REALITATEA INTERNATIONALA PE SCURT (29 Septembrie 2022)

Turcia renunță la sistemul de plăţi rusesc Mir

Cele trei bănci publice turceşti care autorizau sistemul rusesc de plăţi Mir vor renunţa la acesta după avertismentele americane, a anunţat o înaltă oficialitate de la Ankara, potrivit agenţiei France Presse şi agerpres.

”Există plăţi în curs, dar a fost fixată o dată viitoare” pentru suspendarea sistemului Mir, a indicat demnitarul citat, care a ţinut să-şi păstreze anonimatul.

Cele trei bănci – HalkBank, Ziraat şi Vakifbank – autorizau pînă acum tranzacţiile cu carduri Mir.

Două dintre cele mai mari bănci private din Turcia, Denizbank şi Isbank, au anunţat deja săptămîna trecută că vor suspenda utilizarea sistemului de plăţi Mir.

Vineri, Uzbekistanul a declarat că şi-a întrerupt din motive ”tehnice” funcţionarea cardurilor bancare Mir, care nu mai sunt utilizabile decît în cîteva ţări, printre care Belarus.

Extrem de dependentă de gazul şi petrolul ruseşti, Turcia a refuzat să se alăture sancţiunilor occidentale impuse Moscovei după începerea invaziei militare ruse în Ucraina.

Ankara anunţase extinderea ariei de aplicare a sistemului Mir după o întîlnire, la începutul lui August, între Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi omologul său rus Vladimir Putin.

Washingtonul a avertizat însă companiile şi băncile turceşti care fac afaceri cu Rusia că riscă, la rîndul lor, posibile sancţiuni.

Costul electricităţii aruncă economia Slovaciei pe marginea prăpastiei

Costurile în creştere ale electricităţii au creat riscul ca economia Slovaciei să intre în „colaps”, a declarat, pentru Financial Times, premierul slovac Eduard Heger, informează agenţia Reuters, potrivit agerpres.

Potrivit lui Heger, creşterea preţurilor care a avut loc după invazia Rusiei din Ucraina va „ucide” economia Slovaciei, dacă aceasta nu primeşte ca sprijin miliardele de euro de la Bruxelles, a afirmat Heger, într-un interviu acordat Financial Times.

Premierul slovac a avertizat, totodată, că va fi forţat să naţionalizeze resursele de energie ale ţării în cazul în care acest ajutor nu se concretizează în curînd.

Tot mai mulţi ruşi se înghesuie să intre pe teritoriul UE

Cetăţenii ruşi care au intrat în ultima săptămînă pe teritoriul Uniunii Europene (UE) au fost cu 30% mai numeroşi decît săptămîna precedentă, a anunţat Agenţia Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă (Frontex), cu sediul la Varşovia, informează AFP, potrivit agerpres.

„Circa 66.000 de cetăţeni ruşi au intrat în UE în cursul săptămînii trecute (19-25 Septembrie), o creştere de 30% în raport cu săptămîna precedentă”, anunţă Frontex într-un comunicat.

Majoritatea cetăţenilor ruşi au intrat în UE pe la punctele de trecere finlandeze şi estoniene.

„În timpul ultimelor patru zile, 30.000 de cetăţeni ruşi au sosit în Finlanda”, precizează Frontex, înscriind aceste date în contextul mobilizării decretate de Kremlin.

Majoritatea cetăţenilor ruşi care au intrat pe teritoriul UE sunt titularii unui permis de şedere sau ai unei vize valabile în ţările membre ale UE sau în spaţiul Schengen, iar alţii au dublă cetăţenie.

”Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia au început, de pe 19 Septembrie, să pună în aplicare restricţii de intrare pentru cetăţenii ruşi care călătoresc doar în scopuri turistice sau de agrement”, aminteşte Frontex.

Finlanda a anunţat, Vineri, că va „restrînge semnificativ în următoarele zile accesul ruşilor pe teritoriul său”, deja devenit loc de tranzit Vara aceasta spre restul Europei.

De la începutul invaziei ruse asupra Ucrainei, peste 1.303.000 de cetăţeni ruşi au intrat în UE pe la frontierele sale terestre. În acelaşi timp, peste 1.273.000 de cetăţeni ruşi s-au întors în Rusia pe la frontierele terestre ale acestei ţări cu UE, potrivit Frontex.

Referendumurile nu vor schimba poziţia Germaniei privind regiunile ucrainene ocupate de Rusia

Poziţia Berlinului cu privire la teritoriile ucrainene ocupate unde Rusia a organizat referendumuri pe parcursul ultimelor zile nu se va modifica, susţine cancelarul german Olaf Scholz, transmite DPA, potrivit agerpres.

”Nu vom accepta rezultatele acestor simulacre de referendumuri, iar sprijinul nostru pentru Ucraina nu va fi diminuat”, a declarat Scholz, pentru publicaţia Neue Osnabrücker Zeitung.

