„Republica Moldova este un stat pe marginea prăpastiei și riscă să devină următoarea criză de securitate a Europei, cu potențiale consecințe dincolo de frontierele ei”, consideră secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, fost premier al Norvegiei, într-un articol publicat în New York Times.

''Republica Moldova, o țară mică de doar 3,5 milioane de oameni, riscă să devină următoarea criză de securitate a Europei, cu potențiale consecințe dincolo de frontierele sale. Fostă republică sovietică între România și Ucraina, Republica Moldova se află la intersecția dintre Estul și Vestul Europei. De la declararea independenței, în 1991, puterea a oscilat între Partidul Comuniștilor, care a optat mereu pentru legături puternice cu Rusia, și partidele proeuropene, care s-au exprimat ferm pentru aderarea la Uniunea Europeană. În 2009, proeuropenii au venit la putere și au înregistrat unele progrese în acest sens.

Cu toate acestea, astăzi situația este mult mai puțin optimistă. În ultimii șase ani s-a făcut foarte puțin pentru dezvoltarea economiei țării și instituțiilor statului. Corupția rămîne endemică și statul încă se află în mîinile oligarhilor, în timp ce veniturile mici au determinat sute de mii de moldoveni să plece peste hotare în căutarea unei vieți mai bune

În timp ce mulți își pun speranțele în Bruxelles, așteptînd de acolo o soluție, o altă parte optează pentru Uniunea Eurasiatică, în frunte cu Rusia. Ceea ce unește însă ambele tabere este resentimentul față de elitele corupte. Întrebați un moldovean obișnuit cum variază nivelul vieții sub conducerea diferitelor partide și veți auzi că nu există nici o diferență.

La sfîrșitul anului trecut, un miliard de dolari a dispărut din trei bănci din țară. Scandalul a ajuns să reprezinte eșecul statului de a proteja interesele cetățenilor. Puțini cred că cei responsabili vor fi trași la răspundere sau că banii vor fi returnați. Valoarea monedei naționale a scăzut, ratele dobînzilor au explodat, iar recesiunea s-a conturat. Toată finanțarea din afară a fost suspendată în așteptarea unor acțiuni concrete în lupta cu corupția și stabilizarea sectorului financiar. În cazul în care autoritățile nu reușesc să îndeplinească cerințele pentru restabilirea sprijinului extern, țara se va confrunta cu turbulențe economice grave. Programele sociale pentru cei săraci și vulnerabili social vor fi tăiate chiar înainte de lunile aspre de Iarnă.  

În ultimele luni, a existat o deteriorare gravă în relațiile cu Transnistria, o regiune separatistă de-a lungul părții de Est a Republicii Moldova, unde locuiesc vorbitori de limbă rusă. Acum două decenii, încurajată de Moscova, Transnistria și-a autoproclamat independența, iar sute de oameni au murit în luptele care au urmat. De atunci, conflictul a fost înghețat. Cu toate acestea, criza din Ucraina a stîrnit temeri privind o eventuală reizbucnire a conflictului. Mulți din Republica Moldova se tem că Transnistria ar putea deveni următoarea Crimee, temere alimentată și de apelurile la protecția rusă din partea unor organizații din regiune. De cealaltă parte, liderii din Transnistria se plîng că Republica Moldova conspiră cu Ucraina pentru a-i ține sub blocadă economică și au ordonat mobilizarea armatei din regiune. În acest moment, un conflict militar în adevăratul sens al cuvîntului este puțin probabil, dar, într-un mediu atît de tensionat, chiar și unele mici tulburări ar putea scăpa de sub control.   

Lecția clară din Ucraina a fost că, în Europa de astăzi, rezistența și stabilitatea unui stat depinde de angajamentul său față de democrație și statul de drept. Anexarea ilegală de către Rusia a Crimeii a destabilizat profund situația, dar nu trebuie să uităm că, în Ucraina, criza a început de la dezamăgirea profundă a oamenilor față de instituțiile politice. Moldova, de asemenea, trebuie să se gîndească acum la securitatea democratică. Pe lîngă măsurile urgente, necesare pentru a stabiliza sectorul bancar, Guvernul trebuie să înceapă imediat epurarea oficialilor corupți din instituțiile publice. Eliberat de corupție, statul poate fi transformat. Dar, întîi de toate, acest stat capturat trebuie să fie redat cetățenilor”, scrie Thorbjorn Jagland în articolul său din New York Times.

Sursa: AGERPRES