Informaţiile despre o retragere majoră a trupelor americane provoacă îngrijorare în Germania

Coordonatorul Guvernului german pentru relaţiile transatlantice, Peter Beyer, a avertizat că planurile Statelor Unite de a retrage mii de soldaţi din Germania ar putea deteriora semnificativ relaţiile germano-americane, potrivit agerpres. „Relaţia germano-americană ar putea fi grav afectată de o astfel de decizie a Preşedintelui american”, a declarat Peter Beyer pentru dpa. Comentariile responsabilului german au venit ca răspuns la relatările din presa americană şi germană conform cărora Preşedintele american, Donald Trump, a decis să retragă mii de soldaţi din Germania.

The Wall Street Journal a scris că Trump a ordonat ca 9.500 de militari americani să fie retraşi din Germania, aliat al NATO care găzduieşte aproximativ 34.500 de militari. Revista Der Spiegel a relatat la rîndul său că între 5.000 şi 15.000 de militari vor fi retraşi pînă în Toamna acestui an. „Nu este vorba doar despre 9.500 de soldaţi, ci şi de familiile lor, o estimare de 20.000 de americani, a adăugat Beyer. ”Aceasta ar rupe podurile transatlantice”, potrivit lui. Nu a existat nici o confirmare oficială a acestor informaţii de către nici una dintre părţi.

Parlamentarul Johann Wadephul, vicepreşedinte al grupului parlamentar al Uniunii Democrat-Creştine (CDU, la guvernare), a declarat că aceste informaţii şi aparenta lipsă de consultare sunt un alt semn că Europa trebuie să devină mai autonomă în probleme de apărare. „Planurile demonstrează că Administraţia Trump ignoră sarcina de bază a conducerii: menţinerea partenerilor de alianţă implicaţi în procesul de decizie”. „Toată lumea beneficiază de unitatea alianţei. Numai Rusia şi China beneficiază de dispute. Washingtonul ar trebui să fie mai conştient asta”, a spus el.

Speculaţia că Administraţia Trump ar putea retrage trupele din Germania – care găzduieşte cea mai mare desfăşurare militară americană din Europa – a circulat mult timp. Fostul ambasador al SUA în Germania Richard Grenell a ameninţat cu o astfel de retragere anul trecut. Într-un interviu acordat dpa, el a spus că este „jignitor” că factura pentru desfăşurarea pe teritoriul Germaniei trebuie plătită de contribuabilii americani, în timp ce „germanii ajung să-şi cheltuiască surplusul pentru programe naţionale”.

Heiko Maas: Relaţia Germaniei cu SUA este ”complicată”

Relaţia Germaniei cu Statele Unite este „complicată”, a declarat ministrul german de Externe Heiko Maas, după ce SUA au anunţat că plănuiesc o retragere a trupelor americane, scrie Reuters, potrivit mediafax. Preşedintele Donald Trump a dispus retragerea a 9.500 de militari americani aflaţi în Germania, a declarat un înalt oficial american.

„În cazul retragerii unei părţi din trupele americane, vom lua notă de acest lucru. Apreciem cooperarea care s-a dezvoltat de-a lungul deceniilor cu forţele americane. Este în interesul ambelor ţări”, a declarat Maas într-un interviu acordat publicaţiei Bild am Sonntag. Şeful diplomaţiei germane a recunoscut şi că există probleme în relaţia Germaniei cu Statele Unite, spunînd: „Suntem parteneri apropiaţi în alianţa transatlantică, dar este complicat”.

Administraţia Donald Trump intenţionează să reducă semnificativ, conform unor surse de la Washington şi Berlin, numărul militarilor americani din Germania, în contextul disensiunilor cu Guvernul Angela Merkel, existînd semnale că trupele ar putea fi transferate spre centrul şi Estul Europei.

În Germania se află permanent 34.500 de militari americani, dar numărul personalului militar al SUA poate atinge nivelul de 52.000 prin rotaţii ori în timpul exerciţiilor. Potrivit unor surse citate de cotidianul The Wall Street Journal, Preşedintele Donald Trump a cerut Pentagonului să retragă 9.500 de militari din Germania, dar surse citate de revista Der Spiegel afirmă că efectivele ar putea fi reduse cu 5.000-15.000 de militari.

Primarul din Washington DC s-a alăturat protestatarilor după ce a cerut retragerea Armatei

Muriel Bowser, primarul din Washington DC s-a alăturat, Sîmbătă, protestatarilor care au ieşit pe străzi în cadrul mişcării „Black Lives Metter”, scrie CNN, scrie mediafax. La o zi după ce primarul i-a cerut Preşedintelui Donald Trump înlăturarea forţelor de ordine şi a Gărzii Naţionale de pe străzile din oraş, Bowser s-a alăturat sutelor de mii de protestatari aflaţi pe străzile Capitalei. „Cu toţii ar trebui să urmărim ce se întîmplă în Washington DC, deoarece nu dorim ca Guvernul federal să facă asta şi altor americani”, a declarat Muriel Bowser în timp ce se mergea prin centrul DC alături cu protestatarii.

