Nelinistitoarele relatii cu Rusia

În zilele de 8 şi 9 Iulie, la Varşovia, a avut loc summitu-l NATO, unul dintre cele mai importante evenimente internaţionale din ultimii ani. În ziua inaugurală, pe 8 Iulie, Jens Stoltenberg, Secretarul General al NATO, a declarat:

„Alianţa nu este o ameninţare pentru vreo ţară. Nu dorim un nou Război Rece. Nu dorim o nouă cursă a înarmărilor. În timp ce continuăm să ne întărim capacitatea de disuasiune şi de apărare, continuăm să căutăm un dialog constructiv cu Rusia. Rusia este cel mai mare vecin al nostru. Este un membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU. Şi are un rol important în provocările de securitate în şi în jurul Europei. Rusia nu poate şi nici nu trebuie să fie izolată. Mai mult, odată cu creşterea activităţii militare în şi în jurul Europei, avem interes să ajungem un acord cu Rusia asupra regulilor jocului ("rules of the road"). Trebuie să facem toate eforturile pentru a evita calculele proaste şi accidentele. Consiliul NATO-Rusia reprezintă o modalitate importantă de a manageria relaţiile dintre noi în acest nou şi provocator context de securitate de acum".

În acest context, vă prezentăm cîteva din deciziile cele mai importante luate la summit, precum şi unele poziţii ale oficialilor ruşi.

NATO preia comanda scutului antirachetă din Estul Europei

NATO va prelua de la SUA comanda și controlul scutului antirachetă din Estul Europei, a confirmat oficial, Vineri, la Varșovia, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, transmite agenția DPA. „Astăzi am decis să declarăm capacitatea operațională inițială a sistemului anti-balistic al NATO (...) Aceasta înseamnă că navele SUA bazate în Spania, radarul din Turcia și interceptoarele din România pot opera în comun sub comanda și controlul NATO”. Conform unor surse citate anterior de Reuters și AFP, declararea capacității operaționale inițiale a fost împiedicată pînă în prezent mai ales de reticența Franței față de posibilitatea de a se acorda generalilor americani prea multă autoritate în procesul luării deciziilor în eventualitatea unui atac. 

Franța a solicitat garanții suplimentare privind controlul politic al celor 28 de state aliate asupra scutului antirachetă. „Astăzi, aceste capacități se bazează pe controlul și comandamentul SUA, deci nu putem vorbi despre apărare antirachetă a NATO”, a declarat anterior pentru AFP, sub protecția anonimatului, o sursă din anturajul ministrului francez al Apărării, Jean-Yves Le Drian.  „Vom avea capacitate operațională completă numai atunci cînd vom fi mulțumiți de modalitățile de control politic al scutului de către cele 28 de state membre ale Alianței”, a insistat sursa de la Paris. Dar generalul francez Denis Mercier a confirmat și el Vineri agenției Reuters că liderii statelor membre ale NATO „au găsit un bun compromis”. „Avînd în vedere consecințele unei interceptări, controlul politic este esențial', a insistat la rîndul său generalul citat. În eventualitatea unui atac, comandanții NATO vor avea la dispoziție numai cîteva secunde pentru a decide lansarea unei rachete interceptoare.

