Boris Johnson cere mai multe rachete pentru Ucraina pentru a-l lovi pe ”crocodilul” Putin

Premierul britanic, Boris Johnson, a cerut mai mult sprijin militar pentru Ucraina în lupta cu forțele ruse, inclusiv trimiterea de arme avansate, cum ar fi sistemele de rachete cu lansare multiplă, care pot lovi ținte de la o distanță mult mai mare, scrie Bloomberg, informează mediafax.

Johnson și-a exprimat sprijinul pentru mai multe arme pentru Ucraina și a respins ideea că, în condițiile în care războiul se află acum în a patra lună, Președintele Volodimir Zelenski ar trebui să se concentreze mai degrabă pe încheierea unui acord de pace cu Rusia, în urma căruia Ucraina ar putea ceda teritorii. „Cum poți să te ocupi de un crocodil cînd acesta își mănîncă piciorul stîng?”, a întrebat, retoric, Johnson, într-un interviu, acordat televiziunii Bloomberg, fiind întrebat despre perspectiva de a negocia cu președintele rus Vladimir Putin. „Nu poți avea încredere în tipul ăsta”.

Blinken: SUA rămîn ”preocupate” după vizita ONU în Xinjiang

Statele Unite şi-au exprimat „preocuparea” în ce priveşte posibilele limite impuse de Beijing vizitei în Xinjiang a Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, a declarat secretarul de stat american, Antony Blinken, citat de AFP, potrivit agerpres. 

„Statele Unite rămîn preocupate de vizita Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, şi a echipei sale în Republica Populară Chineză şi de eforturile acesteia din urmă de a restrînge şi manipula această deplasare”, a afirmat Antony Blinken într-un comunicat, adăugînd că condiţiile acestei vizite „nu au permis o evaluare completă şi independentă a situaţiei drepturilor omului, inclusiv în Xinjiang”, în Estul ţării.

Michelle Bachelet a afirmat, într-o videoconferinţă de presă, că vizita sa în China „nu a fost o anchetă”, dar a îndemnat Beijingul să oprească măsurile „arbitrare” ce vizează minoritatea musulmană uigură din Xinjiang. Vizita a fost prima în China după 17 ani a unui Înalt Comisar pentru drepturile omului.

Popularitatea Preşedintelui francez Macron este stabilă

Popularitatea Preşedintelui francez, Emmanuel Macron, este stabilă în luna Mai, cu 41% de opinii favorabile, faţă de 45% pentru noul premier, Elisabeth Borne, care se bucură de mai puţin credit decît predecesorii săi pentru debutul ei în fruntea Guvernului, potrivit unui sondaj Ifop pentru Journal du Dimanche, notează AFP, potrivit agerpres. La o lună după realegerea sa, nici un efect „booster” pentru şeful statului, a cărui acţiune este considerată nesatisfăcătoare de 58% dintre cei chestionaţi (1% nehotărîţi). Acest nivel se încadrează în media ultimilor doi ani, cu un vîrf de 43% de opinii favorabile în Martie 2020, la începutul crizei COVID-19.

Emmanuel Macron este uşor devansat de Elisabeth Borne, 45% dintre cei chestionaţi spunînd că sunt mulţumiţi de acţiunea ei, iar 43% nemulţumiţi, 12% nehotărîţi. Noua şefă a Guvernului este mai apreciată de femei (47%) decît de bărbaţi (43%) şi obţine cele mai bune scoruri în rîndul pensionarilor (56%) şi al celor peste 65 de ani (60%).

Peste 50 de sportivi au murit de la startul ofensivei militare a Rusiei în Ucraina

Ministrul ucrainean al Tineretului şi Sportului, Vadim Gutzeit, a declarat că de la startul ofensivei militare a Rusiei în Ucraina au murit peste 50 de sportivi, informează interfax.com.ua, scrie news.ro. “Peste 50 de sportivi au murit în cele peste 90 de zile de război al Rusiei împotriva Ucrainei”, a afirmat Gutzeit. Potrivit ministrului, sportivi care concurează în discipline olimpice şi neolimpice apără ţara cu arma în mînă.

Armele au devenit cauza principală de deces în rîndul tinerilor americani

Armele au devenit cauza principală de deces în rîndul tinerilor americani, depăşind accidentele rutiere, indică un studiu recent al autorităţilor sanitare ce arată o creştere masivă a omuciderilor cu arme de foc în SUA, transmite AFP, potrivit agerpres.

În 2020, 4.368 de copii şi adolescenţi pînă în 19 ani au decedat ca urmare a rănilor cauzate de arme de foc, ceea ce reprezintă o proporţie de 5,4 la 100.000 de persoane din această categorie a populaţiei, potrivit unei statistici publicate de Centrul de prevenire şi luptă împotriva maladiilor (CDC). Pentru comparaţie, 4.036 de decese au fost imputate accidentelor rutiere în categoria de vîrstă analizată. Noile date coincid cu alte studii privind o creştere a violenţelor cu arme de foc în timpul pandemiei de COVID-19. Motivele acestei creşteri sunt multiple, dar ”nu se poate presupune că se va reveni la nivelurile pre-pandemice”.

