Patru clanuri de interlopi români au trimis mii de oameni la furat și cerșit în SUA

Mii de români au ajuns ilegal în Statele Unite după ce patru clanuri din Craiova i-ar fi trecut graniţa cu Mexicul. În ultimii cinci ani aproape 4.200 de români au fost prinşi de autorităţile americane în timp ce furau, se prostituau ori cerşeau. Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), împreună cu agenţii FBI, au aflat că persoanele ajutate să treacă ilegal graniţa rămîneau datoare membrilor celor patru clanuri. O parte dintre banii încasaţi de interlopi era trimisă în România. Astfel, DIICOT Craiova a capturat peste 250.000 de dolari, într-un transport camuflat, sosit din SUA. Potrivit procurorilor, jumătate din sumă provine din furturi de pe carduri, iar cealaltă jumătate, din cerşit.

Canicula a provocat tragedii în Europa. Sute de oameni s-au înecat

Aproape 150 de persoane s-au înecat în Iunie în Polonia şi Lituania vecină, unde s-au înregistrat recorduri de căldură pentru această lună, au anunţat autorităţile din cele două ţări, relatează AFP, potrivit agerpres. Centrul Polonez pentru Securitate (RCB) a anunţat că 113 de persoane s-au înecat în Iunie în Polonia, dintre care zece Duminică, în ţara cu 38 de milioane de locuitori. „Ca urmare a valurilor de căldură succesive, nu am avut o singură zi din luna Iunie fără ca cineva să se înece”, a declarat Luni Bozena Wysocka, purtător de cuvînt al RBC, adăugînd că 90% din victime sunt bărbaţi.

Consumul de alcool şi imprudenţa au fost principalele cauze ale acestor cazuri de înec. În Lituania, 32 de persoane, dintre care 26 de bărbaţi, s-au înecat în Iunie, cel mai mare număr din ultimii cinci ani pentru această perioadă, au anunţat serviciile de pompieri şi salvare din ţara baltică cu 2,8 milioane de locuitori. În Polonia mercurul termometrelor a urcat la 38,2 grade Celsius – cea mai ridicată temperatură înregistrată vreodată în această ţară în luna Iunie. În Lituania, temperaturile au ajuns pînă la 35,7 grade Celsius, determinînd autorităţile să închidă şcoli.

Erdogan continuă răcirea față de NATO: Rachetele rusești ajung în Turcia în cel mult 10 zile

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a spus că prima livrare a sistemului rus de rachete de apărare S-400 se va face în zece zile, au relatat Duminică surse media din Turcia, la o zi după ce el a afirmat că nu vor exista sancţiuni americane legate de acest acord, relatează Reuters, citat de Agerpres.

Turcia şi SUA, aliaţi în cadrul NATO, sunt în dispută în legătură cu decizia Ankarei de a achiziţiona rachete S-400. Washingtonul a atenţionat cu impunerea de sancţiuni dacă livrarea va avea loc. Turcia a respins avertismentul, spunînd că nu va renunţa. „În zece zile, poate într-o săptămînă, va ajunge primul transport. I-am spus deschis acest lucru lui Trump”, a declarat Erdogan, citat de ziarul Hurriyet, după o întîlnire cu Preşedintele american.

SUA spun că rachetele S-400 compromit înţelegerea legată de avioanele de luptă F-35 ale companiei americane Lockheed Martin, pentru care Turcia este producător şi cumpărător. Washingtonul a început de asemenea oficial procesul de a exclude Turcia din programul privind avioanele F-35, oprind instruirea piloţilor turci în SUA. Însă Erdogan a declarat Sîmbătă că Trump i-a transmis că nu vor exista sancţiuni din cauza acordului cu Rusia, după ce Preşedintele american a afirmat că Turcia a fost tratată nedrept în legătură cu această decizie.