Secretarul general al NATO: "Suntem uniți" în fața Rusiei

Cele 28 de state membre ale NATO sunt "unite" în fața Rusiei, a declarat, Sîmbătă, la Varșovia, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, subliniind însă că Moscova nu constituie nici o "amenințare", dar nici un "partener strategic", potrivit AFP. "Noi suntem uniți", a spus el, în a doua zi a summit-ului NATO. "Nu vedem nici o amenințare imediată față de vreun aliat al NATO. Rusia nu mai este nici un partener strategic", a adăugat el.  "Nu avem parteneriatul strategic pe care am încercat să-l dezvoltăm după Războiul Rece, dar nu mai suntem nici în situația de Război Rece", a continuat Stoltenberg, care rezuma într-o conferință de presă rezultatul unui dineu informal care i-a reunit în ajun pe liderii statelor membre. 
"Apărare puternică și dialog constructiv, acestea sunt angajamentele pe care se bazează relațiile noastre cu Rusia", a mai afirmat Stoltenberg. "Dineul a fost consacrat 98% relațiilor cu Rusia. Ideea este de a-i trimite lui Putin un mesaj că suntem uniți", indicase anterior pentru AFP o sursă diplomatică franceză. 
Politica NATO față de Moscova se poate rezuma la trei puncte: "1. Să fim uniți. 2. Să fim fermi pe valorile noastre. 3. Să reluăm dialogul", a adăugat sursa respectivă, rezumînd tonalitatea discuțiilor. 

NATO a aprobat o prezență militară multinațională în România, sub conducere românească

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat, Vineri seară, la Varșovia, că NATO a aprobat o prezență militară multinațională în România sub conducere românească, relatează agențiile internaționale de presă. Potrivit agenției EFE, această prezență va consta într-o brigadă alcătuită în principal din efective române și bulgare.

NATO a aprobat desfășurarea a patru batalioane în Polonia și țările baltice

Liderii statelor membre ale NATO au aprobat desfășurarea a patru batalioane în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia, a anunțat, Vineri seară, secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, în cadrul măsurilor de contracarare a amenințării reprezentate de Rusia, relatează AFP, DPA și Reuters. Marea Britanie s-a angajat să trimită 650 de militari, dintre care 500 în Estonia și 150 în Polonia. Canada a anunțat în urmă cu cîteva zile că va trimite 1.000 de militari, în timp ce Belgia și Franța urmează să desfășoare fiecare cîte 150 de militari. Batalionul din Letonia va fi sub comandament canadian, cel din Lituania sub comandament german, cel din Estonia sub comandament britanic, iar batalionul din Polonia va avea comandament american. 

Obiectivul NATO este de a preveni repetarea scenariului ucrainean și o anexare ipotetică de către Rusia a unei părți a teritoriului uneia dintre fostele republici baltice sovietice. Stoltenberg a subliniat că, pe baza sfaturilor de natură militară, patru batalioane reprezintă o măsură de descurajare adecvată și că ele vor rămîne în Polonia și în statele baltice atît timp cît va fi necesar. Batalioanele vor fi „robuste”, multinaționale și desfășurate anul viitor, pe baza unei rotații a efectivelor lor. ''Ele arată clar că un atac asupra unui (stat) aliat va fi considerat un atac asupra întregii alianțe'', a menționat secretarul general al Alianței Nord-Atlantice. Potrivit înaltului responsabil NATO, este necesar ca Moscova să fie informată la zi în legătură cu deciziile luate la Summitul de la Varșovia, pentru a se evita neînțelegerile și evaluările eronate. ''Simultan cu consolidarea măsurilor noastre de descurajare și a apărării noastre, continuăm să căutăm un dialog constructiv cu Rusia. Rusia nu poate fi și nu trebuie să fie izolată. Noi vom informa Rusia cu privire la deciziile pe care le-am luat la summit'', a accentuat Jens Stoltenberg, la finalul primei zile a Summitului NATO de la Varșovia. 

NATO și-a multiplicat exercițiile în Estul Europei pentru a verifica nivelul de pregătire a trupelor sale și a reasigura țările membre din Estul Europei. Alianța Nord-Atlantică a trimis, de asemenea, avioane suplimentare pentru a da noi asigurări de protecție a granițelor aeriene de-a lungul coastelor statelor baltice. În Sudul Europei, NATO se ocupă tot mai mult de securitatea României și a Bulgariei, care privesc cu neliniște consolidarea dispozitivului militar rus în Marea Neagră, notează AFP. 