Primăriţa a spus că unităţile suplimentare „inflamează spiritele” şi „se adaugă la nemulţumirile oamenilor care protestează după moartea lui George Floyd”. Vineri, Bowser a cerut ca mesajul „Black Lives Matter” să fie scris cu vopsea mare galbenă pe două blocuri de pe 16th Street, o axă centrală care duce direct la Casa Albă. În plus, primăriţa a redenumit piaţa din faţa Parcului Lafayette, situată lîngă Casa Albă, „Black Lives Matter Plaza”.

SUA au depăşit criza creată de noul coronavirus

Anunţul creşterii numărului de locuri de muncă în Statele Unite a adus creşteri masive pe burse. Nadaq, piaţa bursieră americană pentru companii de tehnologie, a recuperat pierderea cauzată de epidemia COVID-19, iar indicele Dow Jones a crescut cu 3,1%, scrie mediafax. Scăderea şomajului la 13,3% în Statele Unite a adus creşteri masive pe bursa americană. Nasdaq, bursa electronică de la New York, a recuperat toată pierderea cauzată de criza COVID-19. În timpul sesiunii de Vineri, Nasdaq a atins maximul istoric şi a raportat o creştere de 2%. Asta după ce între 20 Februarie şi 23 Martie indicele a pierdut peste 30% din valoarea sa. Şi Dow Jones a înregistrat un avans de 3,1%. Iar S&P 500, indicele care integrează cele mai mari 500 companii de pe Wall Street, s-a apreciat cu 2,6%, potrivit presei internaţionale.

Proteste în Liban împotriva modului în care este gestionată criza economică

Sute de protestatari s-au adunat Sîmbătă în Beirut pentru a cere demisia Guvernului – instalat în Ianuarie – din cauza felului în care este gestionată criza economică, scrie news.ro. Potrivit Reuters, protestatarii – mulţi avînd feţele acoperite cu măşti şi purtînd steaguri – s-au adunat în principala piaţă din Capitala Libanului, care anul trecut a fost scenă pentru demonstraţii.

În Liban au fost ridicate aproape toate restricţiilor impuse de criza sanitară, care a dus la înrăutăţirea situaţiei economice. Astfel, oamenii au demonstrat, cerînd demisia Guvernului pus în funcţie în urmă cu cinci luni şi alegeri parlamentare anticipate. Unii au cerut ca gruparea paramilitară şiită Hezbollah să fie dezarmată, iar alţii au aruncat cu pietre înspre forţele de ordine şi au spart vitrine ale magazinelor din centrul Beirutului, astfel că forţele de ordine au lansat gaze lacrimogene.

Hassan Diab a preluat funcţia de prim-ministru în luna Ianuarie, cu sprijinul Hezbollah, susţinută de Iran, şi al aliaţilor grupării, după ce Guvernul anterior a fost înlăturat în urma protestelor. Guvernul lui Diab este în negocieri cu Fondul Monetar Internaţional pentru un program de reformă economică prin care speră să obţină miliarde de dolari în finanţări. În luna Octombrie a anului trecut, criza financiară din Liban a dus la proteste masive. De atunci, lira libaneză şi-a pierdut aproximativ jumătate din valoare pe piaţa paralelă, preţurile au crescut şi companiile afectate şi de pandemie au tăiat numeroase locuri de muncă.

Situația pandemiei de coronavirus în Rusia pînă Duminică

Autorităţile ruse au raportat Duminică 8.984 de noi cazuri de Covid-19 şi 134 de decese înregistrate în ultimele 24 de ore din cauza bolii, scrie news.ro. Astfel, totalul infectărilor înregistrate era de 467.673. Oficialii au spus că, în acelaşi interval, 134 de oameni au murit, iar bilanţul deceselor este acum de 5.859.

Protestele împotriva rasismului sporesc fără îndoială riscul de îmbolnăvire

Protestele împotriva rasismului la care au participat mii de oameni la Londra şi în alte oraşe importante din Marea Britanie provoacă fără îndoială o creştere a numărului de cazuri de COVID-19, a declarat ministrul Sănătăţii britanic, Matt Hancock, citat de Reuters, scrie agerpres. Mii de persoane au ignorat sfatul Guvernului de la Londra de a evita mulţimile mari de oameni din cauza riscului de coronavirus şi au participat la protestele de Sîmbătă pentru a-şi manifesta furia faţă de brutalitatea Poliţiei, după uciderea afro-americanului George Floyd în Minneapolis.

Întrebat, în timpul unui interviu la Sky News, dacă numărul mare de participanţi de la proteste fac mult mai probabilă creşterea cazurilor de îmbolnăvire cu COVID-19, Hancock a răspuns: „Fără îndoială este un risc”. „Sprijin ferm punctul de vedere susţinut de cei care protestează, însă virusul în sine nu discriminează şi adunările mari de oameni sunt deocamdată împotriva regulilor tocmai pentru că sporesc riscul de răspîndire a acestui virus”, a insistat ministrul britanic.

