Realitatea internationala pe scurt (15 Iunie 2020)

Rusia va avea capacitatea de a contracara armele hipersonice desfăşurate de alte ţări

Rusia va fi în curînd în poziţia de a contracara armele hipersonice desfăşurate de alte ţări, a declarat Duminică Preşedintele Vladimir Putin, adăugînd că Moscova este înaintea SUA în dezvoltarea noilor tipuri de arme, relatează Reuters, scrie agerpres. Vehiculele-planor hipersonice pot gestiona o direcţie impredictibilă şi pot efectua manevre bruşte pe măsură ce se apropie de impact. Ele pot urma de asemenea o traiectorie mult mai netedă şi mai joasă decît rachetele balistice.

Washingtonul şi Moscova şi-au extins capacităţile de apărare în contextul în care acordurile de control asupra armelor datînd din timpul Războiului Rece s-au prăbuşit pe fondul înrăutăţirii relaţiilor Rusiei cu Occidentul.

Anul trecut, Rusia a desfăşurat primele sale rachete hipersonice cu capacităţi nucleare, în timp ce Pentagonul are ca obiectiv să îşi dezvolte capabilităţile hipersonice în prima parte a anilor 2020. „Foarte probabil vom avea mijloacele de a combate armele hipersonice pînă la momentul în care ţările aflate în frunte vor avea astfel de arme”, a spus Putin, citat de agenţia de ştiri RIA. Deşi Rusia şi SUA au în mare marte acelaşi număr de arme nucleare, Putin a spus că Moscova este înainte în privinţa dezvoltării de arme avansate.

Putin: Manifestaţiile din SUA sunt expresia unor crize interne profunde

Preşedintele rus Vladimir Putin susţine că manifestaţiile din ultimele săptămîni din SUA împotriva rasismului şi violenţelor Poliţiei sunt expresia unor „crize interne profunde”, relatează AFP, potrivit agerpres. „Bineînţeles, ce se întîmplă în SUA este expresia unor crize interne profunde”, a afirmat Putin, în cadrul unui interviu difuzat Duminică de postul public de televiziune Rossia 1.

Afirmaţia sa a venit ca răspuns la o întrebare despre evenimentele din SUA şi este primul său comentariu despre situaţia din America. „În realitate, observăm acest lucru de mult timp, de la venirea la putere a Preşedintelui în exerciţiu (Donald Trump), care a cîştigat în mod absolut clar, în mod democratic”, a adăugat Preşedintele rus. „Însă tabăra care a pierdut alegerile a inventat tot fel de ficţiuni pentru a pune la îndoială legitimitatea lui Donald Trump”, a mai spus Vladimir Putin.

Potrivit lui Putin, lupta împotriva pandemiei de coronavirus „a scos la lumină probleme generale” în SUA. Moartea la sfîrşitul lunii Mai a afro-americanului George Floyd în timpul arestării sale de Poliţia din Minneapolis a declanşat în SUA un val de proteste împotriva rasismului şi violenţelor poliţieneşti. Putin a afirmat de asemenea că Moscova se descurcă mai bine decît Washingtonul în lupta împotriva pandemiei. „În timp ce noi, cu voia lui Dumnezeu, ieşim din situaţia legată de coronavirus cu pierderi minime, în SUA nu se întîmplă acelaşi lucru”, a declarat el.

Rusia a confirmat Duminică peste 8.800 de noi cazuri de coronavirus, totalul ajungînd la aproape 529.000 de contaminări, al treilea cel mai ridicat bilanţ din lume, după SUA şi Brazilia.

Peste 1.000 de persoane s-au întors voluntar din Germania în Siria

Peste 1.000 de persoane s-au întors voluntar din Germania în Siria din 2017 cu sprijin din partea Guvernului de la Berlin, a precizat Ministerul de Interne german pentru DPA. Biroul Federal pentru Migraţie şi Refugiaţi (BAMF) a plătit în total 199 de drumuri înapoi în Siria în 2017, 466 în 2018 şi 347 în 2019, conform Ministerului. Numărul real al întoarcerilor voluntare în Siria este foarte probabil mai mare, deoarece nu au fost înaintate aplicaţii din partea tuturor landurilor pentru refinanţarea călătoriilor, a precizat Ministerul. Din cauza „situaţiei de securitate care continuă să fie dificilă”, întoarcerea voluntară în Siria nu este promovată în prezent, conform unei pagini de informare despre aceste programe a Guvernului federal.

