Douăsprezece poliţişti, victime ale celei mai recente investigaţii orchestrate de Guvernul turc – privitor la interceptări ilegale – au fost arestaţi. Nouăsprezece agenţi de poliţie au fost trimişi la tribunal sub acuzaţia de interceptări ilegale ale unor convorbiri, în cadrul celei mai recente operaţiuni, avînd ca ţintă forţele de ordine.

Poliţiştii luaseră parte la o operaţiune desfăşurată împotriva organizaţiei teroriste al-Qaeda în ianuarie 2014. Investigaţia ulterioară a dezvăluit că gruparea dispunea de o reţea de recrutare din Turcia care transporta militanţi gata să se alăture „Statului Islamic” din Irak şi Levant (ISIS) în Siria. De asemenea, al-Qaeda oferea şi sprijin logistic grupării ISIS. Cu toate acestea, investigaţia reţelei al-Qaeda care operează în Turcia a fost abandonată, iar poliţiştii responsabili de operaţiune au fost repartizaţi altundeva.

Serdar Bayraktutan, şeful Unităţii anti-terorism din Van, unul dintre ofiţerii responsabili, a fost retrogradat şi apoi arestat. Bayraktutan a mărturisit jurnalistului de la ziarul Bugün, Gültekin Avcı, în cadrul unui interviu din martie, că guvernatorul provinciei Van şi şeful Departamentului Naţional al Poliţiei din provincie a cerut, la ordinul Ministrului Internelor de atunci, Efkan Ala, arestarea, în Van, a poliţiştilor implicaţi în operaţiunea anti-al-Qaeda. Zeci de poliţişti şi oficiali ai Poliţiei au fost reţinuţi de cînd un scandal privitor la corupţie a izbucnit pe 17 decembrie 2013, care i-a implicat pe mai mulţi miniştri şi apropiaţi ai lui Recep Tayyip Erdoğan (pe atunci premier).

Erdoğan a respins acuzaţiile de corupţie şi a caracterizat scandalul drept o conspiraţie împotriva Guvernului său, realizată de către elemente străine împreună cu mişcarea Gülen, cunoscută şi sub numele de mişcarea Hizmet, aflată sub egida învăţatului musulman Fethullah Gülen, despre care Erdoğan susţine că ar fi organizat o „structură paralelă’’ în cadrul statului. Mass-media pro-guvernamentală descrie, în mod frecvent, operaţiunile împotriva Poliţiei drept operaţiuni împotriva acestei „structuri paralele.”

Investigaţiile anti-corupţie au fost şi ele abandonate, după numirea altor procurori şi judecători pentru acest caz. Mii de poliţişti şi agenţi, dar şi judecători şi procurori, au fost repartizaţi ori demişi ca urmare a arestărilor de pe 17 decembrie 2013.

Patru procurori şi un fost jandarm au fost închişi în cadrul unui caz controversat implicînd camioane aparţinînd MİT (Serviciul Turc de Informaţii)

Patru foşti procurori şi un fost jandarm au fost închişi ca urmare a unei hotărîri judecătoreşti, implicîndu-i în investigarea unor camioane care încercau să alimenteze grupuri rebele din Siria, o măsură survenită după ce unii membri ai guvernului, inclusiv preşedintele Recep Tayyip Erdoğan, i-au acuzat pe acei oficiali de „trădare”.

În mărturia depusă, fostul procuror general din Adana, Süleyman Bağrıyanık, unul dintre cei arestaţi, a dezvăluit că ministrul Justiţiei, Bekir Bozdağ, s-a amestecat în proces, cerînd ca acele camioane (care se pare că au fost escortate de către MİT, Serviciul Turc de Informaţii) să fie lăsate să treacă în Siria, potrivit ziarului Meydan şi site-ului de ştiri Grihat. Acest fapt s-a întîmplat (se susţine) în pofida faptului că nici o instituţie nu are dreptul de a influenţa sistemul juridic, în conformitate cu articolul 138 al Constituţiei.

