Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a recomandat, săptămîna aceasta, României, într-o rezoluţie privind implementarea Convenţiei-cadru pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale, să-şi intensifice eforturile pentru ”prevenirea şi combaterea inegalităţii şi discriminării suferite de romi”, să combată în continuare ”limbajul rasist, xenofob şi anti-romi în discursul politic şi în mass-media”, de asemenea să promoveze mai mult la nivel naţional ”respectul reciproc şi dialogul intercultural” între populaţia majoritară şi minorităţile naţionale, inclusiv cea maghiară, şi să fie aplicate dispoziţiile privind plăcuţele bilingve, printre alte recomandări menţionate într-un comunicat al Consiliului Europei difuzat Vineri şi preluat de agerpres.

Documentul cere autorităţilor române ”să examineze cu prioritate, şi în concertare cu persoanele aparţinînd minorităţilor naţionale, legislaţia pertinentă şi să adopte măsurile corespunzătoare pentru a umple eventualele viduri legislative în vederea unui cadru juridic global şi coerent privind drepturile persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale”.

De asemenea, România trebuie ”să-şi intensifice eforturile pentru prevenirea şi combaterea inegalităţilor şi discriminărilor suferite de romi, să ia noi măsuri pentru eliminarea tuturor formelor de segregare a copiilor romi şi a altor forme de discriminare a copiilor romi la şcoală, în vederea integrării lor depline în învăţămîntul ordinar” şi să găsească ”fără întîrziere soluţii locative convenabile şi fără segregare pentru romii care trăiesc în locuinţe insalubre”, conform uneia dintre ”recomandările cu acţiune imediată” cuprinse în documentul Consiliului Europei.

O altă recomandare de acelaşi fel solicită ”se se ia în continuare măsuri ţintite şi eficace pentru prevenirea infracţiunilor cu motivaţie rasistă sau xenofobă, investigarea acestora şi urmărirea (penală n. red.) a autorilor”, precum şi ”investigarea fără întîrziere şi într-o manieră transparentă a tuturor plîngerilor privind comportamentele reprobabile şi abuzive ale Poliţiei pentru a garanta încrederea populaţiei, inclusiv a romilor, în imparţialitatea şi eficacitatea mecanismului de reclamaţii”.

Autorităţile trebuie ”să continue să respingă ferm şi să condamne orice folosire a limbajului rasist, xenofob şi anti-romi în discursul politic şi în mass-media”, mai indică aceeaşi recomandare.

Printre alte recomandări, este menţionată ”evaluarea şi reexaminarea periodică a implementării Strategiei naţionale pentru integrarea romilor şi a planurilor de acţiune conexe” şi, de asemenea, ”stabilirea alocărilor bugetare specifice pentru aplicarea planurilor de acţiune vizînd integrarea romilor la nivel naţional, departamental şi comunal”.

Rezoluţia Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei mai cere României ”intensificarea eforturilor la nivel naţional pentru promovarea respectului reciproc şi al dialogului intercultural între populaţia majoritară şi persoanele aparţinînd minorităţilor naţionale, inclusiv minoritatea maghiară, precum şi între minorităţile naţionale”.

O recomandare ce priveşte de asemenea minorităţile naţionale indică ”facilitarea folosirii limbilor minoritare în relaţiile cu autorităţile publice în localităţile unde persoanele aparţinînd minorităţilor naţionale reprezintă un număr substanţial”, cum ar fi, de pildă, elaborarea de formulare administrative bilingve, atît online cît şi tipărite.

Sunt solicitate în rezoluţie şi ”măsuri mai proactive pentru asigurarea implementării efective a dispoziţiilor privind afişarea indicaţiilor topografice în limbile minorităţilor naţionale”, precum şi ”încurajarea autorităţilor locale să adopte o abordare flexibilă cu privire la afişarea numelor străzilor în limbile minorităţilor naţionale”.

În privinţa învăţămîntului în limbile minorităţilor naţionale, rezoluţia îndeamnă autorităţile române să determine, împreună cu reprezentanţii acestora, dacă dispoziţiile legale la acest capitol şi modalităţile practice ”corespund nevoilor reale” şi, după caz, ”să ia măsurile necesare pentru a acoperi orice lacună constatată”.