Uniunea Europeană încearcă să înghețe averile oligarhilor și oficialilor ruși de rang înalt în urma invaziei Rusiei în Ucraina. La cîteva săptămîni de la instituirea sancțiunilor, lucrurile se mișcă cu greutate, arată o analiză Reuters, preluată de Digi24.ro.

În fiecare săptămînă de la izbucnirea războiului, pe 24 Februarie, UE a introdus noi sancțiuni împotriva Rusiei, adăugînd pe „lista neagră” aproape 700 de politicieni de top, oameni de afaceri și personal militar. Sunt vizați inclusiv 42 de oligarhi superbogați, cum ar fi proprietarul clubului de fotbal Chelsea, Roman Abramovici, și magnatul bancar Mihail Fridman.

Persoanele de pe lista sancțiunilor urmează să aibă conturile bancare și activele înghețate, dar pînă acum doar o mică parte din fondurile lor au fost afectate, din cauza dificultăților întîmpinate în aplicarea sancțiunilor, potrivit oficialilor UE și datelor guvernamentale din mai multe țări membre.

Germania, cea mai mare economie a UE, a refuzat să ofere detalii despre activele înghețate pînă acum. Berlinul a înființat un grup de lucru săptămîna trecută pentru a aplica sancțiunile, iar Ministerul Economiei a declarat pentru Reuters că se așteaptă să raporteze progresele într-o săptămînă sau două.

De asemenea, Austria și Irlanda au refuzat să precizeze dacă au înghețat pînă acum bunuri ale celor sancționați, la fel ca Cipru și Malta, care în ultimii ani au eliberat „pașapoarte de aur” persoanelor bogate, inclusiv rușilor.

Unele țări care au raportat înghețarea unor active spun că au atins doar o mică parte din averea supusă sancțiunilor.

Ministerul olandez de Finanțe, de exemplu, a declarat că a înghețat aproximativ 390 de milioane de euro în tranzacții și depozite financiare. Potrivit estimărilor Guvernului, aceasta reprezintă doar aproximativ 1% din averea persoanelor sancționate aflată în conturi bancare, trusturi și alte vehicule financiare din Olanda și din centrele offshore legate de țară.

Italia, una dintre cele mai active țări din UE în confiscarea bunurilor fizice, a pus pînă acum sechestru pe iahturi și vile în valoare de aproximativ 800 de milioane de euro, dar nu a afectat încă averea lichidă a oligarhilor, deoarece se crede că o mare parte din aceasta este stocată în conturile bancare ale unor alte persoane sau în trusturi fără beneficiar efectiv, a spus șeful Poliției Fiscale italiene, Giuseppe Zafarana.

De asemenea, Spania nu a înghețat nici un cont bancar, au spus autoritățile, dar a reținut cel puțin trei iahturi de lux legate de persoane aflate pe lista neagră.

Portugalia a blocat un singur cont deținut de o persoană sancționată, cu doar 242 de euro în el, a declarat o sursă bancară familiarizată cu chestiunea.

Belgia pare să fi fost cea mai de succes țară din UE pînă acum. A înghețat circa 2,7 miliarde de euro în conturi bancare și 7,3 miliarde de euro în tranzacții, dar nu a identificat nici o proprietate care aparține direct sau indirect unei persoane aflate pe lista neagră, a precizat Ministerul de Finanțe.

Abramovici și Fridman nu au răspuns la solicitările Reuters pentru comentarii. Fridman a spus anterior că sancțiunile împotriva sa pentru invadarea Ucrainei de către Rusia sunt „nefondate”.

Statele Unite, care au impus sancțiuni similare Rusiei, se confruntă, de asemenea, cu dificultăți în înghețarea activelor, din cauza piedicilor legale. În plus, se crede că oligarhii își păstrează majoritatea activelor în afara UE și a Statelor Unite.

Elveția a declarat Joi că a înghețat 6,2 miliarde de dolari din activele rusești sancționate. Se estimează că băncile elvețiene au depozite și active rusești de pînă la 213 de miliarde de dolari.

UE are dificultăți în aplicarea sancțiunilor deoarece aceasta depinde de statele membre, care de multe ori nu au instrumentele legale, personalul și, în unele cazuri, voința politică pentru a ținti investitorii bogați, a spus un înalt oficial al UE.

„Din punct de vedere istoric, aplicarea sancțiunilor în UE nu a fost consecventă. Ceea ce se decide la nivelul UE nu este neapărat implementat așa cum se cere la nivelul statelor membre”, a spus David Savage, expert în sancțiuni la firma de avocatură Stewarts.

Pentru a rezolva acest lucru, Comisia Europeană a înființat luna aceasta un grup de lucru „sechestrează și confiscă”, special pentru a impune sancțiuni împotriva oligarhilor.

Pînă acum, însă, grupul de lucru nu a identificat nici un bun care să trebuiască să fie înghețat de urgență, a declarat înalt oficial al UE, sub protecția anonimatului.

Un purtător de cuvînt al Comisiei a spus că statele UE sunt obligate să raporteze măsurile luate pentru implementarea sancțiunilor, dar a refuzat să spună dacă toate au făcut acest lucru și nu a precizat valoarea activelor înghețate pînă acum.

Anul trecut, Comisia a propus înființarea unui „depozitar de schimb de informații privind sancțiunile” pînă la sfîrșitul anului 2021 pentru a facilita procesul. Acest depozitar „se află în prezent în faza de dezvoltare”, a spus purtătorul de cuvînt.

Chiar și atunci cînd există voință politică de a acționa, nu este ușor să găsești bogăția oligarhilor.

După patru runde de sancțiuni, UE încă lucrează pentru a înlătura lacunele care permit persoanelor sancționate să-și protejeze banii prin intermediul unor terțe părți, trusturi sau tranzacții cu criptomonede, au spus diplomații.

Chiar și atunci cînd sunt aplicate integral, sancțiunile UE nu pot merge, de obicei, mai departe decît înghețarea activelor.

În majoritatea țărilor, aceasta înseamnă că activele nu pot fi vîndute, dar pot fi încă folosite. Un oligarh ar putea trăi, teoretic, într-o vilă „înghețată”.

În ciuda grupului de lucru „sechestrează și confiscă” al Comisiei, confiscarea – momentul cînd statul preia controlul asupra unui bun și chiar profită din vînzarea acestuia – este adesea imposibilă.

„În majoritatea statelor membre, acest lucru nu este posibil și este necesară o condamnare penală pentru confiscarea bunurilor”, a precizat CE într-o declarație pentru Reuters.

În Polonia, de exemplu, confiscarea bunurilor ar necesita o modificare a Constituției, a declarat purtătorul de cuvînt al Guvernului, Piotr Muller.

Franța a înghețat aproximativ 850 de milioane de euro din activele persoanelor aflate pe lista neagră, inclusiv proprietăți și iahturi, a anunțat Ministerul de Finanțe. Dar bunurile fizice pot fi încă folosite de proprietarii lor.