Talibanii le interzic femeilor să călătorească neînsoţite

Femeile afgane care doresc să călătorească pe distanţe lungi trebuie să fie însoţite de un bărbat din familia lor, au anunţat talibanii Duminică. Este un nou semn al înăspririi regimului, în ciuda promisiunilor făcute de talibani atunci cînd au preluat puterea. Recomandarea, emisă de Ministerul pentru Promovarea Virtuţii şi Prevenirea Viciilor şi care a circulat pe reţelele de socializare, le cere, de asemenea, şoferilor să nu accepte femei în vehiculele lor decît dacă acestea poartă vălul islamic. „Femeile care călătoresc mai mult de 72 de kilometri (45 de mile) nu pot face călătoria decît dacă sunt însoţite de un membru apropiat al familiei”, a declarat pentru AFP purtătorul de cuvînt al Ministerului, Sadeq Akif Muhajir, precizînd că însoţitorul trebuie să fie un bărbat, relatează Agerpres.

Directiva vine la cîteva săptămîni după ce Ministerul a cerut posturilor de televiziune afgane să nu mai difuzeze telenovele şi seriale sentimentale în care joacă femei şi să se asigure că jurnalistele poartă vălul islamic pe ecran. Talibanii nu precizează ce înţeleg ei prin „văl islamic”, dacă este vorba de un simplu văl, purtat deja de majoritatea femeilor afgane, sau de un văl mai acoperitor.

De la venirea la putere în August, aceştia au impus diverse restricţii femeilor şi fetelor, în ciuda promisiunilor iniţiale că regimul lor va fi mai puţin strict decît în timpul primei lor ”domnii” (1996-2001). În mai multe provincii, autorităţile locale au fost de acord să redeschidă şcolile pentru fete, chiar dacă multe fete din întreaga ţară nu pot încă să le frecventeze. La începutul lunii Decembrie, un decret în numele liderului suprem al mişcării a cerut Guvernului să aplice drepturile femeilor, dar decretul nu a menţionat dreptul la educaţie. Activiştii speră că eforturile talibanilor de a obţine recunoaşterea internaţională şi de a primi din nou ajutorul atît de necesar pentru această ţară – una dintre cele mai sărace din lume – îi vor determina să accepte concesii.

Sea-Watch a salvat 270 de migranţi de pe Marea Mediteraneană, în timpul unei operaţiuni de Crăciun

Organizaţia nonguvernamentală germană Sea-Watch a anunţat că a salvat în total 270 de migranţi din zona centrală a Mării Mediteraneene, în cadrul a trei operaţiuni de salvare întreprinse începînd de Vineri de nava sa „Sea-Watch 3”, informează AFP, potrivit agerpres. „Sea Watch 3” a oferit asistenţă pentru două ambarcaţiuni gonflabile în timpul nopţii şi în Dimineaţa de Crăciun, a anunţat ONG-ul pe contul său de Twitter. Circa 100 şi 80 de persoane se aflau la bordul acestor ambarcaţiuni supraaglomerate, care au fost salvate la aproximativ 38 de mile marine de coasta libiană.

Sea Watch se ocupă deja de circa 270 de migranţi în total, după ce salvat Vineri dimineaţa 93 de migranţi ce se aflau în apele internaţionale la Sud de insula italiană Lampedusa, pe o ambarcaţiune din lemn, calificată drept „inaptă pentru navigare” de ONG. „Sea Watch 3” şi-a început de Joi seara „operaţiunea de Crăciun”, cînd aproape peste tot în Europa „ambianţa este festivă”, în timp ce „oamenii continuă să fugă pe calea Mării Mediteraneene”, potrivit unui alt tweet. Ambarcaţiuni cu migranţi, adesea în stare precară şi predispuse să se scufunde, se îndreaptă adesea spre Lampedusa din cauza apropierii acesteia de costa Africii de Nord. „Sea-Watch 3” navighează în largul coastelor libiene din Noiembrie 2017, unde caută activ ambarcaţiuni în pericol.

Demență totală! Elveţienii se infectează intenţionat cu SARS - CoV-2

În Elveţia este la modă infectarea intenţionată cu SARS-CoV-2. Autorităţile atrag, însă, atenţia că inocularea virusului este nu doar ilegală, ci şi periculoasă. „Este greu de imaginat că vrei să înghiţi o fiolă cu salivă contaminată cu Covid. Cu toate acestea, unii antivaccinişti au decis să contracteze boala în mod voluntar pentru a obţine măcar temporar un certificat de sănătate”, relatează televiziunea publică din Elveţia, care a făcut un reportaj pe această temă. Practica este ilegală, atrag însă atenţia oficialităţile.

