Pînă în urmă cu cîteva săptămîni, războiul din Ucraina părea că se va prelungi pînă în Iarnă, fără ca nici una dintre părți să facă progrese apreciabile. Acest lucru s-a schimbat odată cu ofensiva ucraineană rapidă și de succes în regiunea Harkov, arată o analiză CNN.

Armata rusă trebuie să se întrebe acum de ce fel de forțe are nevoie și unde anume ar trebui desfășurate pentru a prelua inițiativa, după ce Ucraina a recucerit mai mult teritoriu într-o săptămînă decît au ocupat forțele ruse în cinci luni. Sunt importante și aspectele politice.

Kremlinul se confruntă cu alegeri dificile: dacă să declare sau nu o mobilizare generală, pentru a-și revigora unitățile din ce în ce mai slăbite din Ucraina, și cum să gestioneze deficitul bugetar. Dincolo de teatrul de război, Rusia trebuie să decidă cît de mult își va folosi pe post de armă influența asupra aprovizionării cu gaze a Europei, unde  Guvernele se pregătesc să cheltuiască sume mari pentru a atenua efectele furnizării limitate de energie.

O altă potențială dilemă: au apărut primele semne că sprijinul chinez pentru invazia rusă – care nu a fost dat niciodată din toată inima – ar putea scădea. Contraofensiva uimitoare a Ucrainei din Harkov, combinată cu mai multe progrese de uzură în Sud, au prezentat Kremlinului și mult criticatului Minister al Apărării al Rusiei o serie de opțiuni proaste.

Pe măsură ce Iarna se apropie, ei trebuie să aleagă cărui front să-i acorde prioritate și dacă să-și sporească eforturile pentru a îndeplini obiectivul declarat al lui Putin: ocuparea regiunilor Donețk și Lugansk.

Rușii dețin în prezent aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei, inclusiv Crimeea și părți din Sud. Luarea Donețkului este acum și mai importantă pentru ruși. Șapte luni de război au arătat deficiențele logisticii rușilor, care se vor adînci pe vremea mai umedă și mai rece din următoarele luni.

În cîteva zile, Rusia a pierdut una dintre cele trei axe de atac de la Donețk, iar pe celelalte două nu a mai înregistrat progrese de la sfîrșitul lunii Iunie. În același timp, apărarea rusă din Herson este supusă unei presiuni din ce în ce mai mari, datorită succesului Ucrainei în a întrerupe aprovizionarea peste rîul Nipru și de a ținti posturile de comandă și depozitele de muniții.

Armata rusă nu are multe unități noi de trimis în conflict. Corpul 3 de Armată, recent înființat, cuprinde în mare parte batalioane de voluntari recrutate în regiunile rusești. Alte grupuri tactice de batalion au fost reconstituite după ce au suferit pierderi grele. Există multe relatări privind destrămarea disciplinei în rîndul unităților ruse. Retragerea dezordonată din Harkov, cu cantități mari de echipamente militare abandonate, este o dovadă a acestui lucru – și a problemelor cronice de comandă care nu pot fi remediate peste noapte.

Evident, și Ucraina a pierdut mii de soldați, inclusiv din cele mai bune unități ale sale din Donbas. Iar un oficial militar al NATO a declarat, pentru CNN, că, deși succesul ultimelor operațiuni a dus la creșterea moralului, „nu își poate imagina ca același lucru să se întîmple de două ori”.

Forțele de artilerie și rachete ale Rusiei încă le depășesc cu mult pe cele din Ucraina, dar Rusia nu a reușit să folosească această superioritate pentru a obține victorii pe teren. Aproximativ 40% din Donețk rămîne sub control ucrainean. Președintele rus Vladimir Putin a recunoscut acest lucru Vineri, spunînd că operațiunea ofensivă din Donbas „merce într-un ritm lent, dar continuă. Treptat, treptat, armata rusă ocupă noi teritorii.” În ciuda apelurilor de la Moscova pentru o mobilizare generală, acest lucru pare încă puțin probabil. „Luptăm doar cu o parte din armata rusă, partea care are contract. Prin urmare, nu ne grăbim din acest punct de vedere”, a spus Putin.

Unii analiști au început să se întrebe dacă este posibilă, pînă la urmă, o victorie ucraineană. Dar acest lucru depinde de cum este definită victoria. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski vrea recuperarea tuturor teritoriilor ocupate, inclusiv Crimeea.

Prețul victoriei ucrainene

Generalul David Petraeus, fost director al CIA și comandant al forțelor militare americane în Irak, a spus că se aștepta ca Ucraina să recupereze teritoriul confiscat de ruși la începutul invaziei și „chiar ne putem imagina că ar putea relua Crimeea și Donbasul”, ajutat de rezistența tot mai mare din zonele ocupate. Dar acest lucru ar necesita timp și ar implica lupte grele, a spus Petraeus pentru CNN.

