Șeful Armatei britanice respinge ipoteza asasinării lui Vladimir Putin: astfel de scenarii sunt doar „simple iluzii”

În timpul emisiunii Sunday Morning, de la postul de televiziune BBC One, șeful Forţelor Armate britanice, amiralul Tony Radakin, a fost întrebat dacă Putin ar putea fi „înlăturat” sau dacă în Rusia ar putea avea loc o schimbare de regim. „Cred că unele dintre aceste comentarii conform cărora el nu este bine sau că cineva va încerca să îl asasineze ori să îl înlăture de la putere sunt mai degrabă wishful thinking (simple iluzii)”, a răspuns înaltul oficial militar britanic, informează Agerpres.

Mass-media a speculat de luni de zile pe seama stării de sănătate a liderului rus, interpretînd totul de la înfățișarea sa balonată care ar putea fi un semn că folosește steroizi, pînă la a sugera că Putin ar suferi de Parkinson sau de cancer.

Iranul sancţionează alţi 61 de americani, inclusiv pe fostul secretar de stat Mike Pompeo

Iranul a impus sancţiuni altor 61 de americani, inclusiv fostului secretar de stat Mike Pompeo, pe motiv că au sprijinit un grup disident iranian, a anunţat Teheranul, pe fondul stagnării negocierilor de relansare a acordul nuclear din 2015, relatează Reuters.Printre cei incluşi pe lista neagră ai Ministerului iranian de Externe pentru că şi-au exprimat sprijinul pentru grupul disident aflat în exil ”Organizaţia mujahedinilor poporului iranian” (PMOI) se numără avocatul personal al fostului Preşedinte republican Donald Trump, Rudy Giuliani, şi fostul consilier pentru securitate naţională, John Bolton, relatează presa iraniană.

Sancţiunile, emise împotriva a zeci de americani în trecut din diverse motive, permit autorităţilor iraniene să confiște orice bunuri pe care persoanele sancţionate le deţin în Iran. Paşii par în mare măsură simbolici, avînd în vedere absenţa probabilă a unor astfel de active. Iranul a impus sancţiuni împotriva a 51 de americani în Ianuarie şi a altor 24 în Aprilie.

Rusia a majorat cotele la exportul de ulei de floarea-soarelui, motivînd că piaţa internă este suficient de bine aprovizionată

Rusia a decis, Duminică, să majoreze cotele la exporturile de ulei de floarea-soarelui şi şrot de floarea-soarelui, ca urmare a faptului că piaţa internă este suficient de bine aprovizionată, transmite Reuters.

Anterior, Rusia a interzis exporturile de semințe de floarea-soarelui, de la finele lunii Martie şi pînă la finele lunii August, şi a introdus cote la exporturile de ulei de floarea-soarelui, pentru a evita penuria şi a reduce presiunile asupra preţurilor de pe piaţa locală.

Duminică, Guvernul de la Moscova a anunţat că a majorat, cu 400.000 de tone, cota la exporturile de ulei de floarea-soarelui, faţă de plafonul anterior de 1,5 milioane de tone, în timp ce restricţiile la exporturile de şrot de floarea-soarelui au fost majorare cu 150.000 de tone, de la limita anterioară de 700.000 de tone. Decizia de a relaxa restricţiile a fost luată pentru că piaţa internă este suficient de bine aprovizionată, a precizat Guvernul de la Moscova, adăugînd că producătorii ruşi vor profita de pe urma majorării exporturilor.

În condiţiile în care Ucraina şi Rusia sunt responsabile pentru aproximativ 80% din exporturile mondiale de ulei de floarea-soarelui, multe state europene au început să se confrunte cu o reducere a livrărilor de ulei de floarea-soarelui după ce Rusia a invadat Ucraina.

Croaţia nu i-a permis preşedintelui Serbiei să viziteze lagărul de la Jasenovac, cunoscut ca "Auschwitzul croat"

Autorităţile de la Zagreb nu i-au permis, Duminică, Preşedintelui Serbiei, Aleksandar Vucic, să facă o vizită privată la lagărul de la Jasenovac, cunoscut ca "Auschwitzul croat". Ministrul de Externe al Croației, Gordan Grlic Radman, a transmis că ţara sa "nu a fost informată despre vizită" și a catalogat intenția ca fiind "un act răuvoitor".

Şefa Guvernului de la Belgrad, Ana Brnabic, a declarat că decizia Croaţiei este "scandaloasă şi antieuropeană". "Este o încălcare brutală a libertăţii de mişcare (...) şi o lipsă de respect faţă de victimele sîrbe", a afirmat ea la televiziunea privată Pink.

Ministrul sîrb de Externe, Nikola Selakovic, a precizat că Serbia ia în considerare retorsiuni.

