Social democrații germani au obținut majoritatea voturilor în alegerile naționale de Duminică, impunîndu-se la limită în fața coaliției de centru-dreapta a Angelei Merkel în cursa care în care va fi decis viitorul cancelar al celei mai mari economii europene.

Laschet: CDU rămîne pregătit să guverneze

Partidul conservator Uniunea Creştin Democrată (CDU), care a ajuns la cel mai scăzut nivel la alegerile legislative din Germania, are nevoie de înnoire, a recunoscut Luni preşedintele său şi candidat la funcţia de cancelar, Armin Laschet, potrivit AFP, informează Agerpres.

Partidul cancelarului în exerciţiu Angela Merkel, situat pe poziţia a doua, după social-democraţi, este totuşi pregătit să înceapă negocieri cu liberalii din FDP şi cu Verzii în încercare de a forma viitorul Guvern, a adăugat Laschet într-o conferinţă de presă.

Liderul conservatorilor a recunoscut că un rezultat de sub 30% nu este ambiţia CDU-CSU. El a evidenţiat în special rezultatele slabe obţinute în Estul Germaniei.

CDU a fost forţa politică dominantă în fosta Germania de Est comunistă timp de trei decenii, de cînd fostul lider al partidului, Helmut Kohl, a promovat reunificarea în 1990 şi le-a promis votanţilor din această regiune mai săracă "peisaje înfloritoare", reaminteşte Reuters.

Olaf Scholz pledează pentru „coaliția Semafor” formată din SPD, Partidul Verzilor și Partidul Liberal-Democrat

Liderul Partidului Social-Democrat german (SPD), Olaf Scholz, a declarat, Luni, că are mandatul de a conduce viitorul Guvern de la Berlin, după ce social-democraţii au înregistrat cel mai mare scor în alegerile parlamentare desfăşurate Duminică în Germania. Acesta a anunțat că intenţionează să formeze o coaliţie guvernamentală cu Verzii şi cu liberalii (FDP), conform Reuters.

Aplaudat şi întîmpinat la sediul SPD cu un buchet de flori albe şi roşii, Scholz a afirmat că electoratul german le-a transmis conservatorilor că este timpul ca ei să treacă în opoziţie, după ce s-au aflat la putere timp de 16 ani, notează Agerpres. 

„Electoratul s-a exprimat foarte clar. Ei au spus cine trebuie să formeze viitorul Guvern. Alegătorii au consolidat trei partide, social-democraţii, Verzii şi FDP, iar de aceea acesta este un mandat clar pe care cetăţenii acestei ţări l-au dat. Aceste trei formațiuni ar trebui să formeze următorul Guvern”, a afirmat liderul social-democrat german.

Potrivit acestuia, blocul conservator CDU/CSU nu „numai că a pierdut, dar a primit şi mesajul alegătorilor că va trebui să treacă în opoziţie”.

Olaf Scholz a argumentat că SPD, Verzii şi Partidul Liberal-Democrat (FDP) au „suficiente convergenţe” pentru a forma un Guvern şi a opinat că tratativele în acest scop trebuie să se desfăşoare cu „calm şi pragmatism”.

După numărătoarea efectuată în toate cele 299 de circumscripții, datele arată că formaţiunea de centru-stînga SPD şi liderul ei, Olaf Scholz, au cîştigat 25,8% din voturi, devansînd uniunea conservatoare CDU-CSU a lui Armin Laschet care o obţinut numai 24,1% din sufragii.

Conservatorii nu au scăzut niciodată sub pragul de 30%. Acesta este un rezultat devastator pentru tabăra cancelarului Angela Merkel, în contextul în care ea se pregăteşte să se retragă din politică.

Totodată, este pentru prima cînd SPD și CDU/CSU nu depășesc împreună 50%, deși dețin împreună majoritatea mandatelor.

Cum se decide cîștigătorul?

Parlamentul federal al Germaniei, Bundestagul, are cel puțin 598 de locuri. Germania are un sistem electoral mixt.

Atunci cînd germanii merg la urne, ei trebuie să voteze pentru alegerea unui deputat local, în cele 299 de circumscripții electorale. Candidatul care obține cele mai multe voturi în fiecare circumscripție are garantat un loc. Este vorba, prin urmare, de un vot uninominal.

Acest vot se combină însă cu reprezentarea proporțională. Celelalte 299 de locuri rămase în Bundestag sunt alocate pe baza cotei de voturi obținute de fiecare partid.

Pentru a forma un Guvern, un partid sau o coaliție trebuie să aibă o majoritate (adică mai mult de 50% din locurile din Bundestag), așa încît nu este garantat că partidul care cîștigă alegerile federale germane este și cel care va forma Guvernul.

În 1969, Kurt Georg Kiesinger de la CDU a obținut aproape 50% din voturi. El a primit chiar și un telefon de felicitare din partea lui Richard Nixon, Președintele SUA de la acea vreme. Dar, în cele din urmă, celelalte partide au format un Guvern fără el, sub conducerea social-democratului Willy Brandt.