Dacă acesta ar fi scopul Ucrainei, liniile sale de aprovizionare ar fi mai întinse, iar unitățile sale mai bune s-ar răspîndi prea mult. În plus, forțele ucrainene ar fi vulnerabile la contraatacuri. În cele din urmă, succesul pe cîmpul de luptă al Ucrainei va depinde de o aprovizionare continuă și extinsă de echipamente și armament occidental.

Întîlnirile din următoarele cîteva săptămîni vor decide cum vor merge lucrurile, dar stocurile de armament și muniții din mai multe țări sunt în scădere. Oficialii americani sunt, de asemenea, îngrijorați că Ucraina ar putea să exagereze. SUA sunt încă extrem de precaute cu privire la trimiterea de arme cu o rază de acțiune de peste 80 de kilometri în Ucraina, pentru că acestea ar putea lovi în interiorul Rusiei. Iar unii oficiali occidentali se tem că umilirea Kremlinului ar putea provoca o reacție imprevizibilă, inclusiv cu arme nucleare tactice.

Miza gazelor

Este de multă vreme evident că o parte a strategiei Kremlinului este de a rupe unitatea europeană prin scufundarea UE într-o criză energetică: închiderea literalmente a robinetelor de gaz.

La un forum de la Vladivostok, la începutul acestei luni, Putin a spus: „Nu vom furniza absolut nimic dacă este contrar intereselor noastre. Fără gaz, fără petrol, fără cărbune, fără păcură, nimic.”

Pe fondul eșecurilor pe cîmpul de luptă, Ivo Daalder și James Lindsay scriu în Foreign Affairs că „cea mai mare speranță a lui Putin – poate singura lui speranță – este că sprijinul occidental pentru Ucraina se va prăbuși pe măsură ce costurile războiului, inclusiv penuria de energie și creșterea prețurilor, vor începe să lovească în Europa.”

Prețurile gazelor naturale sunt în Europa de 10 ori mai mari decît acum un an, lucru din care Rusia a cîștigat aproximativ 1 miliard de dolari pe zi. Iar regimul de sancțiuni împotriva Rusiei va avea un impact semnificativ doar pe termen lung, deoarece economia rusă este suficient de autonomă. Dar Iarna care vine va fi testul politicii energetice a Moscovei.

În loc să caute compromisuri, Guvernele europene au ajuns la concluzia că concesiile nu ar face decît să încurajeze Kremlinul. Au promis cheltuieli mari pentru a proteja consumatorii și o strategie pe termen lung pentru a reduce dependența de energia rusă. După ce au căutat furnizori alternativi, au acumulat rezerve de gaze, uneori chiar la peste 90% din capacitate. Chiar dacă prețurile gazelor sunt încă extrem de mari, acestea au scăzut cu aproximativ o treime în ultimele trei săptămîni. Unii analiști cred că vor scădea în continuare, reducînd costul subvențiilor introduse de Guvernele europene.

Fără negocieri

Ambele părți par să se pregătească pentru o Iarnă lungă, mai degrabă decît să exploreze perspectivele pentru o negociere. „Rusia va face totul pentru a pune capăt conflictului din Ucraina cît mai repede posibil, dar Kievul refuză să negocieze”, a spus Putin Vineri, la o întîlnire cu prim-ministrul indian Narendra Modi.

Scopul Rusiei este încă „eliberarea Donbasului” și nu e „nici o grabă”, a susținut el. Dar liderul rus a recunoscut și „îngrijorările” pe care atît India, cît și China le au în legătură cu conflictul.

La rîndul lor, ucrainenii au fost consecvenți să nu negocieze cu Moscova înainte ca tot teritoriul ocupat să fie recuperat. Zelenski a respins sugestiile Președintelui francez Emmanuel Macron, fostului secretar de stat american Henry Kissinger și altora că Ucraina ar trebui să negocieze pentru a nu umili Rusia (Kissinger și-a retras ulterior recomandarea).

Avînd în vedere starea actuală de pe cîmpul de luptă, Ucraina este puțin motivată să caute un armistițiu, iar Kremlinul nu s-ar putea lăuda cu rezultatele „operațiunii militare speciale” dacă o treime din Donbas este încă în mîinile ucrainenilor.

Fostul director CIA David Petraeus consideră că Rusia se confruntă cu o „situație dezastruoasă” din punct de vedere militar. El a declarat pentru CNN că Rusia „rămîne literalmente fără soldați, muniție, tancuri, vehicule de luptă”.

Un oficial militar al NATO a declarat pentru CNN că se așteaptă ca Putin să-și regîndească poziția pînă în Primăvara viitoare „dacă NATO va rămîne unită în privința problemelor energetice din Iarnă și dacă Ucraina va continua lupta. Dar nu va negocia mai devreme, deoarece Iarna rece este cea mai bună armă a lui”. După aceea, efectul complet al embargourilor asupra energiei ruse de către Guvernele occidentale și Japoniei și asupra exportului de echipamente de înaltă tehnologie în Rusia va începe să-și arate efectele. Lipsa de tehnologie de vîrf începe deja să afecteze producția de arme, forțînd armata să folosească arme și muniții vechi.