Realitatea internationala pe scurt – 1 (5 Martie 2018)

Trupele speciale turce au declanşat o operaţiune anti-Stat Islamic la Ankara

Autorităţile turce au întărit, Luni, măsurile de securitate la Ankara şi au declanşat o operaţiune de urmărire împotriva unor presupuşi militanţi ai grupării Stat Islamic (SI), la o zi după o „alertă de securitate” americană, informează mass-media preluate de AFP. Doisprezece oameni au fost arestaţi, Luni, şi mandate de arestare au fost emise pentru alte opt persoane în cadrul unei anchete ce vizează SI, a anunţat agenţia de presă Anadolu. Potrivit cotidianului Hurriyet, aceste arestări au legătură cu anunţul făcut Duminică de Ambasada SUA la Ankara cu privire la suspendarea tuturor serviciilor sale pentru public, Luni, „din cauza unei alerte de securitate”. Însă Anadolu, care nu menţionează această alertă americană, informează că operaţiunea era „prevăzută” şi că personale arestate, de „naţionalitate străină”, lucrau la recrutarea de combatanţi pentru SI şi aveau contacte cu „zonele de luptă”. De asemenea, Guvernatorul Ankarei a publicat, Luni, un comunicat în care anunţa punerea în funcţiune a unor măsuri de securitate întărite, ca urmare a informaţiilor furnizate de americane cu privire la riscul unui atentat.

Benjamin Netanyahu se întîlneşte la Washington cu Donald Trump

Premierul israelian Benjamin Netanyahu se întîlneşte, Luni, cu „adevăratul său prieten” Donald Trump, cu prilejul unei vizite la Washington, care îl va ţine departe cîteva zile de scena politică naţională, unde se confruntă cu acuzaţii de corupţie şi cu o criză guvernamentală, relatează AFP şi Reuters, potrivit agerpres.

Vineri, Netanyahu a fost interogat timp de cinci ore de Poliţie în legătură cu un dosar care, potrivit unor comentatori, ar putea duce la demisia sa. Luna trecută, Poliţia israeliană a recomandat inculparea premierului pentru corupţie, fraude şi abuz de încredere în alte două anchete. În paralel, Guvernul său se află în pragul unei crize care ar putea duce la convocarea de alegeri anticipate În timpul vizitei sale de patru zile în SUA, Netanyahu va participa, Marţi, şi la conferinţa anuală a AIPAC (American Israel Public Affairs Committee), influentul lobby american pro-israelian. Vizita premierului israelian va fi dominată de recunoaşterea de către Washington a Ierusalimului drept Capitală a Israelului, dar şi de combaterea influenţei Iranului în Orientul Mijlociu. Benjamin Netanyahu a menţionat, Sîmbătă seara, că doreşte să-l invite pe Donald Trump să asiste la eveniment. „Îi voi mulţumi. Fără îndoială că voi discuta cu el această posibilitate”, a spus premierul israelian, fără a da alte detalii.

Teheranul critică dur ‘extremismul’ UE faţă de Iran

Şeful diplomaţiei iraniene, Mohammad Javad Zarif, critică „extremismul” de care, în opinia lui, dau dovadă ţările Uniunii Europene (UE) faţă de Iran, informează Luni AFP, potrivit agerpres. „Pentru a menţine SUA în acordul asupra programului nuclear iranian, ţările europene dau dovadă de extremism şi aceasta va dăuna în cele din urmă politicii Europei”, a declarat Zarif într-un interviu publicat, Luni, în cotidianul reformist Etemad, cu numai cîteva ore înainte de o întrevedere, la Teheran, cu omologul său francez. Zarif urmează să aibă la mijlocul zilei de Luni o întrevedere cu ministrul de Externe francez, Jean-Yves Le Drian. Acesta intenţionează să-i ceară Iranului garanţii împotriva programului său balistic şi ambiţiilor sale regionale, pentru a încerca să salveze acordul din 2015 asupra programului nuclear iranian, din care SUA ameninţă să se retragă. „La ora actuală, două grupuri au încălcat acordul nuclear: SUA şi europenii. Americanii din cauza politicii Washingtonului, iar europenii din cauza politicii SUA”, a spus Zarif. „Europenii, din cauza politicii SUA, nu au putut să-şi respecte angajamentele, în special în domeniul bancar. În consecinţă, aceste două grupuri nu sunt în situaţia de a fixa condiţii pentru ţara care şi-a respectat în totalitate angajamentele”, a adăugat ministrul iranian.