Kremlinul condiţionează o întîlnire Putin - Zelenski de începerea discuţiilor între Kiev şi rebelii separatişti

Kremlinul a legat posibilitatea unei întîlniri între Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenski de începerea negocierilor directe între Kiev şi rebelii separatişti proruşi din Donbas, a informat agenţia de presă ucraineană Unian, potrivit agerpres. ”În relaţiile internaţionale, nimic nu este imposibil. Ştiţi că Preşedintele Putin manifestă pragmatism în abordarea sa faţă de relaţiile internaţionale, în special într-un dosar atît de important precum relaţiile noastre cu Ucraina”, a afirmat purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov, întrebat despre o posibilă întrevedere între Preşedinţii rus şi ucrainean.

Purtătorul de cuvînt al Preşedinţiei ruse a afirmat că o întîlnire a Preşedinţilor Ucrainei şi Federaţiei Ruse este necesară pentru a obţine un rezultat concret, insistînd în acelaşi timp asupra contactelor directe ale autorităţilor ucrainene cu liderii separatiştilor din Donbas, potrivit Ukrinform. ”Există încă o mulţime de probleme pe ordinea de zi pentru a înţelege pe deplin abordările omologilor ucraineni în rezolvarea celor mai presante aspecte, inclusiv punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk şi intrarea în contact direct cu reprezentanţii autoproclamatelor republici Doneţk şi Lugansk”, a adăugat reprezentantul Kremlinului.

Conform Ukrinform, Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat la conferinţa de presă comună cu şeful statului francez Emmanuel Macron, în cursul vizitei sale la Paris în 17 Iunie, că Ucraina nu va angaja un dialog cu separatiştii din Donbas, dar este dispusă să facă paşi decisivi pentru a pune capăt războiului din Estul ţării.

Iranul confirmă că a depăşit stocul de uraniu îmbogăţit. Rusia regretă, dar îndeamnă să nu fie dramatizată situaţia

Rusia a declarat că regretă anunţul făcut de Iran cu privire la depăşirea limitei pentru rezervele sale de uraniu îmbogăţit impusă de acordul încheiat în 2015 asupra programului său nuclear, îndemnînd în acelaşi timp să nu fie dramatizată situaţia, informează AFP, potrivit agerpres. Iranul a depăşit limita de 300 de kilograme de uraniu slab îmbogăţit, a anunţat anterior ministrul de Externe iranian Mohammad Javad Zarif, după ce şi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a confirmat că Iranul a depăşit stocul total maxim de uraniu îmbogăţit stabilit prin acordul nuclear.

Depăşirea limitei de 300 de kilograme de uraniu slab îmbogăţit „suscită regretul, însă nu trebuie dramatizată” situaţia, a estimat ministrul-adjunct al Afacerilor Externe al Rusiei, Serghei Riabkov, citat de agenţiile de presă ruse. Riabkov a estimat că este vorba de o „consecinţă naturală a evenimentelor recente” şi că Iranul făcea obiectul unei „presiuni fără precedent” din partea SUA. El i-a îndemnat pe europeni „să nu agraveze situaţia”, iar Teheranului i-a recomandat „să se comporte de o manieră responsabilă” şi să rămînă parte a acordului încheiat în Iulie 2015, la Viena. Iranul s-a angajat prin acest acord să nu încerce să obţină bomba nucleară şi a acceptat să-şi reducă drastic programul nuclear, în schimbul ridicării sancţiunilor internaţionale asfixiante împotriva economiei sale.

Însă, reintroducerea sancţiunilor americane după retragerea unilaterală din acest acord decisă de Donald Trump în Mai 2018 a avut drept efect izolarea aproape totală a Iranului de sistemul financiar internaţional şi a făcut ca Teheranul să-şi piardă aproape toţi cumpărătorii de petrol. De atunci, Iranul ameninţă să-şi reia activităţile de îmbogăţire a uraniului la un nivel superior gradului maxim fixat de acord şi să-şi relanseze proiectul de construire a unui reactor de apă grea la Arak (centru), în cazul în care alte state încă semnatare ale acordului – Germania, China, Franţa, Marea Britanie şi Rusia – nu îl vor ajuta să ocolească sancţiunile americane.