SUA sprijină creșterea prezenței NATO în Marea Neagră; Turcia dorește sporirea vizibilității cu un grup naval

Statele Unite ale Americii sprijină creșterea prezenței NATO în Marea Neagră, iar Turcia dorește sporirea vizibilității acestei prezențe cu un grup naval, potrivit unor surse aliate. "Președintele Barack Obama a menționat în intervenția din cadrul Consiliului Nord-Atlantic sprijinul SUA pentru dezvoltarea de opțiuni pentru creșterea prezenței NATO în Marea Neagră", au arătat sursele menționate. De asemenea, Obama s-a referit la importanța conceptului de plan de contingență upgradat în mod general. Liderul de la Casa Albă a subliniat și importanța dobîndirii capacității inițiale a sistemului antirachetă și a menționat contribuția României în acest caz. Barack Obama a vorbit și despre transferul comenzii facilității sistemului antirachetă de la Deveselu de sub comandă americană sub comandă NATO în această lună. 

La rîndul său, președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a subliniat importanța securității Mării Negre pentru NATO, nu doar pentru riverani, ci și pentru ne-riverani. "Președintele Erdogan a făcut apel la toți aliații să participe și să crească vizibilitatea prezenței NATO cu un grup naval la Marea Neagră", au adăugat sursele aliate. Documentul final al summit-ului NATO va conține multiple referiri la Marea Neagră. În cadrul discuțiilor, Polonia a anunțat contribuția la brigada multinațională din România cu o companie. Bulgaria și Polonia vor participa cert la brigada multinațională din România. 

NATO anunţă continuarea misiunii Resolute Support în Afganistan şi după anul 2016

NATO va continua misiunea în Afganistan şi după anul 2016, care are rolul de a pregăti, consilia şi oferi asistenţă forţelor de securitate afgane, a anunţat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Într-un comunicat al NATO, se mai anunţă că a fost aprobată şi continuarea contribuţiilor financiare pentru susţinerea forţele de securitate afgane pînă la sfîrşitul anului 2020. Pe de altă parte, autorităţile de la Kabul s-au angajat să continue, cu sprijinul NATO, eforturile de consolidare a forţelor de securitate, pentru ca acestea să fie capabile să asigure securitatea populaţiei afgane, să respecte drepturile omului şi să acţioneze în conformitate cu constituţia afgană. Statele Unite, cel mai mare contributor internaţional la conflictul din Afganistan, a anunţat recent că efectivele armatei americane din Afganistan vor fi reduse de la 9.800 de militari la nivelul de 8.400.

Ţările membre NATO au promis Statelor Unite că vor contribui anual la fondul de finanţare a forţele de securitate afgane cu aproximativ un miliard de dolari, în următorii trei ani, relatează Reuters. În prezent, în Afganistan se află dislocaţi aproximativ 13.000 de militari din mai multe state, cei mai muţi fiind din SUA, Germania, Turcia şi Italia. Rolul lor este de a instrui forţele afgane.

Oficiali ruşi: Deciziile NATO nu conţin risc real, dar Rusia le consideră agresiuni cu efect global

"Suplimentarea efectivelor NATO în ţările baltice nu creează riscuri militare pentru Rusia. Dar pot fi considerate drept un act simbolic care arată că nu ne putem aştepta la acţiuni prietenoase din partea Alianţei Nord-Atlantice", a declarat Alexandr Romanovici, membru al Comisiei pentru Afaceri Internaţionale din Duma de Stat, Camera inferioară a Parlamentului rus.

"Ţări NATO arată disponibilitatea de a alimenta tensiunile la nivel regional, situaţie care nu contribuie în niciun fel la promovarea relaţiilor de bună vecinătate între Rusia, statele baltice şi Polonia", a adăugat Romanovici, potrivit agenţiei Tass. "Aceste măsuri militare sunt, în mod evident, avantajoase pentru Statele Unite, care depun toate eforturile pentru a creşte influenţa asupra NATO, un instrument al propriei doctrine militare. Statele Unite vor încerca să compenseze slăbirea Uniunii Europene prin consolidarea poziţiilor în cadrul NATO", a subliniat Romanovici.