La fel, în 1976, CDU-ul lui Helmut Kohl a obținut cele mai multe voturi, dar în cele din urmă SPD și FDP au format un Guvern de coaliție.

Același lucru s-ar putea întîmpla și acum. Chiar dacă Scholz cîștigă, Verzii, CDU/CSU și FDP ar putea forma un Guvern fără el.

Singura certitudine după scrutinul din Germania

Ziarul german Die Tageszeitung a ales să deschidă pagina online de Luni dimineață cu unul dintre puținele lucruri care sunt clare după rezultatele alegerilor federale din Germania: „Este băiat”.  Ziarul a precizat că „după 16 ani de guvernare a Angelei Merkel, un bărbat va deveni din nou cancelar al Germaniei”.

Germania rămîne o ancoră a stabilității, însă ambele partide de masă, SPD și CDU/CSU, trebuie să își îndrepte atenția mai mult către tineri. Decalajul de vot pe generații a fost mai mare ca niciodată la aceste alegeri. În timp ce tinerii alegători cu vîrsta sub 25 de ani au votat mai mult cu Verzi sau FDP, alegătorii mai în vîrstă au preferat partidele tradiționale, SPD și alianța CDU/CSU, potrivit unui sondaj efectuat pentru radiodifuzorul public german, ARD. Dintre alegătorii cu vîrsta de 70 de ani sau mai mult, 39% au votat cu CDU/CSU și 33% au votat cu SPD.

Institutul german de cercetare sociologică Forschungsgruppe Wahlen a publicat un sondaj care indică că 55% dintre alegătorii germani ar prefera un viitor Guvern federal condus de SPD și Olaf Scholz. Scorul este cu 19% mai mare față de 2017. Candidatul Armin Laschet și alianța CDU/CSU au rămas în urma SPD, cu doar 36% din preferințele votanților pentru a conduce primul guvern post-Angela Merkel. De asemenea, 9% dintre respondenți s-au declarat indeciși.

Guvernul ar putea veni odată cu Moș Crăciun

Întrebat dacă discuțiile și ulterioarele negocieri politice între partide pentru formarea viitoarei coaliții de guvernare pot dura atît de mult încît Angela Merkel ar fi nevoită să țină discursul anual de Crăciun din acest an, Olaf Scholz, candidatul SPD, le-a declarat reporterilor că formațiunile politice care au intrat in Bundestag ar trebui să facă „tot ce pot pentru a forma un Guvern federal înainte de Crăciun”.

Extremiștii din AfD intră din nou în Bundestag

Extremiștii au intrat din nou în Bundestag. Partidul de extrema-dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD) a obţinut un rezultat solid în alegerile parlamentare de Duminică, susţine principalul său candidat, Tino Chrupalla. Conform primelor estimări, AfD ar urma să cîştige între 10% şi 11% din voturi, ceea ce înseamnă că a depăşit confortabil, pentru a doua oară consecutiv, pragul necesar de 5% pentru a intra în Parlamentul federal al Germaniei.

La precedentele alegeri, din 2017, AfD a obţinut 12,6% din voturi. „Avem un nucleu de votanţi pe care l-am consolidat”, a spus Chrupalla, adăugînd că obiectivul partidelor tradiţionale de a scoate AfD din Bundestag a eşuat.

Deși a pierdut în jur de 1,5% față de scrutinul din 2017, AfD a depășit CDU/CSU și a devenit al doilea partid în preferințele alegătorilor din Estul Germaniei, după SPD.

Ascensiunea lui Olaf Scholz

Ascensiunea candidatului de centru-stînga Olaf Scholz este de-a dreptul uimitoare. Fost avocat, el a făcut parte și din primul Guvern al Angelei Merkel, apoi a condus landul Hamburg, pentru ca în 2018 să-i fie încredințat importantul portofoliu al Finanțelor.

Partidul său, SPD, atingea un minim istoric în sondaje, de 10%, în 2017. În 2019, Olaf Scholz pierde ocazia de a deveni liderul partidului. Dar, după aceea, el și-a reconstruit încet, încet imaginea.

Ascensiunea sa poate fi poate fi pusă pe seama a trei factori, relatează BBC:

1) A fost arhitectul deciziei G7 privind o rată minimă globală de impozitare a societăților comerciale și a ieșit din umbra Angelei Merkel. În plus, i s-a atribuit meritul pentru relativa „sănătate” a economiei germane.

2) A introdus un salariu minim generos în Germania.

3) Pe de altă parte, Scholz a fost avantajat de gafele contracandidaților săi. Annalena Baerbock, candidata Verzilor, a fost criticată pentru că și-ar fi „înfrumusețat” CV-ul și pentru că ar fi plagiat. La rîndul său, Armin Laschet a fost văzut rîzînd la o ceremonie pentru victimele inundațiilor din această Vară. A fost doar unul dintr-o serie de pași greșiți. Ultima gafă a comis-o chiar în ziua alegerilor.

Așadar, Scholz s-a dovedit a fi popular pentru că este perceput ca fiind un candidat al continuității. Este calm, competent, poate puțin plictisitor, dar alegătorilor germani le place acest lucru.