Un pescador rus a dispărut în Marea Japoniei cu 21 de marinari la bord

Serviciile de salvare ruse căutau, Joi, un pescador dispărut în Marea Japoniei cu 21 de marinari la bord, au anunţat autorităţile, informează AFP, potrivit agerpres. Nava Vostok (Est) a lansat un semnal de alertă, Joi dimineaţa, de la la 200 de kilometri de costa regiunii Primorskii din Extremul Orient, potrivit Ministerului rus pentru Situaţii de Urgenţă. Contactul nu a putut fi stabilit şi elicoptere, nave şi un avion de recunoaştere au fost trimise la faţa locului, a precizat aceeaşi sursă, subliniind că vînturi violente perturbau căutările. Comitetul de Anchetă rus a deschis o anchetă pentru încălcarea regulilor de securitate în transportul maritim provocatoare de moarte. Potrivit agenţiei Interfax, nava aparţinea unei societăţi specializate în pescuit de crabi, pentru care regiunea este renumită.

Apele glaciale ale Extremului Orient rus au fost de mai multe ori scena unor catastrofe maritime. În Aprilie 2015, naufragiul unui pescador frigorific cu 132 de persoane la bord în apele glaciale ale Mării Ohoţk s-a soldat cu cel puţin 56 de morţi. În Decembrie 2014, în largul strîmtorii Bering, naufragiul unui pescador Sud-coreean s-a soldat cu 27 de morţi şi 26 de dispăruţi. În 2011, 53 de persoane s-au înecat cînd o platformă petrolieră s-a scufundat în plină furtună în Marea Ohoţk.

Cutremur puternic pe coasta estică a Rusiei

Un cutremur cu magnitudinea preliminară de 6,4 s-a produs Joi în largul coastei estice a Rusiei, conform Serviciului de Prospectare Geologică al Statelor Unite (USGS), citat de Reuters, conform agerpres. Epicentrul seismului a fost stabilit la 41 de kilometri Est de localitatea Nikolskoye din Arhipelagul Komandor, la o adîncime de circa 10 kilometri, a informat USGS. În urma cutremurului nu a fost emisă o avertizare imediată de tsunami, precizează sursa citată.

Erupţia unui vulcan din Filipine provoacă evacuarea a peste 74.000 de oameni

Cel mai activ vulcan din Filipine, intrat în faza de erupţie în urmă cu aproape două săptămîni, a determinat evacuarea a peste 74.000 de persoane, au anunţat Joi cercetătorii din această ţară, citaţi de DPA. Vulcanul Mayon din provincia Albay, aflat la Sud de Manila, la o distanţă de 330 de kilometri faţă de capitala filipineză, aruncă în atmosferă jeturi de lavă şi coloane de cenuşă încă de Duminică, la o săptămînă după ce a intrat în faza de erupţie, pe 13 Ianuarie. Nu au fost raportate decese deocamdată, însă autorităţile se tem de un impact negativ pe care depunerile de cenuşă vulcanică ar putea să le aibă asupra sănătăţii şi au avertizat în legătură cu condiţiile de trai existente în centrele de evacuare, care sunt foarte aglomerate. Institutul de Vulcanologie şi Seismologie din Filipine (Phivolcs) a avertizat că această erupţie ar putea să dureze mai multe luni, întrucît presiunea magmei continuă să crească în interiorul vulcanului Mayon.

Vulcanul Mayon, ce are o înălţime de 2.463 de metri, a erupt de aproximativ 50 de ori începînd cu anul 1616. Cea mai recentă erupţie a lui şi care a făcut victime s-a produs în Mai 2013, cînd cinci turişti pasionaţi de drumeţii montane au murit. Alte şapte persoane au fost rănite. Cea mai violentă erupţie a vulcanului Mayon a avut loc în 1814, cînd peste 1.200 de persoane au murit şi un întreg oraş a fost îngropat sub un strat gros de cenuşă şi noroi. O altă erupţie, produsă în 1993, a ucis 79 de persoane.