La rîndul său, Frants Klinţevici, prim-vicepreşedintele Comisiei pentru Apărare şi Securitate din Consiliul Federaţiei, Camera superioară a Parlamentului rus, a catalogat deciziile NATO drept "agresiuni"."Trimiterea unor batalioane NATO în ţările baltice şi în Polonia şi activarea primei etape operaţionale a sistemului anti-balistic reprezintă acte de agresiune, dacă este să spunem lucrurilor pe nume. Deciziile luate la summit-ul NATO de la Varşovia vor avea un impact extrem de negativ asupra situaţiei mondiale", a atras atenţia Klinţevici.

Ambasadorul Rusiei la NATO, Aleksandr Gruşko, a avertizat înaintea summit-ului NATO că deciziile Alianţei vor fi urmate de măsuri simetrice din partea Moscovei.

"Ni se oferă o agendă a confruntării. Alianţa Nord-Atlantică trebuie să înţeleagă că aceste măsuri vor avea efecte adverse din punct de vedere militar. În mod natural, vor fi urmate de măsuri militare tehnice din partea Rusiei", a atras atenţia Gruşko, citat de publicaţia Kommersant.

Rusia va reacţiona la crearea unei forţe navale NATO în Marea Neagră

"State care au ieşire la Marea Neagră încearcă de peste un an să găsească soluţii pentru garantarea securităţii. Eu nu văd nici un motiv să fie create noi structuri. Dacă cineva are astfel de intenţii, cred că reacţia Rusiei va fi adecvată", a declarat Serghei Maniailo, citat de site-ul agenţiei Tass."Stabilitatea în zona Mării Negre se axează pe acordurile existente. A existat înainte de reunificarea Crimeii cu Rusia. Aceste acorduri pur şi simplu nu ar trebui încălcate", a subliniat Meniailo.

Conform Convenţiei Montreux, ţările care nu au ieşire la Marea Neagră nu pot menţine nave militare în această zonă mai mult de 21 de zile. Dintre statele membre NATO, România, Bulgaria şi Turcia au ieşiri la Marea Neagră.

Rusia a criticat vehement de nenumărate ori prezenţa unor nave militare NATO în Marea Neagră. Relaţiile NATO-Rusia au continuat să se deterioreze începînd din anul 2014, pe fondul crizei din Ucraina.

Un senator rus a numit summit-ul NATO de la Varșovia, un summit al "înșelăciunii"

Konstantin Kosaciov, președintele Comisiei pentru afaceri internaționale din Consiliul Federației (camera superioară a Parlamentului federal, Senatul) a calificat, Vineri, summit-ul NATO drept "un summit al înșelăciunii", întrucît, în opinia sa, cea mai răsunătoare decizie a reuniunii a fost luată pe baza unor declarații false despre "amenințarea rusă", a relatat agenția de presă TASS și publicația Vzgliad în paginile lor electronice.

"Este la fel cum ai construi un baraj într-un pustiu: protecție împotriva unui pericol care nu există", a reacționat Kosaciov într-un comentariu postat pe Facebook. una din personalitățile marcante ale partidului Rusia Unită, aflat la putere în Federația Rusă. "Ne temem nu de soldați, ci de politicienii care, știind foarte bine că nu există nici o amenințare din partea Rusiei, înșeală milioane de oameni. Summit-ul de la Varșovia este un summit al înșelăciunii". Prin deciziile pe care le-a luat Vineri, în prima zi a summitu-lui de la Varșovia, „NATO a cimentat al doilea zid, după cel al Berlinului, în Europa", deoarece "toate deciziile vin din logica de confruntare din timpul Războiului Rece: vom fi în siguranță pentru că suntem mai puternici", a opinat președintele Comisiei pentru afaceri internaționale a Senatului rus. 

Surse: Agerpres.ro şi Mediafax.ro