Potrivit Departamentului de Sănătate Publică (OFSP), contractarea voluntară a coronavirusului reprezintă o infracţiune care se pedepseşte cu pînă la cinci ani de închisoare. Autorităţile elveţiene fac un apel către cei care refuză să se vaccineze anti-COVID şi care au decis să contracteze boala în mod voluntar, pentru a obţine certificatul verde, atrăgîndu-le atenţia asupra pericolului la care se expun şi îi expun şi pe cei dragi. Pe reţelele de socializare, apelurile de la persoanele care doresc să se auto-infecteze sunt în creştere. Un student la medicină, de 21 de ani, a povestit jurnaliştilor elveţieni, sub protecţia anonimatului, că s-a infectat voluntar, cu ajutorul unui prieten, în luna Septembrie, fiind nevoit din cauza restricţiilor, pentru că cele trei teste săptămînale, pentru cei care nu vor să se vaccineze, l-ar fi costat 40 de franci, un cost imposibil pentru bugetul său.

Protest anti-restricţii în a doua zi de Crăciun în Belgia

Belgia a introdus de Duminică noi restricţii sanitare, acestea stîrnind nemulţumirea operatorilor economici care au ieşit la protest în a doua zi de Crăciun. Măsurile anunţate de autorităţi includ închiderea cinematografelor, teatrelor, sălilor de concerte şi tribunelor de pe stadioane. Acestea vin în într-un moment în care ţara are o incidenţă cumulată de 1.094 de puncte, cu o scădere săptămînală a infecţiilor de 36%, care a rămas constantă de la sfîrşitul lunii Noiembrie, scrie EFE.

Premierul belgian Alexander de Croo, al cărui Guvern federal a convenit asupra acestor măsuri împreună cu regiunile Flandra, Valonia şi Bruxelles, a justificat aceste decizii prin prudenţă în faţa noii variante Omicron, despre care se ştie că este mai transmisibilă decît Delta. Acesta a spus că obiectul este acela de a încetini răspîndirea variantei Omicron şi de a gestiona presiunea asupra sistemului sanitar, dar şi că şcolile vor fi deschise pe 10 Ianuarie. Noile protocoale în materie de sănătate, care prevăd excepţii, cum ar fi muzeele, bibliotecile şi lăcaşurile de cult, au scandalizat sectorul culturii, agrementului şi sportului, au convocat un protest la Bruxelles Duminică.

Unele cinematografe şi teatre au anunţat deja că nu se vor supune autorităţilor ca răspuns la o decizie „ineptă”, în timp ce asociaţii precum Liga Drepturilor Omului sau Federaţia angajaţilor din artele spectacolului pregătesc acţiuni în Justiţie împotriva închiderilor. Nemulţumire s-au extins şi în comunitatea academică şi ştiinţifică. Neînțelegerea este împărtăşită de rectorii universităţilor francofone din ţară şi de reputaţi virusologi precum Marius Gilbert, Yves Van Laethem şi Emmanuel Andre, care au avertizat asupra lipsei de „simţ” sanitar şi asupra riscului în materie de credibilitate dacă la un moment dat va trebui trasă „frîna de urgenţă”. Prim-ministrul a declarat că măsurile vor fi reevaluate în Ianuarie.

După faza cu angajarea de șoferi de camion străini, Marea Britanie își deschide granițele pentru încă un sector esențial

Marea Britanie vrea să angajeze specialiști în servicii de asistență socială și îngrijire la domiciliu din străinătate pentru a umple golurile cronice de forță de muncă din acest domeniu, a anunțat Guvernul de la Londra, citat de The Guardian. Cifrele arată că peste 40.000 de angajați din domeniul asistenței sociale au părăsit sectorul în ultimele șase luni. Regulile de imigrație vor fi relaxate pentru îngrijitori și asistenți sociali. Aceștia vor fi adăugați pe lista de ocupații deficitare a Ministerului de Interne. În această Toamnă, Guvernul Marii Britanii a încercat să recruteze, fără mult succes, șoferi de camion cărora le-au fost oferite vize temporare de muncă. Este un al domeniu care se confruntă cu o criză gravă de personal. Departamentul pentru Sănătate și Asistență Socială a declarat că pandemia a adus provocări fără precedent. Schimbarea vine în urma unei recomandări din partea Comitetului consultativ pentru migrație, care a spus că există „dificultăți severe și în creștere cu care se confruntă sectorul de asistență”.