Siria este răvăşită de un război civil sîngeros din 2011. Germania nu a mai expulzat persoane în Siria din 2012. Autorităţile federale şi regionale din Germania finanţează întoarcerea în ţara de origine de peste 40 de ani. În afară de costurile şi granturile de călătorie, se oferă de asemenea bani şi pentru ca cei întorşi să îşi refacă vieţile. Există mai multe programate care au ca scop să ofere sprijin organizaţional şi financiar pentru persoanele care se întorc în ţara lor de origine. Aproape 630.000 de sirieni au solicitat azil în Germania de la începutul războiului civil, cei mai mulţi reuşind să obţină protecţie.

Trump susţine că este în formă bună, după o apariţie ce a ridicat semne de întrebare despre starea sa de sănătate

Preşedintele american Donald Trump, care a împlint Duminică vîrsta de 74 de ani, a respins Duminică suspiciunile privind forma sa fizică sau eventuale probleme de sănătate, după apariţia unor imagini în care el este văzut coborînd de pe o scenă cu paşi ezitanţi, potrivit AFP, scrie agerpres.

Liderul de la Casa Albă a participat Sîmbătă la ceremonia decernării diplomelor la prestigioasa academie militară de la West Point şi a susţinut acolo un discurs neobişnuit de consensual pentru stilul său, afirmînd, printre altele, că absolvenţii acestei instituţii sunt exemple privind diversitatea Americii, remarcă venită în contextul protestelor violente ce continuă în SUA după uciderea afro-americanului George Floyd de către un poliţist alb în timpul arestării.

La capitolul politicii externe, Trump a subliniat că datoria militarilor americani nu este de a reconstrui ţări străine, ci de a-şi apăra ţara şi a promis că Statele Unite vor pune ”capăt erei războaielor nesfîrşite”, estimînd că nu este treaba forţelor americane să rezolve „conflicte vechi în locuri îndepărtate, de care mulţi nici măcar nu au auzit”.

Însă, după ce şi-a terminat discursul, la părăsirea scenei, el a lăsat impresia că are dificultăţi pe rampa de acces, pe care a coborît-o precaut cu paşi mici. Presa americană a mai remarcat şi faptul că Trump s-a folosit de ambele mîini pentru a ridica paharul cu apă din care a băut în mijlocul discursului şi a făcut un efort pentru a pronunţa corect numele generalului Douglas MacArthur, un erou al celui de-Al Doilea Război Mondial.

Sîmbătă seară, Trump a ţinut să răspundă el însuşi pe Twitter bănuielilor despre starea sa de sănătate. Rampa de acces a scenei era ”foarte lungă şi abruptă, nu avea balustradă şi, mai ales, era foarte alunecoasă”, a explicat Preşedintele american, adăugînd că a dorit să fie mai precaut pentru ca să nu cadă şi să dea presei ocazia să rîdă de el.

Peste 100 de arestări după proteste ”Black Lives Matter” la Londra

Peste 100 de persoane au fost arestate după ce mii de protestatari ai mişcării ”Black Lives Matter” şi de extremă-dreaptă au mărşăluit Sîmbătă la Londra, în ciuda apelurilor de a nu participa la demonstraţii, a anunţat Poliţia Metropolitană, potrivit DPA. Premierul Boris Johnson a sugerat că multe dintre violenţe au fost comise de contra-protestatari de extremă-dreapta, care au fost separaţi de manifestanţii ”Black Lives Matter” prin bariere şi cordoane de poliţişti. Poliţia a precizat că protestele au fost în mare parte paşnice, cu doar „cîteva puncte de violenţă îndreptată spre poliţişti”.

Persoanele arestate sunt acuzate de fapte precum tulburări violente, atacuri asupra Poliţiei, deţinere de arme şi de droguri şi consum de alcool. „Huliganismul rasist nu are ce căuta pe străzile noastre”, a scris Johnson pe Twitter. „Aceste marşuri şi proteste au fost subminate de violenţă şi încalcă actualele indicaţii (privind distanţarea socială legată de coronavirus – n.r.)”, a adăugat el. „Rasismul nu are loc în Marea Britanie şi trebuie să lucrăm împreună pentru ca asta să fie o realitate”, a adăugat premierul britanic.

Protestatarii au sfidat apelul de Vineri al lui Johnson de a pune capăt mişcării. El a susţinut că protestele ”Black Lives Matter au fost deturnate de extremişti în scopuri violente. Episcopul de Dover, Rose Hudson-Wilkin, primul episcop femeie de culoare din Biserica Anglicană, şi-a exprimat susţinerea faţă de protestele de Sîmbătă. „Ne-ar fi plăcut să nu ne adunăm în timpul unei pandemii, dar este vorba de ceva cu adevărat important”, le-a transmis Hudson-Wilkin protestatarilor ”Black Lives Matter” la Canterbury.

