Rusia elimină limita superioară de vîrstă pentru efectuarea serviciului militar

Parlamentul Rusiei a adoptat în grabă o lege care elimină limita superioară de vîrstă pentru efectuarea serviciului militar, anunță Sky News, informează mediafax.

Camera inferioară a Dumei de Stat a aprobat proiectul de lege într-o singură sesiune, iar Camera superioară, Consiliul Federației, și-a dat aprobarea la scurt timp după aceea. Pentru ca proiectul să devină lege, mai are nevoie de semnătura lui Vladimir Putin. „Astăzi, în special, trebuie să consolidăm forțele armate și să ajutăm Ministerul Apărării. Comandantul nostru suprem face totul pentru ca forțele noastre armate să învingă, iar noi trebuie să ajutăm”, a declarat președintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin. În prezent, rușii trebuie să aibă între 18 și 40 de ani, iar străinii între 18 și 30 de ani pentru a se înrola ca soldați profesioniști în armată.

Rusia va permite locuitorilor din regiunile Zaporojie şi Herson să ceară paşaport rusesc printr-o procedură simplificată

Rusia va permite locuitorilor din regiunile Zaporojie şi Herson din Sudul Ucrainei să ceară paşaport rusesc printr-o „procedură simplificată”, potrivit unui decret prezidenţial publicat Miercuri, informează France Presse, potrivit agerpres.

Regiunea Herson a fost cucerită în întregime de armata rusă de la lansarea ofensivei acesteia pe 24 Februarie, în timp ce Zaporojie este parţial controlată de Moscova. Noile autorităţi ale celor două regiuni, desemnate de Kremlin, şi-au exprimat deja dorinţa de a se alătura la Rusia. Decretul prezidenţial în cauză se aplică, din 2019, de asemenea locuitorilor din teritoriile separatiste Lugansk şi Doneţk, ale căror armate respective participă alături de Moscova la lupta împotriva Ucrainei. Cîteva sute de mii de locuitori ai acestor teritorii separatiste au primit deja paşapoarte ruseşti.

Directorul OMS promite să prioritizeze lupta împotriva violenţelor sexuale în cadrul organizaţiei

Directorul OMS a promis ţărilor membre să prioritizeze lupta împotriva violenţelor sexuale în cadrul organizaţiei, în urma unui scandal în care au fost implicaţi angajaţi în Republica Democratică Congo, informează AFP, potrivit agerpres.

”Lucrurile se schimbă, dar bineînţeles că suntem de acord cu faptul că nu este destul. Suntem abia la început”, a declarat directorul general, Tedros Adhanom Ghebreyesus, care a obţinut un al doilea mandat, cu durata de cinci ani, la conducerea organizaţiei. Primul său mandat a fost marcat de un scandal răsunător de exploatare sexuală a unor femei, copii şi bărbaţi de către angajaţi ai ONU, unii dintre aceştia fiind angajaţi OMS, în timpul epidemiei de Ebola între 2018-2020. Tedros Adhanom Ghebreyesus şi-a prezentat scuze victimelor şi a prezentat un plan de acţiune pentru ameliorarea situaţiei. La sfîrşitul lui Septembrie 2021, OMS a fost vizată de o comisie de anchetă referitoare la violenţele sexuale comise de angajaţii săi asupra a zeci de persoane în RDC şi care a denunţat ”disfuncţionalităţi structurale” şi ”neglijenţe individuale”.

America Latină, sub ameninţarea unei crize alimentare, o consecinţă a războiului din Ucraina

America Latină şi Caraibe sunt ameninţate de o criză alimentară, o consecinţă a războiului din Ucraina care relansează inflaţia într-o regiune ce nu a depăşit încă şocul pandemiei de coronavirus, a avertizat Programul Alimentar Mondial (PAM), relatează AFP, potrivit agerpres.

Cel puţin 9,3 milioane de persoane din regiune suferă de insecuritate alimentară şi această cifră ar putea „în cel mai rău caz” să ajungă la 13,3 milioane dacă conflictul continuă, potrivit unui comunicat al agenţiei ONU. „Preţurile la materiile prime şi energie au crescut. (…) Creşterea inflaţiei la produsele alimentare ameninţă regiunea, unde mai multe ţări sunt foarte dependente de importurile de cereale”, în special în insulele din Caraibe, explică PAM. Înainte de conflict, Rusia era cel mai mare exportator de grîu din lume, în timp ce Ucraina se situa pe locul al 4-lea şi era pe cale să ocupe locul al 3-lea. PAM a lansat un apel internaţional pentru donaţii de peste 315 milioane de dolari pentru a acoperi costurile operaţiunilor sale destinate să ofere ajutor umanitar în regiune pentru următoarele şase luni. „Numărul persoanelor afectate de insecuritate alimentară este în creştere, iar decalajul dintre nevoile noastre financiare şi resursele disponibile continuă să se adîncească”, a subliniat PAM.