26 de persoane au fost date dispărute în naufragiul unui feribot indonezian

26 de persoane au fost date dispărute, Sîmbătă, în naufragiul unui feribot indonezian, în Strîmtoarea Makassar, situată între insulele Sulawesi şi Borneo, anunţă autorităţile, relatează AFP, scrie news.ro. Acest naufragiu a avut loc Joi, în condiţii meteorologice nefavorabile, însă autoritățile au aflat despre persoanele date dispărute abia Sîmbătă, declară AFP şeful serviciilor de securitate Djuanidi care, la fel ca mulţi alţi indonezieni, are un singur nume. La bordul feribotului se aflau 43 de persoane, iar acesta a rămas în pană de carburant. Nava s-a scufundat din cauza vremii nefavorabile, iar 17 persoane au fost salvate.

Marele scriitor Stephen King cere lumii să continue presiunea economică asupra Rusiei

Scriitorul american de renume mondial Stephen King cere lumii să continue presiunea economică asupra Rusiei. El a scris despre pe Twitter: „Menține-ți presiunea economică asupra Rusiei”, a scris el, adăugînd: „Glorie Ucrainei”. El a susținut anterior Ucraina, spunînd că Putin are de-a face cu un „lup” mai degrabă decît cu un „cîine de companie”, așa cum sperase. Scriitorul s-a fotografiat și într-un tricou cu imprimeul „Susțin Ucraina”.

Patriarhul rus Kirill afirmă că ''înţelege'' decizia Bisericii Ortodoxe a Ucrainei

Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii, Kirill, a asigurat, Duminică, că "înţelege" decizia Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, care a anunţat în cursul săptămînii desprinderea de Biserica Ortodoxă Rusă din cauza atitudinii sale faţă de ofensiva Kremlinului pe teritoriul ucrainean, relatează AFP, potrivit Agerpres.

"Înţelegem pe deplin suferinţele actuale ale Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, înţelegem că Înaltpreasfinţitul mitropolit Onufrie (şeful acestei biserici) şi episcopatul său trebuie să acţioneze în maniera cea mai înţeleaptă posibil pentru a nu complica viaţa credincioşilor lor", a declarat patriarhul Kirill în cursul liturghiei în catedrala Hristos Mîntuitorul din Moscova. Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii a spus totodată că se roagă ca nici un obstacol "temporar" să nu poată "distruge unitatea spirituală" a popoarelor rus şi ucrainean.

Ramura moscovită a Bisericii Ortodoxe ucrainene a anunţat, Vineri, ruperea legăturilor cu Rusia din cauza ofensivei ruse în Ucraina, declarîndu-şi "deplina independenţă" de autorităţile spirituale ruse, o iniţiativă istorică. Purtătorul de cuvînt al Bisericii Ucrainei a precizat că Consiliul bisericii insistase asupra "respingerii sale totale a poziţiei patriarhului Kirill", care şi-a exprimat în mai multe rînduri sprijinul pentru "operaţiunea militară" rusă în această ţară. Sute dintre preoţii săi semnaseră recent o scrisoare deschisă cerînd judecarea lui Kirill de către un Tribunal religios din cauza poziţiilor adoptate de acesta faţă de conflict.

Liderul grupului PPE din PE pledează ca UE să nu rateze ocazia unei noi politici de apărare

Liderul grupului Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European, Manfred Weber, a pledat pentru o înnoire a politicii externe şi de apărare a Uniunii Europene în lumina războiului din Ucraina, transmite dpa, scrie Agerpres.

”UE trebuie să adopte, în sfîrşit, o politică externă şi de apărare care să includă, spre exemplu, apărarea comună cibernetică şi cu rachete”, a afirmat Weber pentru publicaţia germană Der Spiegel. ”Statele UE ar putea, de asemenea, să achiziţioneze, în comun, avioane de transport pentru a realiza operaţiuni de autoapărare sau a opera în regiuni de criză”, a adăugat politicianul german. În opinia sa, ”europenii ar trebui să se gîndească cum să transforme forţele nucleare ale Franţei într-un scut protector pentru toate statele UE”. El a apreciat că războiul din Ucraina îi poate apropia pe europeni mai mult ca oricînd. ”Trăim acum un moment Kiev. Numai că, din nefericire, UE este pe punctul de a rata această ocazie istorică”, a regretat Weber.

Autoritățile ruse din Crimeea au ordonat spitalelor să refuze pacienții civili

Forțele Armate ucrainene au acuzat autoritățile ruse din Crimeea că au ordonat spitalelor să refuze pacienții civili pentru a elibera paturi pentru soldații ruși, informează mediafax. Într-o declarație pe pagina de Facebook, Forțele Armate ucrainene au afirmat că se colectează, de asemenea, „intensiv” sînge de la donatori.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a exclus ideea de a folosi forța pentru a recîștiga toate teritoriile pe care Ucraina le-a pierdut în favoarea Rusiei din 2014, care includ peninsula sudică Crimeea, anexată de Moscova în acel an. „Nu cred că putem să ne redăm tot teritoriul prin mijloace militare. Dacă decidem să mergem pe această cale, vom pierde sute de mii de oameni”, a spus el.