Premierul Alexis Tsipras a renunţat la promisiunile făcute grecilor şi a acceptat la summitul zonei euro un program de asistenţă financiară pe care unii îl consideră umilitor şi pentru care a primit sprijin mai mult din partea opoziţiei de dreapta decît a partidului său de stînga Syriza.

Totuşi, este posibil ca el să nu fie un «om mort» pe plan politic, mai ales că opoziţia greacă este în acest moment foarte slabă, se arată într-un comentariu publicat luni de AFP.

Acordul a fost semnat de Tsipras la Bruxelles «cu pistolul la tîmplă», după cum a afirmat unul dintre colaboratorii săi, făcînd referire la clauzele dure din document, cum ar fi creşterea TVA, restructurarea administraţiei publice, reforma sistemului de pensii sau privatizarea activelor statului pentru a achita cu banii obţinuţi din aceste vînzări o parte din viitoarele împrumuturi.

În schimbul acestor concesii, statele zonei euro au acceptat să negocieze un plan de ajutor financiar pe trei ani, cu o valoare cuprinsă între 82 şi 86 de miliarde de euro, şi să ia în discuţie posibile reeşalonări ale datoriilor, dar excluzînd orice nouă ştergere a acestora.

Însă odată întors în Grecia, premierul Tsipras ar putea susţine că nu a avut de ales, alternativa fiind ruinarea tuturor băncilor greceşti - oricum slăbite după cinci ani cît au supravieţuit datorită perfuziilor ajutoarelor de urgenţă oferite de BCE - şi ieşirea Greciei din zona euro.

Este de remarcat şi faptul că analiştii nu au criticat atît slăbiciunea lui Tsipras, cît mai ales nivelul ridicat al exigenţelor Germaniei în această negociere. Economistul francez Charles Wyplosz, care, potrivit AFP, are idei în general moderate, vorbeşte despre o negociere «cu cuţitul la gît (...), o invazie fără trupe terestre şi de o ferocitate nemaivăzută», adăugînd că nu şi-a «imaginat vreodată că un şef de stat sau de guvern poate accepta o asemenea răzbunare».

Evident că acum Tsipras ar putea provoca dezamăgire în rîndul celor care au răspuns apelului său de a vota la referendumul de pe 5 iulie împotriva acordului propus de creditorii internaţionali, acord mai blînd comparativ cu cel acceptat acum. Pe de altă parte, există şi greci care consideră că acest acord este satisfăcător şi că Tsipras a avut curaj şi a luat deciziile cele mai potrivite.

Dar următoarea sa bătălie se va da în parlamentul de la Atena, unde el va trebui să convingă deputaţii să voteze acordul şi s-o facă rapid, pentru că s-a angajat în faţa liderilor zonei euro să legifereze pînă miercuri unele dintre măsuri, precum creşterea TVA, reforma sistemului de pensii, crearea unei autorităţi fiscale sau adoptarea măsurilor care să asigure independenţa oficiului naţional de statistică.

Planul cu care Tsipras a mers la negocierea cu zona euro a fost aprobat vineri noaptea de 251 dintre cei 300 de membri ai parlamentului de la Atena. Dar 17 dintre cei 149 de deputaţi ai Syriza au votat împotrivă, ori s-au abţinut, ori au fost absenţi, în această ultimă categorie intrînd şi fostul ministru de finanţe Yanis Varoufakis. Însă alţi 15 deputaţi din Syriza, care au votat pentru acel plan, au spus că vor vota împotriva reformelor propriu-zise. Cît despre cei 13 deputaţi ai partidului suveranist de dreapta ANEL, aliatul Syriza la guvernare, aceştia nu şi-au precizat poziţia pînă luni după-amiază.

Tsipras are posibilitatea legală de a-i înlocui de deputaţii rebeli din Syriza cu următorii de pe lista prezentată la alegerile din luna ianuarie. Însă este de prevăzut că nu va îndrăzni să facă acest lucru cu personalităţi precum influenta preşedintă a Parlamentului, Zoe Konstantopoulou, sau ministrul energiei, Panagiotis Lafazanis, ambii fiind printre cei care s-au abţinut la votul de vineri noaptea.

Aşadar, pentru a putea iniţia reformele promise zonei euro, Tsipras ar putea fi pus din nou în situaţia de a avea nevoie de sprijinul opoziţiei, respectiv Noua Democraţie (conservatori), Pasok (socialişti) şi Potami (centru-stînga).