Lucrătorii din acest domeniu vor beneficia de viză temporară de muncă pentru 12 luni și trebuie să primească un salariu anual de cel puțin 20.480 de lire sterline. Aceștia vor avea dreptul să aducă în Marea Britanie și persoane aflate în întreținere, inclusiv un partener și copii. Măsurile sunt așteptate să intre în vigoare la începutul anului viitor. Angajații care vor veni să lucreze în Marea Britanie vor trebui să se vaccineze împotriva COVID-19. Ministerul de Interne a anunțat, de asemenea, că schema de vize pentru angajați sezonieri din horticultură va continua pînă la sfîrșitul anului 2024, dar a adăugat că Guvernul vrea să reducă dependența de forța de muncă străină. Vor fi disponibile 30.000 de vize anul viitor, dar numărul urmează să fie redus din 2023. Departamentul pentru Mediu, Alimentație și Afaceri Rurale a spus că o analiză a constatat că dependența de forța de muncă străină a menținut salariile scăzute și a descurajat investițiile.

Elvețienii își vor putea schimba sexul în acte printr-o simplă vizită la biroul de stare civilă

Elvețienii își vor putea schimba legal sexul în documente printr-o simplă vizită la biroul de stare civilă, începînd cu 1 Ianuarie, relatează Reuters.

Elveția se alătură Irlandei, Belgiei, Portugaliei și Norvegiei, printre puținele țări din Europa care permit unei persoane să-și schimbe legal sexul fără terapie hormonală, diagnostic medical sau evaluare ulterioară și fără birocrație. Conform modificărilor aduse Codului civil al Elveției, orice persoană cu vîrsta peste 16 ani care nu este sub tutelă legală își va putea modifica sexul și numele printr-o declarație dată la oficiul stării civile. Persoanele mai tinere și cele aflate sub tutelă vor avea nevoie de acordul tutorelui pentru a face acest lucru. În prezent, schimbarea sexului în acte necesită un certificat medical care confirmă identitatea transgender a unei persoane. Unele cantoane – regiuni semi-autonome ale Elveției federale – cer, de asemenea, unei persoane să se supună tratamentului hormonal sau tranziției anatomice înainte de a-și schimba legal sexul, în timp ce, pentru o schimbare a numelui, e necesară dovada că noul nume a fost deja utilizat în mod neoficial de cîțiva ani.

Elveția a votat în Septembrie pentru legalizarea căsătoriei civile și a dreptului de a adopta copii pentru cuplurile de același sex. Este una dintre ultimele țări din Europa de Vest care a făcut acest lucru.

Terenurile de golf ale lui Donald Trump din Scoția au primit ajutoare de 4 milioane de dolari de la Guvernul britanic

În timp ce Donald Trump era Președinte al SUA, terenurile sale de golf din Scoția au primit ajutoare COVID în valoare de 4 milioane de dolari (3 milioane de lire sterline) de la Guvernul britanic, relatează BBC. Restricțiile impuse din cauza pandemiei COVID au provocat pierderi substanțiale afacerilor lui Trump din Ayrshire și Aberdeenshire. Ambele companii au fost nevoite să reducă numărul de angajați. Trump Turnberry a înregistrat o cifră de afaceri la jumătate față de anul precedent și a înregistrat o pierdere de peste 3 milioane de lire sterline în 2020. Celălalt teren de golf a raportat, de asemenea, o pierdere de 1,3 milioane de lire sterline.

Trump și-a deschis primul teren de golf pe proprietatea Menie din Aberdeenshire în 2012, în ciuda opoziției față de potențialele daune aduse mediului, iar mai tîrziu a încercat să oprească construirea unui parc eolian în largul coastei, argumentînd că ar strica priveliștea. În 2014, a cumpărat stațiunea de golf Turnberry din South Ayrshire de la o companie din Dubai. El a predat controlul ambelor terenuri de golf fiilor săi, Donald Junior și Eric, cu puțin timp înainte de a deveni Președinte în 2017. „Sprijinul guvernamental a fost util pentru a păstra cît mai mulți angajați. Cu toate acestea, incertitudinea privind durata sprijinului și impactul grav al pandemiei au dus la concedieri pentru a pregăti afacerea pentru efectele pe termen lung asupra industriei ospitalității”, arată o declarație semnată de Eric Trump.

