Trei partide ar accede în Parlament în cazul unor alegeri anticipate

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, în legislativ ar accede trei formațiuni politice. Partidul Acțiune și Solidaritate – 27,7%, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor – 26,8% și Partidul politic Șor – 13,5%. Circa de 13% din respondenți nu au avut un răspuns la această întrebare, iar peste 7% nu ar vota, arată rezultatele studiului „Barometrul Socio-Politic noiembrie 2022”, prezentat de Compania de cercetare sociologică IMAS.

Din respondenții care au opțiune de vot, cu PAS ar vota 34,8%, cu BCS – 33,7%, iar cu Partidul Șor – 16,9%.

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale anticipate, aproape 27% din cei chestionați au spus că ar vota cu Maia Sandu, iar circa 20% ar vota cu Igor Dodon. Aceștia sînt urmați de Ion Ceban – 9%, Ion Chicu – 7%, Vladimir Voronin – 4% etc.

Oamenii au fost întrebați și cu cine ar vota dacă ar putea da timpul înapoi în turul doi al prezidențialelor. „Suportul aici arată 33% pentru Maia Sandu și Igor Dodon – 45%. Vă reamintesc faptul că rezultatele sondajelor vizează populația care se află pe teritoriul Republicii Moldova, nu și diaspora. Oricum este un rezultat diferit, la o distanță destul de mare față de ce s-a întîmplat acum doi ani la alegerile prezidențiale”, a declarat directorul general IMAS, Doru Petruți, într-o conferință de presă la IPN.

Dacă ar putea pune în funcție un prim-ministru în care să aibă încredere că va scoate Moldova din criză, 13,5% l-au menționat pe fostul premier Ion Chicu. „7,6% pe doamna Gavrilița, Igor Dodon – 7%, Ilan Șor – 3,5%, Ion Ceban – 2,9%, Maia Sandu –1,5% etc. Mai e de menționat faptul că 17% consideră că nu există o astfel de persoană care să poată scoate Moldova din criză din postura de premier. Și alți 35% nu au știu sau nu au dorit să facă o nominalizare în acest sens”, a menționat Doru Petruți. Întrebarea fost de tip deschis, fără a fi oferite variante de răspuns.

Oamenii au fost întrebați și despre actualul Guvern condus de Natalia Gavrilița. „Guvernul Nataliei Gavrilița este perceput ca fiind cel mai slab, cel mai lipsit de performanță pentru ultimii zece ani. Și chiar percepția asta crește de la 30% la 35% în ultimele luni. Tot cu performanțe mai slabe sînt considerate guvernele conduse de Maia Sandu, Vlad Filat etc.”, a precizat directorul IMAS.

Respondenții au spus că așteaptă de la actualul executiv salarii și pensii mai mari pentru a face prețurilor în continuă creștere – 29%. Alți 23% susțin necesitatea unui control legat de evoluția prețurilor, iar 20% așteaptă rezolvarea crizei gazelor, a energiei electrice și a lemnelor. De asemenea, intervievații așteaptă un guvern care să asculte poporul, locuri de muncă, schimbări în bine. Întrebarea a fost de tip deschis, fără o listă de răspunsuri.

65% din respondenți consideră că lucrurile din țară se îndreaptă într-o direcție greșită. 28% din respondenți consideră direcția bună, iar 7% nu știu sau nu au răspuns. Motivele pentru care oamenii spun că lucrurile se îndreaptă într-o direcție sînt parcursul de integrare europeană, eforturile Guvernului. Lista este mai mare cînd intervievații menționează direcția greșită. Motivele principale sînt prețurile foarte ridicate, faptul că cei de la conducere nu-și îndeplinesc promisiunile, nivelul scăzut de trai, sărăcia etc. „Ponderea nemulțumirilor legate de modul în care trăiesc oamenii atinge 50% și alți 25% sînt nici mulțumiți, nici nemulțumiți. Și avem un sfert de respondenți care se declară mulțumiți de modul în care trăiesc”, a menționat Doru Petruți.

Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum de aderare la Uniunea Europeană a Republicii Moldova, pentru ar vota 51%, iar contra – 33%. Pentru aderarea la Uniunea Economică Eurasiatică ar vota 41%, iar contra – 36%. Totodată, pentru unirea Republicii Moldova cu România ar vota 37%, iar împotrivă ar vota 50%.

Barometrul socio-politic a fost realizat în perioada 10-29 noiembrie, pe un eșantion de 1100 persoane. Eșantionul este reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova, exclusiv regiunea transnistreană. Eroarea maximă de eșantionare este de ± 3%.

Sursa: IPN