Cel puţin trei morţi şi circa 100 răniţi după deraierea unui tren în apropiere de Milano

Între trei şi cinci persoane au murit şi cel puţin 100 au fost rănite, dintre care zece grav, după ce un tren regional a deraiat Joi dimineaţa în apropiere de Milano, a anunţat un oficial al serviciilor de pompieri, relatează Reuters, AFP şi dpa. Deraierea trenului, produsă din motive deocamdată necunoscute, a avut loc în jurul orei locale 07:00 (06:00 GMT) în apropierea marii metropole din Nordul Italiei, a declarat Cristina Corbetta de la serviciile de urgenţă din Milano, pentru canalul SkyTG24.
Acest accident este cel mai grav de la catastrofa feroviară din Iulie 2016 din regiunea Puglia (Sud) în care 23 de oameni şi-au pierdut viaţa.

Evreii din Austria boicotează comemorarea Holocaustului din cauza ascensiunii extremei drepte

Principala asociaţie a evreilor din Austria, IKG (Comunitatea israelită), va boicota un eveniment de comemorare a Holocaustului din cauza ascensiunii Partidului Libertăţii (FPOe), de extremă dreapta, care a intrat luna trecută în Guvernul de la Viena, a anunţat Joi liderul IKG, citat de Reuters. FPOe, devenit partener de coaliţie al conservatorilor premierului Sebastian Kurz, a fost înfiinţat de foşti nazişti, dar de-a lungul timpului a fost nevoit să excludă mai mulţi membri în urma unei serii de scandaluri cu tentă nazistă şi susţine că a lăsat în urmă trecutul nazist. Sebastian Kurz s-a angajat să se concentreze pe combaterea antisemitismului, după ce Israelul a afirmat că nu va avea contacte directe cu FPOe, deşi miniştrii de Externe, Interne şi Apărare au intrat în Cabinet reprezentînd sau susţinuţi fiind de formaţiunea de extremă dreapta. FPOe a ieşit pe locul al treilea la alegerile legislative din Octombrie anul trecut, cu 26% din voturi. "Nu vrem să avem de-a face cu astfel de oameni şi nu vrem să-i comemorăm pe cei care au murit în Shoah (Holocaustul nazist) cu astfel de oameni", a declarat pe postul de radio ORF preşedintele IKG, Oskar Deutsch.

Trump pare dispus să facă un compromis privind imigraţia

Preşedintele american Donald Trump a anunţat un compromis în ceea ce priveşte chestiunea extrem de delicată a imigraţiei, propunînd să ofere cetăţenie americană pe o perioadă de 10 pînă la 12 ani aşa numiţilor ‘dreamers’ (visători), cei cîteva sute de mii de imigranţi sosiţi pe teritoriul SUA pe cînd erau minori, relatează Joi AFP, conform agerpres. ‘Lucrurile încep să se mişte. Asta se va întîmpla, la un moment dat în viitor, pe o perioadă de 10 pînă la 12 ani’, a declarat Donald Trump la Casa Albă. Situaţia acestor imigranţi este un motiv de blocaj în Congresul SUA de luni de zile. Democraţii cer o soluţie pentru ‘dreamers’ şi ameninţă că, în lipsa unui acord, vor provoca un nou blocaj al administraţiei federale, aşa cum s-a întîmplat săptămîna trecută. ‘Dreamers’, în număr de circa 690.000, sunt în prezent protejaţi de un program creat de Barack Obama, numit DACA (Deferred Action for Childhood Arrivals), care le permite să lucreze şi să studieze în Statele Unite. Programul DACA îşi propunea să-i ajute pe copiii sosiţi ilegal în SUA împreună cu părinţii lor. Aproape 800.000 de persoane au beneficiat de acest program. Donald Trump a abrogat acest program în Septembrie 2017, afirmînd că nu este constituţional şi a dat Congresului termen pînă în Martie să găsească o soluţie.