Referitor la chestiunea controversată a livrărilor de arme către Kiev, şeful Executivului german a reafirmat că Ucraina va primi tancuri de concepţie sovietică şi vehicule de luptă de la ţări NATO, ale căror stocuri vor fi ulterior refăcute gradual de către Germania şi alte ţări cu echipament militar occidental.

”Germania sprijină Ucraina cît de bine poate şi în acelaşi timp face tot posibilul pentru a preveni un conflict direct între NATO şi Rusia”, a spus cancelarul german. El a adăugat că acest lucru reflectă dorinţa majorităţii cetăţenilor germani.

Americanii sunt sfătuiţi să plece de urgență din Rusia

Ambasada Statelor Unite ale Americii la Moscova a cerut cetăţenilor americani să părăsească ”imediat” Rusia, potrivit unui comunicat publicat pe pagina de internet a misiunii diplomatice, transmite EFE, potrivit agerpres.

”Cetăţenii Statelor Unite nu trebuie să călătorească în Rusia şi cei care locuiesc sau călătoresc (în prezent) în Rusia trebuie să părăsească ţara imediat, dat fiind că există opţiuni limitate pentru călătorii comerciale”, se menţionează în nota Ambasadei SUA la Moscova.

În comunicat este amintit faptul că, la 21 Septembrie, autorităţile ruse au declarat mobilizarea militară parţială pentru a-şi consolida trupele desfăşurate în Ucraina.

”Rusia ar putea refuza să recunoască cetăţenia americană în cazul persoanelor cu dublă cetăţenie, (ar putea) să le interzică accesul la asistenţă consulară americană, să le interzică ieşirea din Rusia şi să-i recruteze pe cei care deţin două paşapoarte”, se menţionează în comunicatul citat.

Misiunea diplomatică americană adaugă totodată că, în prezent, opţiunile de a părăsi Rusia sunt ”extrem de limitate” şi cel mai adesea nu sunt disponibile dacă rezervările nu se fac din timp.

”Rutele terestre pentru maşini şi autocare continuă să fie deschise”, menţionează Ambasada americană la Moscova. De aceea, americanii care decid să părăsească Rusia trebuie să o facă ”cît mai repede cu putinţă”, adaugă sursa citată.

Misiunea diplomatică a SUA avertizează că se confruntă cu ”limitări serioase” în a oferi asistenţă cetăţenilor americani şi menţionează totodată că posibilităţile de a părăsi Rusia se pot ”diminua şi mai mult” în orice moment.

Operaţiune antiteroristă la Antwerpen. Un om a fost ucis de gloanţe

O persoană a fost ucisă Miercuri, în Belgia, în cursul unui schimb de focuri de armă cu Poliţia, care efectua o operaţiune contra unui proiect de atentat, planificat de apropiaţi ai extremei drepte, a anunţat Parchetul federal belgian, potrivit AFP şi agerpres.

Ancheta, condusă de un judecător de instrucţie din Antwerpen, a vizat ”un anturaj suspectat de apartenenţă la extrema dreaptă” şi ”încălcări ale legislaţiei privind armele”, indică un comunicat al Parchetului.

În cadrul anchetei au fost efectuate, Miercuri dimineaţă, zece percheziţii în regiunea flamandă a Belgiei, în special la Gent şi Antwerpen.

”În timpul uneia dintre aceste intervenţii, s-a produs un schimb de focuri între forţele de ordine şi una dintre persoane prezente în clădire. Această persoană a decedat”, adaugă comunicatul.

Potrivit media belgiene, incidentul a avut loc în Merksem, un district al oraşului Antwerpen.

”Percheziţiile au permis capturarea a numeroase arme şi muniţii a căror analizare va fi realizată în zilele următoare. Anumite arme prezente la faţa locului erau înregistrate legal”, mai menţionează comunicatul Parchetului belgian.

Poliţia din Iran îi avertizează pe manifestanţi că se va opune ”cu toată forţa”

Comandamentul Poliţiei din Iran a avertizat că unităţile sale se vor opune „cu toată forţa” manifestanţilor care protestează de 13 zile după moartea unei tinere arestate de Poliţia Moravurilor, informează AFP, potrivit agerpres.

„Astăzi, duşmanii Republicii Islamice Iran şi unii contestatari caută să perturbe ordinea şi securitatea naţiunii, folosind toate pretextele”, a afirmat comandamentul Poliţiei, într-un comunicat.

„Personalul din Poliţie se va opune cu toată forţa conspiraţiilor contrarevoluţionarilor şi elementelor ostile şi va acţiona în mod ferm împotriva celor ce perturbă ordinea publică şi securitatea, peste tot în ţară”, a continuat comandamentul, citat de agenţia de presă Fars.

Protestele au loc în fiecare seară din 16 Septembrie, cînd tînăra iraniană de 22 de ani Mahsa Amini a murit la spital, la trei zile după arestarea ei la Teheran pentru nerespectarea codului vestimentar strict pentru femei din Republica Islamică Iran, cod ce prevede ca femeile să-şi acopere părul în public.

