Un acord de asociere între Uniunea Europeană şi Ucraina prezintă avantaje pentru ambele părţi. Produsele UE ar putea intra atît pe piaţa ucraineană, cît şi pe piaţa rusească, cu bunuri de calitate, fără taxe vamale adiţionale. Mai mult decît atît, firmele europene vor avea stimuli pentru a investi în Ucraina, pentru a putea să exporte bunuri înapoi în UE, timp în care ar aduce tehnologia mai aproape de standardele europene. La ora actuală, UE este cel mai important investitor străin în Ucraina . Încă un stimul pentru investitorii europeni este reprezentat şi de forţa de muncă ieftină din Ucraina. Reducerea barierelor comerciale cu UE ar putea, de asemenea, să ducă la un boom al exportului de servicii (Transport, IT).

Ucraina importă cel mai mult combustibili, lubrifianţi (32,3% în 2010, în principal gaz şi petrol din Rusia), echipament tehnic şi de transport (19,5%) şi bunuri manufacturate (14,4%). În ceea ce priveşte exporturile, acestea sînt reprezentate de bunuri manufacturate, în special produse de oţel (37,1%) şi echipament de transport (17,3%), mîncare şi animale vii (11%) . Din UE, Ucraina importă echipament tehnic şi de transport, produse chimice şi bunuri manufacturate, iar din CIS, aceasta importă în mare parte gaz, combustibili si lubrifianţi. Rusia rămîne al doilea partener comercial al UE privind importurile şi al patrulea privind exporturile. 

Începînd cu anul 2005, ca urmare a orientării politicii ucrainene către Occident, exporturile şi importurile dintre Ucraina şi Uniunea Europeană au crescut anual cu o rată ridicată. Dacă în 2004 exporturile Ucrainei către UE aveau o valoare de aproximativ 11 miliarde $, în 2007 acestea ating 13 miliarde $, iar în 2008 înregistrează un record de 18 mld. $. Pe de altă parte, importurile Ucrainei din UE aveau în 2004, o valoare de 9 mld. $, iar în 2008 reprezentau 28 mld. $. Balanţa comercială cu UE a fost negativă începînd cu anul 2005.

În ceea ce priveşte schimburile economice dintre Ucraina şi Rusia, respectiv UE, importurile au menţinut trendul ascendent în perioada 2004-2009. În anul 2004, valoarea importurilor din Rusia era de 5.889 mld. $, iar în 2008 valoarea importurilor din UE depăşeşte valoarea importurilor din Rusia cu aproximativ 5 mld. $. În ceea ce priveşte importurile, acestea variază de la an la an . Se observă o scădere a valorii exporturilor către Rusia în anul 2005, ca urmare a orientării politicii economice către Uniunea Europeană, în conformitate cu Planul de Acţiune stabilit între cele două. În 2008, valoarea importurilor din Rusia este semnificativ mai mică (23 mld. $) decît valoarea importurilor din UE (28 mld. $)

Deşi volumul schimburilor internaţionale ale Ucrainei a crescut în mod constant, timp de un deceniu (din 1998 şi pînă în 2008), în 2009, volumul schimburilor a scăzut, în mare parte din cauza crizei economice mondiale şi a impactului major al acesteia asupra economiei Ucrainei . Serviciul statistic al statului ucrainean raportează o scădere de 41% în ceea ce priveşte exporturile şi de 47% în ceea ce priveşte importurile. În 2010, volumul schimburilor s-a întors la volumul pre-2009, exporturile crescînd cu 30% şi importurile cu 34%.

În perioada 2011-2013, se observă o creştere a nivelului importurilor Ucrainei din Uniunea Europeană şi o scădere a importurilor provenind din Rusia. În 2011, importurile venind din Uniunea Europeană atingeau aproape 26 mld., valoare depăşită de importurile venite dinspre Rusia (30 mld. $). Totuşi, în anul 2013 se produce o inversare în ceea ce priveşte schimburile comerciale, valoarea importurilor din UE (27 mld. $) depăşind valoarea importurilor din Rusia cu aproximativ 4 mld. $.

Atît în 2006, cît şi în 2013, Ucraina rămîne unul dintre cei mai importanţi parteneri comerciali ai Rusiei. Ucraina era al doilea partener de schimb al Rusiei, după Germania (13,4% din importuri) acumulînd 6,7% din importurile Rusiei, de vreme ce din totalul importurilor Uniunii Europene, Ucraina acoperea doar 0,7%. Acest trend se păstrează şi în anii următori, datele arătînd că în 2013, Ucraina este a treia ţară din care importă bunuri Rusia, după China (15%) şi Germania (14%). Astfel, din totalul importurilor ruseşti, 5,5% provin din Ucraina. Tot în anul 2013, din totalul importurilor făcute de Uniunea Europeană, doar un procent de 0,8% provin din Ucraina.

În acelaşi timp, trebuie să notăm evoluţia organizaţiei CSI sub conducerea lui Vladimir Putin. Acordurile bilaterale dintre statele CSI au fost înlocuite cu o platformă comună comercială prin înfiinţarea în 2012 a Zonei Comerciale Libere care să faciliteze schimburile comerciale în zona CSI. Aceste demersuri marchează orientarea economică pe care organizaţia a dezvoltat-o, proiectul fiind conceput pe mai multe etape de integrare a subiecţilor CSI într-o comunitate asemănătoare UE, aşa-numita Uniune Economică Euroasiatică. În ceea ce priveşte atitudinea Ucrainei faţă de aceste proiecte, aceasta s-a manifestat mereu cu reţinere, pentru că ar fi periclitat procesul de integrare europeană.

Aşadar, relaţiile comerciale ale Rusiei şi ale UE cu Ucraina au evoluat de-a lungul timpului într-o manieră distinctă. Observăm că odată cu încheierea Revoluţiei Portocalii, orientarea politicii externe a Ucrainei către Occident şi către UE se reflectă şi în relaţiile comerciale. UE nu devine doar cel mai mare investitor străin în Ucraina, ci şi un partener comercial important, toate acestea marcînd importanţa pe care o constituie o piaţă de 45 milioane locuitori, pentru exporturile Uniunii.

Diana-Florentina SPÎNU şi Andrei NICOLAU (ir-report.ro)