Relaţiile între Serbia şi Croaţia au rămas încordate după conflictul din 1991-1995, declanşat de proclamarea independenţei Croaţiei şi soldat cu circa 20.000 de morţi, mai transmite AFP, citată de Agerpres.

Lagărul de concentrare de la Jasenovac, din statul independent croat aliat cu Germania nazistă în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, a fost unul din cele mai mari din Europa şi a funcţionat din 1941 pînă în 1945.

Rusia a pierdut mai mult de 30% din capacitatea forţelor terestre în războiul din Ucraina

Rusia a pierdut mai mult de 30% din capacitatea forţelor terestre, respectiv 50.000 de soldaţi care fie au murit, fie au fost răniţi în timpul luptei, a declarat amiralul Sir Tony Radakin, şeful personalului de apărare al Regatului Unit, la emisiunea BBC One Sunday Morning, potrivit The Guardian.

Din această cauză, Armata Ucrainei este ”absolut” convinsă că va cîştiga războiul, relatează agenţia de presă britanică PA Media.

”Intenţia lor este absolut clară şi vor să recucerească întregul teritoriu, în ceea ce priveşte Ucraina, şi văd o Rusie care se luptă, o Rusie despre care considerăm că şi-a pierdut mai mult de 30% din capacitatea forţelor terestre”, a mai spus el.

Radakin a clarificat că este vorba despre 50.000 de soldaţi ruşi care fie au murit, fie au fost răniţi în timpul conflictului. În plus, aproximativ 1.700 de tancuri ruseşti şi în jur de 4.000 de vehicule de luptă blindate au fost distruse în luptă.

”Rusia a început această invazie cu ambiţia de a cuceri toată Ucraina, Rusia a avut ambiţia de a cuceri oraşele în primele 30 de zile, Rusia a avut ambiţia de a crea fracturi şi de a aplica presiune asupra NATO – aceasta este Rusia ca o provocare pentru ordinea mondială, Rusia eşuează în toate aceste ambiţii, Rusia este o naţiune mai slăbită decît era la începutul lunii Februarie”, a conchis Rabakin.

India a administrat două miliarde de doze de vaccin împotriva COVID-19

Două miliarde de doze de vaccin împotriva COVID-19 au fost administrate de Guvernul indian cetăţenilor, dozele de rapel fiind în curs de administrare pentru toţii adulţii, deoarece cazurile pozitive zilnice au atins cel mai mare nivel din ultimele patru luni, arată datele oficiale, relatează Reuters.

Premierul indian Narendra Modi a lăudat această etapă de vaccinare, marcînd, astfel, cea mai amplă şi mai lungă campanie de inoculare din lume, care a început anul trecut.

”India scrie din nou istorie!”, a scris Modi într-un tweet. Premierul s-a confruntat cu acuzaţii din partea opoziţiei din cauza gestionării greşite a pandemiei, despre care experţii susţin că a ucis milioane de persoane. Guvernul respinge aceste acuzaţii.

Datele Ministerului indian al Sănătăţii arată că numărul deceselor de COVID-19 se ridică la 525.709, cu 49 de decese înregistrate în cursul nopţii

Ţara cu 1,35 miliarde de locuitori a ridicat majoritatea restricţiilor anticovid, iar călătoriile internaţionale sunt tot mai frecvente.

Aproximativ 80% din dozele de vaccin administrate au fost cu vaccinul AstraZeneca AZN.L, produs în interiorul ţării, numit Covishield. Alte doze includ Covaxin şi Corbevax, dezvoltate pe plan intern, precum şi vaccinul rus Sputnik V.

Medvedev: Refuzul Ucrainei şi al statelor NATO de a recunoaşte Crimeea drept teritoriul Rusiei reprezintă ”o ameninţare sistemică”

Refuzul Ucrainei şi al statelor membre NATO de a recunoaşte autoritatea Moscovei asupra Peninsulei Crimeea reprezintă o ”ameninţare sistemică” pentru Rusia, a declarat fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, Duminică, relatează Reuters, scrie news.ro.   

”Dacă vreun alt stat, fie Ucraina sau statele membre NATO, consideră că Peninsula Crimeea nu aparţine Rusiei, atunci, aceasta reprezintă o ameninţare sistemică pentru noi”, a declarat Medvedev veteranilor din cel de-Al Doilea Război Mondial, potrivit agenţiei de presă rusă Interfax.

”Este o ameninţare directă şi explicită, în special avînd în vedere ce s-a întîmplat în Crimeea. Crimeea s-a întors în Rusia”, a mai adăugat Medvedev, care în prezent deţine funcţia de preşedinte adjunct al Consiliului de Securitate al Rusiei.