Un nou sistem pentru soluţionarea litigiilor fiscale dintre statele membre UE a intrat în vigoare

Luni au intrat în vigoare noile norme ale Uniunii Europene care vor asigura soluţionarea mai rapidă şi mai eficientă a litigiilor fiscale dintre statele membre, facilitînd astfel activitatea întreprinderilor şi oferind un grad mult mai mare de securitate fiscală pentru întreprinderile şi persoanele fizice care se confruntă cu probleme legate de dubla impunere, a anunţat Comisia Europeană, potrivit agerpres. Noul sistem va contribui la identificarea de soluţii pentru litigiile fiscale dintre statele membre, apărute ca urmare a interpretării şi aplicării acordurilor şi convenţiilor internaţionale care prevăd eliminarea dublei impuneri. Estimările arată că, în prezent, în UE sunt în curs de soluţionare 2.000 de astfel de litigii, dintre care aproximativ 900 durează de peste doi ani.

Mecanismul va garanta că întreprinderile şi cetăţenii îşi pot soluţiona mai rapid şi mai eficient litigiile legate de tratatele fiscale, în special cele care vizează dubla impunere. Aceste litigii constituie un obstacol major atît pentru întreprinderi, cît şi pentru persoane fizice, şi creează incertitudine, costuri inutile şi probleme legate de fluxurile de numerar. În acelaşi timp, noua directivă introduce mai multă transparenţă în ceea ce priveşte litigiile fiscale din UE. Dubla impunere apare atunci cînd două sau mai multe ţări revendică dreptul de a impozita aceleaşi venituri sau profituri ale unei companii sau ale unei persoane. Acest lucru poate rezulta, de exemplu, dintr-o neconcordanţă între normele naţionale din diferite jurisdicţii sau din interpretări divergente ale aceleiaşi dispoziţii dintr-un tratat fiscal bilateral. Contribuabilii implicaţi în litigii fiscale care decurg din acordurile sau convenţiile fiscale bilaterale ce prevăd eliminarea dublei impuneri pot iniţia de acum o procedură de acord amiabil prin care statele membre în cauză trebuie să încerce sa soluţioneze litigiul pe cale amiabilă în termen de doi ani.

Dacă, la sfîrşitul acestei perioade de doi ani, nu s-a găsit nici o soluţie, contribuabilul poate solicita crearea unei comisii consultative care să emită un aviz. Dacă statele membre nu fac acest lucru, contribuabilul poate introduce o acţiune în faţa instanţei naţionale şi poate obliga statele membre să acţioneze. Noua directivă se aplica oricărei plîngeri introduse începînd cu 1 Iulie 2019 cu privire la chestiuni litigioase legate de venituri sau capitaluri obţinute într-un exerciţiu financiar care începe din 1 Ianuarie 2018 sau ulterior acestei date. Autorităţile competente pot conveni, de asemenea, să aplice directiva în cazul oricărei plîngeri depuse înainte de aceasta zi sau pentru exerciţiile fiscale anterioare.

Moscova propune Washingtonului un schimb de prizonieri

Rusia a propus Luni Statelor Unite un schimb de prizonieri, oferind libertatea oricărui american în schimbul repatrierii pilotului rus Konstantin Iaroşenko, informează agenţia Interfax, preluată de Reuters, potrivit agerpres. Iaroşenko execută în SUA o pedeapsă de 20 de ani de închisoare, pentru asociere în vederea traficului de cocaină. El a fost arestat de forţele speciale americane în Liberia, în 2010. „Eliberaţi-l pe Iaroşenko, faceţi schimb cu orice american sau americani care îşi ispăşesc pedeapsa aici”, a cerut ministrul adjunct de Externe Serghei Riabkov, citat de Interfax.