Potrivit celui mai recent bilanţ furnizat de Fars, „circa 60 de persoane au fost ucise”, începînd cu 16 Septembrie. La rîndul său, Poliţia a informat despre 10 poliţişti morţi, însă nu este clar dacă aceştia se numără printre cele 60 de persoane.

Autorităţile au informat, de asemenea, că peste 1.200 de manifestanţi au fost arestaţi de la data începerii protestelor.

Kievul a elaborat instrucţiuni pentru cazul în care Rusia ar recurge la arma nucleară tactică în Ucraina

Consiliul pentru Securitatea Naţională şi Apărare din Ucraina (SNBO) a elaborat instrucţiuni detaliate pentru ucraineni în cazul utilizării de către Federaţia Rusă a armelor nucleare tactice, ceea ce ar ridica la un nou nivel de escaladare actualul război declanşat de Kremlin împotriva Ucrainei, a declarat secretarul SNBO, Oleksii Danilov, citat de agenţia de presă Unian, potrivit agerpres

Planul de măsuri elaborat de Consiliul pentru Securitatea Naţională în eventualitatea unei lovituri nucleare tactice ar urma să fie dat publicităţii în cel mai scurt timp, a spus el.

Totodată, Danilov a subliniat că posibila utilizare a armei nucleare tactice de către Federaţia Rusă nu va opri Ucraina să-şi apere teritoriul.

„Există o ameninţare directă a utilizării, în anumite circumstanţe, a armelor nucleare tactice de către forţele armate ruse”, a afirmat, săptămîna trecută, comandantul şef al Armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi.

BCE trebuie să dea prioritate combaterii inflaţiei în raport cu creşterea economică

Banca Centrală Europeană (BCE) trebuie să continue să majoreze dobînzile pentru a putea ţine sub control inflaţia, chiar dacă efectul secundar al înăspririi politicii monetare este o creştere economică mai slabă, a declarat preşedintele BCE, Christine Lagarde, transmite Reuters, potrivit agerpres.

„Trebuie să readucem inflaţia la 2% pe termen mediu şi vom face tot ceea ce trebuie pentru asta, adică să continuăm să majorăm dobînda de referinţă la următoarele şedinţe de politică monetară”, a spus Christine Lagarde. „Obiectivul nostru primar nu este să creăm o recesiune. Obiectivul nostru primar este stabilitatea preţurilor şi trebuie să ne îndeplinim acest obiectiv. Dacă nu ne îndeplinim mandatul, asta ar afecta cu mult mai mult economia”, a subliniat Lagarde.

Preşedintele BCE a mai spus că „prima destinaţie” a majorării dobînzilor va fi aducerea lor în zona neutră, care nici nu stimulează, dar nici nu încetineşte creşterea economică.

Presiunile inflaţioniste declanşate de războiul Rusiei în Ucraina şi criza energetică au determinat BCE să crească dobînda de referinţă pentru prima dată în ultimul deceniu, cu un nivel istoric de 75 de puncte de bază decis luna aceasta. Întrebarea este cum va proceda BCE de acum încolo, deoarece creşterea accelerată a preţurilor este însoţită de previziuni referitoare la o recesiune în zona euro.

Pieţele financiare se aşteaptă ca gardienii euro să adopte o nouă majorare de dobîndă, tot de 75 de puncte de bază, la reuniunea de politică monetară din Octombrie, iar pînă la finele anului dobînda la depozite, care este în prezent la 0,75%, să treacă dincolo de 2%. Însă, următoarea mutare a BCE va depinde în mare parte de datele privind inflaţia în zona euro în luna Septembrie, care vor fi publicate Vineri.

Ursula von der Leyen propune un nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus un nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, astfel încît „Kremlinul să plătească” pentru escaladarea conflictului în Ucraina prin simulacrele de referendumuri din teritoriile ocupate, relatează Reuters şi AFP, potrivit agerpres

„Nu acceptăm simulacrele de referendumuri şi nici un fel de anexare în Ucraina şi suntem hotărîţi să facem Kremlinul să plătească pentru această escaladare suplimentară”, a declarat ea presei, la Bruxelles.

„Izolăm şi lovim şi mai tare economia Rusiei”, a spus şefa CE.

Acest al optulea pachet de sancţiuni include noi interdicţii la importurile de produse ruseşti, ceea ce ar urma să ducă la o pierdere de venituri de şapte miliarde de euro suplimentare pentru Rusia, şi noi interdicţii de export pentru tehnologii cheie folosite în Armată, cum ar fi componente aviatice şi electronice şi anumite substanţe chimice, a anunţat Von der Leyen.

În plus, pachetul de sancţiuni va stabili baza legală pentru o plafonare a preţului la petrolul rusesc şi le va interzice cetăţenilor din UE să facă parte din Consiliile de Administraţie ale companiilor ruseşti de stat, a spus ea.

Noile măsuri mai trebuie aprobate în unanimitate de cele 27 de state membre ale UE pentru a fi adoptate.