Cod roşu de căldură extremă în Marea Britanie

Măsuri suplimentare pentru serviciile de ambulanţă sunt luate în Marea Britanie, în contextul în care se apropie un val de căldură, a declarat secretarul pentru Sănătate Steve Barclay, conform BBC, scrie news.ro. Mai mulţi operatori de gestionare a apelurilor şi capacitate suplimentară pentru linia de asistenţă 111 se numără printre paşii planificaţi pentru Luni şi Marţi.El a îndemnat publicul să aibă grijă de rudele şi vecinii vulnerabili.

A fost declarată o urgenţă naţională şi a fost emis un cod roşu de căldură extremă din Marea Britanie, cu temperaturi care ar putea atinge 41 de grade Celsius. Aceasta ar fi cea mai ridicată temperatură înregistrată vreodată în Marea Britanie – peste maxima actuală de 38,7 C la Cambridge în 2019.

„Mesajul clar pentru public este să ia măsuri în ceea ce priveşte apa, umbra şi acoperirea. Acesta este cel mai bun mod de a atenua căldura. Le cerem oamenilor să ţină cont de vecinii lor şi de cei care ar putea fi vulnerabili”, a spus Barclay.

Sprijinul suplimentar pentru serviciile de sănătate include, de asemenea, suplimentarea ambulanţelor şi eliberarea de spaţiu în spitale, astfel încît pacienţii să nu rămînă blocaţi în ambulanţe afară, a spus Barclay.

Pasagerii care merg cu trenul din Anglia şi Ţara Galilor au fost avertizaţi că ar trebui să călătorească numai dacă este necesar, iar Network Rail a spus că sunt probabile restricţii de viteză.

De asemenea, unele şcoli se vor închide la începutul acestei săptămîni, iar unele programări la spital vor fi anulate.

Restul Angliei, Ţara Galilor şi Sudul Scoţiei vor fi sub avertizare pentru căldură extremă, în timp ce în Europa incendii au izbucnit în Portugalia, Spania şi Sud-Vestul Franţei.

Statele Unite au nevoie de o sumă suplimentară de 3 miliarde de dolari pentru a elimina echipamentele Huawei şi ZTE din reţeaua de telecomunicaţii a ţării

Statele Unite au nevoie de o sumă suplimentară de 3 miliarde de dolari pentru a elimina echipamentele Huawei şi ZTE din reţeaua de telecomunicaţii a ţării, iar costul total va urca la 4,9 miliarde de dolari, potrivit autorităţii de reglementare a acestui sector, transmite Reuters.

”Pentru a finanţa toate estimările de costuri rezonabile şi susţinute, programul de rambursare va necesita 4,98 miliarde de dolari, reflectînd un deficit actual de 3,08 miliarde de dolari”, a declarat Jessica Rosenworcel, preşedinta Comisiei Federale de Comunicaţii (FCC), într-o scrisoare către senatorul Maria Cantwell, care conduce Comisia pentru Comerţ, Ştiinţă şi Transport din Congres. Deoarece Congresul a alocat doar 1,9 miliarde de dolari pentru a finanţa procesul de eliminare, companiile vor primi rambursări doar pentru aproximativ 40% din costuri, a adăugat ea.

FCC a desemnat Huawei şi ZTE drept companii care reprezintă un pericol de securitate, obligînd companiile americane să elimine echipamentele acestora sau să fie excluse de la un fond guvernamental de 8,3 miliarde de dolari pentru achiziţia de echipamente noi.

Australia reintroduce plata angajaților care trebuie să intre în carantină din cauza COVID-19

Australia reintroduce plata angajaților care trebuie să intre în carantină din cauza COVID-19, a declarat premierul Anthony Albanese, în timp ce un nou val de infecții provocate de Omicron afectează țara, potrivit  mediafax.

Australia se luptă cu o epidemie majoră determinată de noile subvariante Omicron, BA.4 și BA.5, extrem de contagioase, autoritățile avertizînd că aceasta ar putea duce la internarea în spitale a tot mai multor persoane și la o mai mare presiune asupra sistemului de sănătate. Albanese a declarat că plata concediului, care s-a încheiat pe 30 Iunie și care le permitea angajaților să primească pînă la 750 de dolari australieni (510 dolari) pentru fiecare perioadă de carantină de 7 zile, va fi restabilită și prelungită pînă la 30 Septembrie. Autoritățile au îndemnat populația să poarte măști în interior și să își facă vaccinurile de rapel cît mai curînd, în timp ce se pregătesc pentru „milioane” de noi cazuri în următoarele săptămîni.

De la începutul pandemiei, Australia a raportat aproximativ 8,7 milioane de cazuri de COVID-19 și 10.549 de decese, mult mai puține decît în multe țări.