Un american poartă povara deşeurilor pe care le generează într-o lună pentru a lupta împotriva consumerismului

Un activist de mediu din Statele Unite se plimbă păşind anevoios pe străzile luxoase din Beverly Hills, cărînd aproape 30 de kilograme de deşeuri pe care şi le-a depozitat cu meticulozitate în costumul său transparent din plastic de la începutul unui proiect educaţional pe care îl conduce, relatează AFP, potrivit agerpres.

„Pentru cei mai mulţi dintre noi, deşeurile sunt departe de ochi, de minte. Le aruncăm la gunoi şi nu ne mai gîndim niciodată la ele. Am vrut să găsesc o modalitate vizuală de a ajuta oamenii să înţeleagă cu adevărat ce reprezintă deşeurile pe care le acumulăm”, a explicat Rob Greenfield pentru AFP. În cadrul provocării sale, el a decis să transporte asupra sa toate deşeurile pe care le generează timp de o lună întreagă, plimbîndu-se pe străzile din Los Angeles pentru a-i sensibiliza pe cei pe care îi întîlneşte în cale. Ajuns aproape de sfîrşitul experimentului, Rob Greenfield poartă cu el 28 de kilograme de deşeuri, în principal ambalaje, pe care le transportă în buzunarele uriaşe ataşate pe membre, burtă şi spate. În 2019, pe tot parcursul anului, el s-a hrănit fără să cumpere nimic din comerţ, cultivînd şi recoltînd ceea ce mînca.

Comisia Europeană vrea să faciliteze confiscarea averilor oligarhilor ruşi

Comisia Europeană a prezentat propuneri pentru a facilita confiscarea averilor oligarhilor ruşi şi pentru a armoniza pedepsirea în Uniunea Europeană a încălcării sancţiunilor decise ca răspuns la războiul dus de Rusia contra Ucrainei, relatează France Presse, potrivit agerpres.

Conform unui proiect de directivă, o confiscare a averilor ar fi posibilă în cazul indivizilor şi al entităţilor care încalcă sau ocolesc sancţiunile şi al celor care sunt implicaţi în activităţi infracţionale. Banii astfel confiscaţi vor fi vărsaţi ”într-un fond comun pentru a ajuta Ucraina”, a explicat comisarul european pentru Justiţie Didier Reynders într-o conferinţă de presă. El a adăugat că, în Uniunea Europeană, au fost îngheţate averi în valoare de 10 miliarde de euro ale persoanelor sancţionate, iar tranzacţii implicînd 200 de miliarde de euro au fost blocate. De asemenea, Bruxellesul a propus adăugarea faptei de încălcare a sancţiunilor la lista infracţiunilor, pentru unificarea răspunsului penal al Celor 27 şi pentru a facilita urmărirea în Justiţie. Douăsprezece state membre UE consideră încălcarea sancţiunilor drept infracţiune penală. În alte 13 state membre, ea este considerată infracţiune sau contravenţie, în funcţie de gravitate. În două state membre, încălcarea sancţiunilor este doar faptă cu caracter administrativ. Pedepsele – închisoare sau amendă – variază de la o ţară la alta.

Liderul spiritual al creştinilor ortodocşi: Biserica rusă ne-a dezamăgit cu privire la Ucraina

Patriarhul ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului, liderul spiritual al celor aproximativ 260 de milioane de credincioşi ortodocşi din întreaga lume, a declarat că Biserica Ortodoxă Rusă i-a dezamăgit pe liderii Bisericii Creştin Ortodoxe sprijinind invazia Moscovei în Ucraina, relatează Reuters, potrivit agerpres.

Liderul Bisericii Ortodoxe Ruse, Patriarhul Kirill, a susţinut acţiunea Moscovei, iar poziţia sa a divizat Biserica Ortodoxă din întreaga lume. Patriarhul Bartolomeu a declarat că se aştepta ca Patriarhul Kirill să ia atitudine împotriva deciziei preşedintelui rus Vladimir Putin de a invada Ucraina şi să demisioneze, dacă era nevoie, într-un gest de opoziţie faţă de război. „Nu este posibil ca toate bisericile să nu condamne violenţa, războiul. Biserica rusă ne-a dezamăgit. Nu doresc ca Biserica Rusiei şi fratele Patriarh Kirill să fie această excepţie tragică. Nu ştiu cum poate găsi o justificare în conştiinţa sa”, a mai spus el. „M-am aşteptat ca fratele Kirill să ia poziţie în faţa acestei chestiuni cruciale, acestui moment istoric. Dacă e nevoie, să-şi sacrifice fotoliul, să-i spună lui Putin, ‘domnule preşedinte, nu pot fi de acord cu dumneavoastră, demisionez”, a spus el.