Pe de altă parte, şefa Poliţiei londoneze Cressida Dick a declarat că 14 ofiţeri de Poliţie au fost răniţi în atacurile „şocante şi complet inacceptabile” produse Sîmbătă în timpul protestelor anti-rasism din centrul Londrei. După o zi în mare parte paşnică, grupuri mici de protestatari s-au ciocnit Sîmbătă cu Poliţia călare.

Administrația Trump a intenţionat să desfăşoare 10.000 de militari activi pentru a înăbuşi protestele din SUA

Casa Albă a intenţionat să desfăşoare săptămîna trecută circa 10.000 de militari activi pentru a înăbuşi protestele din Capitala Washington D.C. şi în alte părţi din Statele Unite ale Americii, a declarat o înaltă oficialitate din domeniul apărării pentru postul american CBS, citat de dpa, care adaugă că ministrul Apărării Mark Esper şi şeful Statului Major Interarme, generalul Mark Milley, s-au opus, potrivit agerpres. Esper ar fi trimis totuşi circa 1.600 de militari activi în regiunea metropolitană a Capitalei SUA, potrivit sursei citate. Cu toate acestea, cei aproximativ 5.000 de membri ai Gărzii Naţionale a SUA nu au solicitat asistenţă, iar trupele active au început să părăsească zona de Joi noaptea. Casa Albă nu a comentat informaţia, notează dpa.

Mii de israelieni au protestat împotriva planurilor de anexare a unor părţi din Cisiordania

Mii de israelieni au demonstrat Sîmbătă împotriva planului premierului Benjamin Netanyahu de a extinde suveranitatea asupra unor părţi din Cisiordania ocupată, informează Reuters şi dpa, scrie agerpres. Protestînd cu măşti pe faţă şi păstrînd distanţa, în virtutea noilor restricţii legate de coronavirus, demonstranţii au purtat pancarte pe care scria „nu anexării, nu ocupaţiei, da păcii şi democraţiei”, ”vieţile palestiniene contează” sau ”nu redaţi măreţia Apartheidului”.

Peste 30 de partide şi organizaţii neguvernamentale au lansat apelul pentru această demonstraţie. Potrivit organizatorilor, numărul participanţilor a fost de mii, în timp ce Poliţia nu a dat o estimare oficială. Printre vorbitori s-a numărat senatorul american Bernie Sanders, care s-a adresat mulţimii prin video. El s-a declarat mulţumit că atît de multe persoane, atît evrei cît şi arabi, au manifestat pentru pace, dreptate şi democraţie, conform ziarului Haaretz, citat de dpa.

Guvernul Israelului intenţionează să anexeze coloniile israeliene şi Valea Iordanului din Cisiordania, în conformitate cu planul de pace pentru Orientul Mijlociu al Preşedintelui SUA, Donald Trump, lansat la sfîrşitul lunii Ianuarie. Acest plan, care prevede suveranitatea israeliană asupra a peste 30% din Cisiordania ocupată, a fost amplu criticat, iar palestinienii l-au respins de teamă că va recunoaşte pretenţiile Israelului asupra părţilor din Cisiordania pe care ei le doresc pentru un viitor stat.

Armata israeliană se pregăteşte deja pentru posibile tulburări în Teritoriile palestiniene. Ca răspuns la plan, Preşedintele palestinian Mahmoud Abbas a anunţat luna trecută suspendarea tuturor acordurilor cu Israelul şi Statele Unite.

Italia speră că statele membre UE vor redeschide graniţele pentru cetăţenii ei pe 15 Iunie

Luigi Di Maio, ministrul italian de Externe, a declarat că Italia speră că statele membre UE vor redeschide graniţele pentru cetăţenii ei pe 15 Iunie, informează Reuters, scrie news.ro. Italia, una dintre cele mai afectate ţări din lume de pandemie, şi-a redeschis graniţele pentru cetăţenii europeni pe 3 Iunie, însă majoritatea statelor de pe continent încă nu permit intrarea italienilor pe teritoriul lor. „Data de 15 Iunie este importantă pentru mulţi dintre cetăţenii noştri”, a spus Di Maio, la o conferinţă de presă susţinută în timpul vizitei în Sovenia.

Ministrul sloven de Externe, Anze Logar, a declarat: „Situaţia sanitară în Italia se îmbunătăţeşte rapid. Privesc optimist spre 15 Iunie”.

Di Maio a spus că Germania şi Elveţia au semnalat că şi-ar putea deschide graniţele pentru italieni începînd cu acea dată. El a mai afirmat că speră ca acest lucru să fie valabil pentru oamenii din toate regiunile Italiei, inclusiv din cele care au fost grav afectate de epidemie. Potrivit datelor Johns Hopkins University, Italia a raportat pînă în prezent 234.531 de cazuri de contaminare cu noul coronavirus şi 33.774 de decese.