Oficialul de la Moscova nu s-a referit nominal la nici un cetăţean al SUA închis în Rusia, însă Reuters apreciază că s-ar putea specula includerea într-un schimb a fostului infanterist marin Paul Whelan, deţinut pentru presupuse acte de spionaj pe care nu le recunoaşte.

Whelan, care are şi cetăţenie britanică, irlandeză şi canadiană, a fost arestat la Moscova, pe 28 Decembrie şi a comparat acţiunea cu o luare de ostatici politici. Luna trecută, în faţa instanţei, el i-a cerut Preşedintelui american Donald Trump să intervină în favoarea sa, susţinînd că „nu putem păstra măreţia Americii dacă nu protejăm agresiv” cetăţenii SUA, oriunde s-ar afla. În Mai, deţinutul american a afirmat că a fost ameninţat şi umilit în închisoare. Luni, ambasada Statelor Unite la Moscova a comunicat că a cerut Guvernului rus să permită o evaluare independentă a stării lui Whelan şi că solicitarea a fost respinsă, iar starea americanului s-a înrăutăţit.

Riabkov a cerut Washingtonului şi restituirea proprietăţilor diplomatice ruse confiscate, ca prim pas pentru ameliorarea relaţiilor bilaterale. Mesajul ministrului a fost transmis la doar cîteva zile după întîlnirea lui Trump cu omologul său rus, Vladimir Putin, la summitul G20 de la Osaka.

Sentimentele anti-maghiare sunt în creştere în România, afirmă șeful diplomației ungare

Sentimentele anti-maghiare în creştere ar putea afecta poziţia Ungariei şi deciziile sale privind România, a declarat Luni ministrul ungar de Externe Peter Szijjarto, citat de agenţia MTI, potrivit agerpres. Menţinerea unor relaţii bazate pe respect reciproc este importantă datorită comunităţii etnice maghiare din România, a mai menţionat şeful diplomaţiei ungare în declaraţia dată la o conferinţă de presă organizată pentru o altă temă. ”Este prin urmare regretabil că sentimentele anti-maghiare au pătruns chiar şi pînă la nivelele cele mai înalte ale politicii româneşti”, a estimat Szijjarto. El a estimat, în continuare, că menţinerea unor relaţii bune ar fi utilă nu doar etnicilor maghiari, ci şi României, întrucît România se va putea baza astfel pe cooperarea Ungariei în chestiunile europene şi în cele comerciale.

Relaţiile ungaro-române au fost unele de succes şi la nivel internaţional, a mai spus şeful diplomaţiei ungare, adăugînd că recenta soluţionare a chestiunii liceului Romano-Catolic de la Tîrgu Mureş are o importanţă simbolică. Totuşi, creşterea tensiunilor trebuie respinsă şi din acest motiv Ungaria va face demersuri, chiar şi la nivel internaţional, împotriva oricăror sentimente anti-maghiare, a conchis el.

Cum s-au certat liderii Europei în cea mai lungă ședință din istorie

Summitul liderilor europeni de la Bruxelles asupra numirilor pentru posturile-cheie din UE a fost suspendat urmînd a fi reluat Marţi, la ora 11:00, a anunţat Luni, pe Twitter, purtătorul de cuvînt al preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, relatează AFP, Reuters şi EFE. Preşedintele francez Emmanuel Macron a criticat sever acest impas. ''Am terminat astăzi cu un eşec, este o imagine foarte rea atît pentru Consiliu, cît şi pentru Europa'', a spus el în faţa presei. ''Este clar că acest eşec este rezultatul unor ambiţii personale'', a adăugat el. După o noapte albă de discuţii, acestea nu s-au încheiat cu un acord privind împărţirea principalelor posturi de conducere în instituţiile europene, deşi unii diplomaţi se arătau optimişti cu privire la un posibil compromis prin care olandezul Frans Timmermans (S&D) ar urma să preia Preşedinţia Comisiei Europene, Manfred Weber (PPE) pe cea a Parlamentului European, şefia diplomaţiei europene ar reveni liberalilor pentru daneza Margrethe Vestager sau belgianul Charles Michel, iar bulgăroaica Kristalina Gheorghieva (PPE) ar prelua Preşedinţia Consiliului European, aceasta din urmă fiind însă infirmată de premierul bulgar Boiko Borisov.

