilor de gaze după primii zece ani. La rîndul său, Gazprom va livra anual Ungariei o cantitate de 4,5 miliarde metri cubi de gaze naturale prin două rute: 3,5 miliarde metri cubi via Serbia şi un miliard de metri cubi via Austria.

Preţul este semnificativ mai mic decît cel plătit pînă acum, fiind bazat pe un acord bilateral semnat în 1995, şi va contribui la „păstrarea reducerilor de preţuri la utilităţi iar consumatorii ungari vor continua să plătească unele din cele mai scăzute preţuri din Uniunea Europeană”, a spus Szijjarto.

„Ungaria va începe să primească gaze naturale de la Gazprom de la 1 Octombrie via TurkStream şi conductele din Europa de Sud-Est”, a declarat la rîndul său directorul Gazprom, Alexei Miller.

Acordul semnat Luni de directorii de la Gazprom şi MVM asigură aproximativ jumătate din consumul anul de gaze naturale al Ungariei, care se situează între nouă şi zece miliarde metri cubi. În ultimii ani, Ungaria a început să îşi reducă dependenţa de gazele naturale ruseşti prin deschiderea unor conducte de interconectare cu majoritatea ţărilor vecine.

Chiar dacă este interesat de reducerea dependenţei de gazele naturale ruseşti, de la preluarea puterii, în 2020, premierul ungar Viktor Orban a fost un promotor al intereselor Moscovei în Uniunea Europeană, solicitînd în mod repetat eliminarea sancţiunilor impuse Rusiei după anexarea peninsulei Crimeea în 2014, informează Agerpres.

De asemenea, în 2014, Moscova şi Budapesta au semnat un acord pentru construcţia a două noi unităţi la centrala nucleară de la Paks, fiecare cu o capacitate de 1,2 Gigawaţi, de către grupul rus de stat Rosatom, însă acest proiect a întîmpinat numeroase întîrzieri.