Aproape jumătate dintre cei care au votat pentru ieșirea Marii Britanii din UE cred că situația s-a înrăutățit, la un an după Brexit

Peste șase din 10 britanici cred că Brexitul a mers prost sau mai rău decît se așteptau, la un an după ce Marea Britanie a ieșit din UE, potrivit unui sondaj citat de The Guardian. Sondajul, publicat la o săptămînă după ce ministrul responsabil de Brexit, Lord Frost, a demisionat din Guvernul lui Boris Johnson, arată că 42% dintre cei care au votat pentru ieșirea din UE în 2016 au o opinie negativă despre rezultatele de pînă acum ale Brexitului. 26% dintre susținătorii „Leave” au spus că lucrurile au mers mai rău decît se așteptau, în timp ce 16% dintre cei care au votat pentru Brexit au spus că s-au așteptat ca lucrurile să meargă prost și s-a dovedit că au avut dreptate. Dintre cei care au votat ca Regatul Unit să rămînă în blocul comunitar, 86% au spus că lucrurile au mers prost sau mai rău decît se așteptau. În general, doar 14% dintre toți respondenții au declarat că Brexitul a mers mai bine decît se așteptau.

Adam Drummond, de la institutul Opinium care a realizat sondajul, a spus că cea mai izbitoare constatare a fost că cei care au votat pentru ieșirea din UE sunt acum mult mai ezitanți cu privire la virtuțile Brexit-ului decît înainte. Sondajul vine înainte de introducerea, de la 1 Ianuarie, a controalelor vamale complete asupra mărfurilor exportate din UE în Regatul Unit, despre care oamenii de afaceri cred că ar putea descuraja unii operatori mai mici – cum ar fi exportatorii de alimente – să aprovizioneze comercianții din Marea Britanie, deoarece costurile lor vor crește.

„Occidentul ar trebui să facă front comun împotriva Chinei”, a declarat premierul Canadei

Țările occidentale ar trebui să facă front comun împotriva Chinei în dispute comerciale, este de părere prim-ministrul Canadei Justin Trudeau, relatează Reuters. Șeful Guvernului canadian susține că China se folosește de interesele comerciale, uneori divergente, ale țărilor occidentale pentru a crea tensiuni între acestea. „Noi suntem în competiție unii cu ceilalți, iar China, din cînd în cînd, se folosește de asta pentru a crea tensiuni și dispute între noi. Trebuie să facem o treabă mai bună, să lucrăm împreună și să fim puternici în fața Chinei”, a spus premierul canadian.

Relațiile dintre Canada și China s-au răcit încă din 2018, de cînd autoritățile canadiene l-au reținut pe directorul unei importante companii chineze cu un mandat de extrădare. Atunci, China a reținut și ea doi cetățeni canadieni, ca represalii. La începutul acestei luni, Canada a anunțat că se va alătura boicotului diplomatic al Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Beijing din 2022, anunțat de SUA, menținînd relațiile reci cu China.

67 de persoane au traversat Canalul Mînecii în noaptea de Crăciun pentru a ajunge în Marea Britanie

67 de persoane au traversat periculosul Canal al Mînecii chiar în noaptea de Crăciun, într-o încercare de a ajunge în Marea Britanie pentru a solicita azil politic, relatează The Independent. Cu puțin înainte de ora locală 1:30, în noaptea de Crăciun, Poliția de frontieră britanică a întîmpinat 67 de migranți în Kent, Dover, după un incident care a implicat două bărci. Autoritățile franceze au interceptat, de asemenea, o altă barcă în aceeași zi, deși numărul de migranți care se aflau în această barcă rămîne necunoscut. Tom Pursglove, responsabilul guvernamental pentru imigrație, i-a îndemnat pe migranți să nu mai încerce să traverseze Canalul Mînecii și să ceară azil politic în prima țară sigură în care ajung.

Canalul Mînecii este una dintre cele mai aglomerate căi maritime din lume, iar curenţii sunt puternici, astfel că bărcile gonflabile supraîncărcate riscă deseori să se scufunde. Deși Poliţia franceză împiedică mai multe traversări decît în anii anteriori, fluxul de migranţi care doresc să ajungă în Marea Britanie a fost oprit doar parţial, devenind una dintre multele surse de tensiune între Paris şi Londra. În ultimele trei luni, s-a dublat numărul încercărilor de traversare, iar traficanții care organizează aceste acțiuni periculoase nu țin cont nici de frig, nici de temperatura apei. La sfîrșitul lui Noiembrie, 27 de oameni au murit în timp ce încercau să ajungă din Franţa în Marea Britanie, traversînd Canalul Mînecii.