Compromisul pentru numirea lui Timmermans la şefia Executivului comunitar a apărut în urma tratativelor purtate de Franţa, Germania, Spania şi Olanda în marja summitului G20 care s-a desfăşurat la Osaka, deşi această propunere este contestată atît de unii populari europeni, cît şi de către ţările central-europene din Grupul de la Vişegrad, în special Polonia şi Ungaria.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a denunţat, Luni, un ''eşec'' al summitului UE cu privire la repartizarea posturilor-cheie la vîrful blocului comunitar, ceea ce - în opinia sa - ''nu oferă o imagine serioasă a Europei'' şi nu o ''face credibilă pe plan internaţional'', criticînd totodată incapacitatea liderilor europeni de a alege un candidat la Preşedinţia Comisiei Europene, în pofida nopţii albe petrecute la masa discuţiilor, declarîndu-se totuşi încrezător că vor ajunge la un acord Marţi, potrivit AFP şi Reuters.

Un oficial iranian avertizează că Israelul va fi distrus în cazul unui conflict SUA-Iran 

Armata iraniană va distruge Israelul într-o jumătate de oră în cazul în care Statele Unite vor lansa atacuri asupra Iranului, a avertizat, Luni, Mojtaba Zolnour, unul dintre liderii Parlamentului de la Teheran, potrivit MEDIAFAX. Armata iraniană va distruge Israelul într-o jumătate de oră în cazul în care Statele Unite vor lansa atacuri asupra Iranului, a avertizat Mojtaba Zolnour, unul dintre liderii Parlamentului de la Teheran.

"Dacă ne atacă Statele Unite, doar o jumătate de oră va rămîne din viaţa Israelului", a declarat Mojtaba Zolnour, preşedintele Comisiei pentru Securitate Naţională şi Politică Externă din Parlamentul Iranului, citat de agenţia de presă Mehr şi de cotidianul Times of Israel.

Donald Trump a declarat că a pregătise un atac asupra Iranului

Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat că pregătise un atac asupra Iranului, dar l-a anulat în ultimul moment, pentru a evita producerea de victime. "Solicitarea SUA pentru Iran este foarte simplă: fără arme nucleare şi fără finanţarea terorismului!", a transmis Donald Trump, avertizînd că Statele Unite nu vor permite Iranului să se doteze cu arme atomice. "Nu vom permite Iranului să se doteze cu arme nucleare; cînd vor accepta acest lucru, vor fi o ţară bogată, vor fi fericiţi în totalitate, iar eu le voi fi cel mai bun prieten. Sper că aşa va fi", a declarat Donald Trump. Anterior, liderul de la Casa Albă a afirmat că nu vrea război cu Iranul, semnalînd intenţia de a purta negocieri cu liderii de la Teheran.

Preşedintele Donald Trump a decis retragerea SUA din Acordul atomic semnat de marile puteri cu Iranul. Marea Britanie, Germania, Franţa, China şi Rusia menţin Acordul nuclear cu Iranul. Din cauza sancţiunilor americane, Iranul a avertizat că ar putea renunţa la unele condiţii ale Acordului nuclear, cerînd sprijinul Uniunii Europene pentru menţinerea Tratatului. Relaţiile Statelor Unite cu Iranul sunt tensionate din cauza sancţiunilor impuse de Administraţia Donald Trump după retragerea din Acordul nuclear semnat de marile puteri cu Teheranul. Preşedintele SUA vrea limitarea activităţilor nucleare şi balistice iraniene.