Ameninţările cu închiderea rutelor de tranzit ale petrolului şi gazului natural pun în pericol unitatea UE

Ameninţările cu închiderea rutelor de tranzit ale petrolului şi gazului natural pun în pericol unitatea UE şi subminează grav solidaritatea între statele membre, a declarat Miercuri ministrul de Externe ungar Peter Szijjarto, după convorbiri cu ministrul de Finanţe al Serbiei, transmite MTI, potrivit agerpres.

Peter Szijjarto a afirmat în cadrul unei conferinţe de presă comune cu Sinisa Mali că Ungaria consideră astfel de ameninţări, care „au ieşit la iveală în unele comunicări ale UE”, drept un „atac grav la adresa suveranităţii, securităţii sale energetice şi intereselor sale de securitate”. În ce priveşte propunerea UE de sancţionare a importurilor de ţiţei rus, Szijjarto a avertizat că Ungaria nu va vota în favoarea unui astfel de mecanism cît timp acesta pune în pericol securitatea energetică a ţării. Ungaria şi Serbia au convenit să continue să-şi garanteze reciproc rute de tranzit sigure, a spus ministrul de Externe ungar, citat de MAE de la Budapesta. De asemenea, Ungaria va permite Serbiei folosirea facilităţilor ungare de stocare a gazului pentru a-şi asigura necesarul pentru iarnă, a adăugat el. Potrivit ministrului ungar de Externe, războiul a sporit importanţa cooperării între Serbia şi Ungaria, ţară care a transportat anul acesta în Serbia 458 de milioane de metri cubi de gaz şi primeşte zilnic 10 milioane de metri cub de gaz via Serbia.

Peste 70 de migranţi plecaţi din Libia, daţi dispăruți în largul Tunisiei

Peste 70 de migranţi plecaţi din Libia în încercarea de a ajunge în Europa au fost daţi dispăruţi, după ce ambarcaţiunea supraîncărcată în care se aflau s-a scufundat în largul Tunisiei, transmite Miercuri AFP, citînd Garda naţională tunisiană. Organizaţia internaţională pentru migraţie (OIM) a anunţat dispariţia a 76 de migranţi în urma acestui naufragiu, a consemnat Reuters, potrivit agerpres.

Ambarcaţiunea pneumatică avînd la bord circa 100 de oameni plecase din Zawara, în Libia, în noaptea de 22 spre 23 Mai, şi s-a scufundat în largul oraşului tunisian Sfax. Gărzile de coastă tunisiene au reuşit să salveze 24 de migranţi, a menţionat un purtător de cuvînt al Gărzii naţionale. Potrivit acestuia, migranţii erau „de diferite naţionalităţi africane şi asiatice”. Chiar înainte de această tragedie, OIM a anunţat că, de la începutul anului în curs, pe aceeaşi rută au fost interceptaţi şi readuşi în Libia un număr de 6.340 de migranţi, cel puţin 129 au murit în tentativa de traversare şi 459 sunt daţi dispăruţi, fiind presupuşi a fi decedaţi.

Persoanele care au avut Covid au un risc mai mare să dezvolte ulterior probleme respiratorii

Persoanele care au avut COVID-19 au un risc de două ori mai mare faţă de ceilalţi să dezvolte ulterior o embolie pulmonară sau probleme respiratorii, potrivit unui studiu al autorităţilor sanitare americane,relatează AFP, potrivit agerpres. Acest studiu arată că în rîndul persoanelor cu vîrsta cuprinsa între 18 şi 64 de ani care au contractat COVID-19, una din cinci suferă de simptome în urma infecţiei care îi pot fi atribuite. În rîndul celor peste 65 de ani, această cifră se ridică la una din patru. În total, apariţia a 26 de probleme de sănătate potenţial legate de COVID-19 a fost studiată de Centrele pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC) din SUA, pornind de la o vastă bază de date din dosare medicale din Statele Unite. Simptomele resimţite de pacienţii care au avut COVID-19 după infectare (peste 350.000 de persoane) au fost comparate cu cele ale pacienţilor care nu au avut coronavirus, pe o perioadă cuprinsă între Martie 2020 şi Noiembrie 2021.

„Foştii pacienţi cu COVID-19 au semnificativ mai multe riscuri decît cei din grupul de control să dezvolte afecţiuni care pot fi atribuite unei infecţii anterioare”, a scris CDC.

Cele mai frecvente probleme de sănătate experimentate au fost simptomele respiratorii, precum şi durerile musculo-scheletice. La persoanele peste 65 de ani, toate problemele de sănătate studiate au fost mai probabil să apară după o infecţie cu COVID-19. La adulţii sub 65 de ani, riscul a rămas neschimbat doar pentru cîţiva (probleme de sănătate mintala, boli cerebrovasculare etc.). Pentru ambele grupuri, riscul cel mai crescut a fost cel pentru simptomele respiratorii şi emboliile pulmonare – cheaguri de sînge care blochează o arteră pulmonară, ceea ce poate fi fatal.