Există teoretic posibilitatea ca aceste partide să-i ceară, în schimbul sprijinului lor, portofolii guvernamentale sau chiar alegeri anticipate. Dar unii analişti consideră această ultimă ipoteză ca fiind extrem de puţin probabilă, avînd în vedere că Tsipras şi Syriza beneficiază încă de o popularitate foarte ridicată, iar un eventual nou scrutin ar fi riscant pentru opoziţie. În plus, Noua Democraţie are în prezent doar un preşedinte interimar, după demisia lui Antonis Samaras, iar preşedinta Pasok, Fofi Gennimata, încă este o novice în politică.

Casa Albă salută un acord "credibil"

Statele Unite salută acordul la care au ajuns Grecia şi creditorii ei asupra unui plan de salvare financiară, a declarat luni Casa Albă, citată de Reuters.

Purtătorul de cuvînt al Casei Albe, Josh Earnest, a calificat acordul drept un "pas înainte important şi credibil" ce ar include reforme structurale dificile pentru Grecia.

"Statele Unite salută acest acord", a declarat purtătorul de cuvînt al preşedintelui Barack Obama, subliniind de asemenea că rămîn încă de trecut "etape importante".

Fără fonduri britanice în asistenţa Grecia

Ministrul britanic de finanţe, George Osborne, va încerca să blocheze orice tentativă a Uniunii Europene de a include fonduri britanice în noul program de asistenţă financiară internaţională pentru Grecia, relatează marţi AFP, care citează mai multe cotidiane din Marea Britanie.

În timpul unor convorbiri telefonice cu omologi de-ai săi din alte state membre, Osborne a subliniat opoziţia Londrei faţă de participarea Marii Britanii la refinanţarea Greciei, potrivit Financial Times şi altor publicaţii britanice.

«Colegii noştri din zona euro au primit un mesaj clar şi puternic potrivit căruia va fi inacceptabil de modificat poziţia britanică privitoare la programele europene de stabilizare financiară», a indicat o sursă a Ministerului de Finanţe de la Londra.

Doar cei 19 membri ai zonei euro, din care Marea Britanie nu face parte, trebuie să aibă responsabilitatea de a subscrie la programe de stabilizare financiară cu ajutorul fondului utilizabil în timpul unor crize precum cea prin care trece Grecia în prezent.

Cehia refuză să garanteze un posibil împrumut pentru Grecia

Prim-ministrul ceh Bohuslav Sobotka şi ministrul finanţelor Andrej Babis au declarat luni că Republica Cehă refuză să garanteze un posibil împrumut pentru Grecia şi nu îi vor acorda niciun credit direct.

UE îşi propune să utilizeze temporar instrumentul vechi cunoscut sub numele de Mecanismul European de Stabilizare Financiară (MESF). Împrumuturile MESF sînt garantate de toate statele membre ale UE, nu numai de membrii zonei euro.

Potrivit lui Sobotka, este mai bine să existe un acord cu condiţii dure pentru Grecia decît un stat prăbuşit total în interiorul UE şi în NATO. El a spus că dacă Grecia vrea mai mult ajutor, trebuie să pună în aplicare măsuri de reformă. El a adăugat că solidaritatea europeană are limite şi graniţe.

Babis a declarat la rîndul său că în cadrul mecanismului MESF, alte ţări din UE sînt împinse de asemenea în această problemă. El a amintit o declaraţie făcută în trecut de Consiliul European că acest mecanism nu va mai fi utilizat după iunie 2013, adăugînd că Republica Cehă refuză orice garanţii pentru datoriile Greciei.

Potrivit lui Babis, poziţia cehă este că "nu vrem ca acest mecanism să fie utilizat. Şi dacă este, doar temporar". Babis a reiterat că cea mai bună soluţie ar fi plecarea Greciei din zona euro şi o anulare parţială a datoriilor ei. El a adăugat că soluţia este "politică, nu pragmatică".

Preşedintele ceh Milos Zeman a declarat luni că acordul cu Grecia este foarte fragil deoarece Grecia a promis de mai multe ori ceva, dar niciodată nu a îndeplinit. El a respins ideea că Republica Cehă ar trebui să ofere o garanţie pentru un împrumut Greciei. El a considerat o astfel de alternativă ca foarte negativă. El crede că contribuabilii cehi nu ar trebui niciodată să plătească datoriile Greciei.

Republica Cehă ar trebui să ofere garanţii pentru 1,13% din posibilul împrumut în cadrul MESF dacă este aprobat. Babis va reprezenta statul ceh la negocieri la reuniunea de marţi a miniştrilor europeni de finanţe.

Sursa: Agerpres