Bağrıyanık, fostul procuror general adjunct din Adana, Ahmet Karaca, procurorii din Adana Aziz Takçı şi Özcan Şişman, precum şi fostul şef al Jandarmeriei provinciei Adana, colonelul Özkan Çokay, au fost arestaţi joi, fiind învinuiţi de „tentativa de a răsturna ori submina Guvernul turc prin violenţă sau constrîngere şi prin dezvăluiri de informaţii privind activităţile politice şi de siguranţă naţională ale statului,” au susţinut Meydan şi Grihat. În timpul interogării efectuate de procurorul responsabil de investigaţie, Bağrıyanık a fost întrebat, se pare, de ce a solicitat percheziţionarea camioanelor, în ciuda ordinelor de la Bozdağ de le lăsa să treacă în Siria fără a fi percheziţionate. MİT nu are dreptul de a livra arme nici unei organizaţii şi nici unui stat, conform legilor care restricţionează sarcinile şi misiunile organului MİT.

Răspunsul lui Bağrıyanık la întrebare a fost următorul: „De unde să ştiu că persoana cu care purtasem conversaţia era ministrul? Dacă acesta avea ceva să-mi ceară, trebuia să mă anunţe în scris. Mai mult, oare ministrul deţine autoritatea de a-mi interzice percheziţonarea camioanelor?” În urma interogării, oficialii au depus mărturii la tribunal, în propria lor apărare. Avocaţii acestora au cerut ca un alt judecător să preia cazul, pentru interogarea clienţilor lor, însă le-a fost respinsă cererea.

Şişman se pare că a respins acuzaţiile de a fi „implicat într-o lovitură de stat”, susţinînd: „În ciuda faptului că am cerut unor membri ai forţelor de securitate să percheziţioneze camioanele, aceştia au încălcat ordinul, plecînd de la faţa locului. Avînd în vedere că aşa stau lucrurile, cum pot fi acuzat de o lovitură de stat?” Cu toate că Guvernul a declarat că respectivele camioane transportau mărfuri în scopul ajutorului umanitar al comunităţii turkmene din Siria, unii care se opun Guvernului continuă să speculeze de ce ministrul şi autorităţile locale au intervenit să prevină perchiziţionarea camioanelor dacă această operaţiune nu încălca normele legale.

La începutul crizei, Erdoğan a lansat imediat o campanie de defăimare, avîndu-i ca ţintă pe procurorii şi pe jandarmul în chestiune, acuzîndu-i de conspiraţie anti-guvernamentală. De asemenea, Erdoğan a numit investigaţia „un alt caz în care "statul paralel" a ieşit la iveală”, repetînd acuzaţiile care vizează mişcarea religioasă Gülen. Erdoğan o consideră pe aceasta (cunoscută şi sub numele de mişcarea Hizmet) factor declanşator al scandalului din 17 decembrie 2013, în care atît Erdoğan şi unii membri ai familiei sale, cît şi unii oficiali importanţi ai Guvernului au fost acuzat de corupţie.

În timpul apărării, Takçı a caracterizat desfăşurarea evenimentelor drept „teatru”, susţinînd că decizia de a-i condamna pe cei implicaţi în proces „deja fusese luată.” Şişman a mai declarat că procurorii nu făcuseră altceva decît „ceea ce le cerea funcţia”, caracterizînd procesul drept „cruzime împotriva sistemului juridic”. Între timp, cînd procurorii erau conduşi în afara tribunalului, un poliţist a fost observat că voia să-i încătuşeze, gest care a fost aspru criticat atît de procurori, cît şi de alţi angajaţi ai sistemului legal, care se găseau la faţa locului, pentru a-i sprijini pe cei arestaţi.

Soţia lui Bağrıyanık, Süreyya Bağrıyanık, şi-a sprijinit soţul pe site-ul Twitter vinerea trecută: „Soţul meu, în ciuda presiunilor exercitate asupra lui, i-a atacat pe cei care caută să submineze domnia legii.” „Este oare posibil să închizi pe cineva care şi-a dedicat existenţa unei vieţi onorabile ca scop în sine? El a fost dintotdeauna fericit – chiar şi în atari circumstanţe. Aceasta pentru că cel mai important lucru pentru dînsul este onoarea, alături de propria conştiinţă şi respectarea integrităţii profesionale,” a mai declarat dînsa pe Twitter.

Comisia Europeană se arată îngrijorată în privinţa arestărilor

Comisia Europeană a criticat arestările procurorilor şi jandarmului, adăugînd că de acum încolo va urmări atent desfăşurarea cazului. Purtătoarea de cuvînd a Comisiei Europene, Maja Kocijancic, a afirmat că în momentul în care procurorii s-au făcut vinovaţi de culpă profesională, aşa cum s-a susţinut, atunci investigaţia trebuie desfăşurată ţinîndu-se cont de principiile legislative internaţionale.