Creştere semnificativă a numărului de refugiaţi care au încercat să ajungă în UE în luna Mai

Numărul refugiaţilor care au încercat să intre în Uniunea Europeană a crescut semnificativ în luna Mai, au relatat Duminică media germane, citînd agenţia europeană de protecţie a frontierelor, Frontex, potrivit DPA. În Mai, s-au înregistrat aproape 4.300 de treceri neautorizate ale frontierei pe principalele rute de migraţie din Europa, aproape de trei ori mai multe decît în Aprilie, au relatat site-urile grupului media Funke. În aprilie, cifrele au scăzut la un nivel istoric, din cauza pandemiei de coronavirus, şi au fost de asemenea uşor mai mici în general în primele cinci luni ale anului comparativ cu 2019. Conform informaţiilor din presă, Frontex a înregistrat în total 31.600 de treceri ilegale ale frontierei din Ianuarie şi pînă în Mai, cu şase puncte procentuale mai puţin decît în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Ruta prin Turcia şi Grecia a fost cea mai activă rută de migraţie spre Europa, conform Frontex. Din Ianuarie şi pînă în Mai, au fost înregistrate 12.700 de cazuri, cu 28% mai puţin decît anul trecut. Alţi 3.700 de refugiaţi au traversat Mediterana de Vest, din Maroc spre Spania, în primele cinci luni ale anului, ceea ce reprezintă mai puţin decît jumătate din numărul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Pe alte rute, datele din primele cinci luni au fost mai mari decît anul trecut. Peste 6.900 de treceri ilegale ale frontierei au fost înregistrate pe ruta Balcanii de Vest, o creştere cu 50% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019. Pe ruta care trece prin centrul Mediteranei, din Libia şi Tunisia spre Italia şi Malta, Frontex a înregistrat 5.500 de cazuri, de trei ori mai multe decît în aceeaşi perioadă din 2019.

Factură de peste un milion de dolari pentru un american diagnosticat cu COVID-19

Un american de 70 de ani, diagnosticat cu COVID-19 şi spitalizat timp de două luni la Seattle, a avut neplăcută surpriza de a primi o factură de 181 de pagini de peste un milion de dolari, a dezvăluit cotidianul Seattle Times citat de AFP. Michael Flor a fost internat pe 4 Martie la spitalul Swedish Issaquah din Seattle. El a stat internat 62 de zile, fiind atît de aproape de moarte încît la un moment dat asistentele i-au contactat telefonic familia pentru a-şi lua adio de la el. Dar s-a recuperat şi a ieşit din spital pe 5 Mai, sub uralele personalului medical.

Însă inima i-a fost pe punctul de a se opri din nou, cînd a primit o factură lungă de 181 de pagini care se ridică la 1.122.501,04 de dolari, potrivit cotidianului local. Factura detaliază îngrijirile care i-au fost acordate şi preţurile corespunzătoare: 9.736 de dolari pe zi camera la terapie intensivă şi îngrijiri speciale, 409.000 de dolari pentru transformarea în cameră sterilă pentru risc de contagiere cu coronavirus timp de 42 de zile, 82.000 de dolari pentru utilizarea unui ventilator artificial 29 de zile, sau 100.000 de dolari pentru îngrijiri „de ultimă şansă”, cînd pronosticul său vital a fost incert timp de două zile.

Michael Flor care beneficiază de Medicare, asistenţă medicală pentru seniori, nu ar trebui totuşi să facă apel la portofelul său, notează Seattle Times. Uriaşul plan de ajutorare a economiei adoptat de Congres cuprinde 100 de milioane din buget pentru indemnizarea spitalelor şi asigurările private care acoperă tratamentele pentru Covid-19.

Protestatarii au doborît o statuie în New Orleans şi au aruncat-o în fluviul Mississippi

În New Orleans, protestatarii au doborît o statuie a lui John McDonogh – un comerciant şi proprietar de sclavi care a murit în 1850 – şi au aruncat-o în fluviul Mississippi, scrie CNN, potrivit mediafax. După ce au distrus statuia, protestatarii au urcat-o într-o camionetă şi au dus-o pe malul fluviului unde au aruncat-o în apă, a declarat un reprezentant al Departamentului de Poliţie din New Orleans. McDonogh este un personaj controversat care a donat 2 milioane de dolari din averea sa către oraşele Baltimore şi New Orleans pentru a construi şcoli publice. Peste 30 de şcoli au fost construite în New Orleans cu numele său. Numele multora dintre unităţile de învăţămînt din New Orleans au fost schimbate în anii 80 şi 90, din cauza controverselor privind istoria sa cu sclavii. O singură şcoală cu numele său rămîne deschisă în New Orleans, McDonogh 35.

Statuia din Milano a unui celebru jurnalist a fost vandalizată în contextul protestelor antirasiste

Statuia cunoscutului jurnalist italian Indro Montanelli a fost vandalizată Sîmbătă noaptea de necunoscuţi într-o grădină publică din Milano, transmite AFP citînd agenţia de ştiri italiană ANSA. Statuia dedicată lui Indro Montanelli, plasată în grădina publică cu acelaşi nume din centrul oraşului Milano, a fost acoperită cu vopsea roşie. Pe soclul statuii au fost inscripţionate cu negru cuvintele „rasist, violator”, potrivit fotografiilor difuzate de presa italiană. Aceasta este prima statuie avariată din Italia, de la începutul valului de proteste stîrnit în toată lumea de cazul lui George Floyd, afro-americanul care a murit în SUA pe 25 Mai sub genunchiul unui poliţist alb, în timpul arestării sale.

Zilele trecute, asociaţia „anti-fascistă” I Sentinelli a cerut Consiliului Municipal şi primarului din Milano să îndepărteze statuia, acuzîndu-l pe Indro Montanelli că se face vinovat de căsătoria cu o minoră în Etiopia, în perioada colonială italiană din Africa. „La Milano există un parc şi o statuie dedicate lui Montanelli, care pînă la sfîrşitul zilelor sale susţinea cu mîndrie că a cumpărat şi s-a căsătorit cu o fată de 12 ani din Eritreea pe care a transformat-o într-o sclavă sexuală în timpul agresiunii în Etiopia a regimului fascist”, acuză asociaţia milaneză pe reţelele de socializare.

Primarul Beppe Sela, susţinut de ministrul italian al Afacerilor Externe Luigi Di Maio, a respins această cerere. Statuia a mai fost în trecut ţinta unor atacuri. Anul trecut, ea a fost acoperită cu vopsea roz cu ocazia unei demonstraţii feministe. Fondator al ziarului Il Giornale, Indro Montanelli (1909-2001) a fost un eseist şi un jurnalist italian celebru, care a scris şi pentru publicaţia Corriere della Sera. Considerat de dreapta, Montanelli s-a definit ca fiind „anticomunist” şi „anarho-conservator”, ceea ce l-a făcut să fie etichetat drept „fascist” de către stînga italiană în anii 1970-1980. În 1935, acesta a participat ca voluntar în războiul din Eritreea declanşat de Mussolini.

Proteste antirasism în mai multe oraşe elveţiene

Mii de manifestanţi au participat Sîmbătă la marşuri de protest în mai multe oraşe elveţiene, denunţînd rasismul şi brutalitatea Poliţiei, în pofida interdicţiei privind adunările publice de peste 300 de persoane, impusă de autorităţi pentru a preveni răspîndirea COVID-19, informează AFP şi Reuters, scrie agerpres. Cea mai mare demonstraţie a avut loc la Zurich unde, conform Poliţiei, s-au adunat peste 10.000 de persoane, majoritatea îmbrăcaţi în negru. Protestatarii care au mărşăluit prin centrul oraşului au afişat pancarte cu mesaje precum „Vieţile negrilor contează”, „Şi rasismul este o pandemie” sau „Nu pot respira”, cu referire la moartea lui George Floyd în SUA, pe 25 Mai, sub genunchiul unui poliţist alb.

Poliţia a declarat că protestul din Zurich a fost în cea mai mare parte paşnic, doar cîteva sute de membri ai mişcării stîngii radicale lansînd proiectile spre sfîrşitul după-amiezii, incident în urma căruia un ofiţer de poliţie a fost rănit. Mai multe persoane au fost arestate, potrivit Poliţiei din Zurich. Cîteva mii de persoane au participat, de asemenea, la o demonstraţie neautorizată, dar paşnică, în faţa clădirilor Guvernului şi Parlamentului din Capitală, potrivit agenţiei de ştiri elveţiene ATS. Adunări de amploare mai redusă au mai avut loc şi în alte oraşe, cu excepţia Genevei, unde aproximativ 10.000 de persoane au luat parte la un marş împotriva rasismului în cursul săptămînii.

La Lausanne, 1.000 de persoane s-au adunat într-o piaţă centrală la sfîrşitul după-amiezii pentru o demonstraţie autorizată, potrivit unui fotograf AFP. Manifestanţii au denunţat violenţa Poliţiei americane, dar şi pe cea a poliţiştilor elveţieni. Potrivit organizatorilor, în ultimii patru ani au existat trei cazuri de deces ale unor bărbaţi negri din cauza Poliţiei în Lausanne şi în împrejurimi.