Război comercial dur între Europa și SUA

După ce Președintele Donald Trump a anunțat că va mări taxele pentru importurile de oțel și aluminiu, Europa a reacționat. „Statele Unite au un deficit comercial anual de 800 de miliarde de dolari din cauza ”acordurilor comerciale și politicilor proaste. Locurile noastre de muncă și bunăstarea noastră sunt date unor altor țări care au profitat de noi ani de zile. Ei rîd de cît de proști au fost liderii noștri. S-a terminat!”, a fost justificarea lui Trump. Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a identificat produsele care ar putea forma obiectivul „unor contramăsuri” pregătite de Uniunea Europeană. Președintele american a revenit, Sîmbătă, cu un mesaje pe Twitter și a spus că ar putea impune taxe vamale pentru importurile de automobile, dacă liderii europeni vor mări tarifele pentru bunurile americane. „Dacă UE vrea să majoreze tarifele și barierele deja ridicate pentru companiile americane care fac afaceri acolo, pur și simplu vom aplica o taxă pe mașinile lor care intră liber în SUA”, a scris Trump

Adepţii LGBT hărţuiesc în justiție un orășel din SUA pentru că a interzis parada homosexualilor

Un orășel  din statul american Mississippi a refuzat să acorde permisiunea pentru desfășurarea unei parade a homosexualilor, declanșînd furia activiștilor LGBT care au amenințat că vor da în judecată autoritățile. Consiliul municipal din Starkville a votat luna trecută împotriva unei cereri speciale de a găzdui și a plăti organizarea celei dintîi sărbători a homosexualității pe străzile principale ale orașului. „Dacă ar trebui să se țină ceva pe stradă, nu ar trebui să fie o astfel de manifestare”, a spus un membru al Consiliului Municipal, adăugînd:„Nu vrem să transformăm orașul într-un oraș al păcatului”. Un reprezentant al bisericii misionare a explicat că deși orășelul este unul ospitalier, „orașele fără ziduri sunt ușor de cucerit”, criticînd  faptul că organizatorii paradei au cerut „privilegii speciale”. „Dumnezeu i-a făcut pe Adam și pe Eva”, a amintit reprezentantul bisericii misionare. Activiștii homosexuali, inclusiv reprezentanții Universității de Stat din Mississippi, au prezentat parada homosexualilor și lesbienelor drept un „eveniment unificator”.  Respingerea solicitării activiștilor LGBT a dus însă la o adevărată controversă locală și națională. Micul orășel de 28.000 de locuitori acum este practic divizat în două, iar organizatorii paradei au amenințat că vor da în judecată Consiliul Local al orașului. „Gay Pride” a devenit însă, de-a lungul anilor, o manifestare care abundă în obscenități și acțiuni ofensatoare, notează LifeSiteNews. Acțiunile de stradă ale activiștilor LGBT includ adesea dansuri hipersexuale, persoane care sugerează un act sexual, precum și bărbați și femei dezbrăcate. În multe state, autoritățile locale au dreptul de a respinge evenimente care încalcă standardele comunității, însă aceste drepturi locale încep să se restrîngă.

Guvernul polonez degradează ofițeri ai armatei comuniste la gradul de soldat

Guvernul polonez ia măsuri legale pentru degradarea militară a ultimului lider comunist al țării, defunctul general Wojciech Jaruzelski, și a altor ofițeri de rang înalt comuniști, o inițiativă pe care o prezintă drept o „restabilire a ordinii morale”.  Proiectul a fost adoptat intenționat, chiar în ziua în care țara își onorează luptătorii împotriva comunismului uciși și persecutați de regimul impus după al Doilea Război Mondial. Potrivit textului, care pentru a deveni lege este nevoie să fie aprobat de Parlament și promulgat de președintele Andrzej Duda, ofițerii de rang înalt din perioada comunistă urmează  să fie degradați la rangul de soldat, din cauza rolului pe care l-au jucat după 1944 în cadrul regimului comunist opresiv și din cauza reprimării impuse de Jaruzelski prin legea marțială din 1981. Legea ar urma să li se aplice ofițerilor din cadrul armatei și securității. 

Premiile OSCAR 2018

Cea de-a 90-a ediţie a galei premiilor Oscar - cele mai importante trofee ale industriei cinematografice americane - a avut loc Duminică noapte, la Dolby Theatre (Hollywood & Highland Center) din Los Angeles. "The Shape of Water", de Guillermo del Toro, a fost desemnat cel mai bun lungmetraj. Filmul "Forma apei/The Shape of Water", scris şi regizat de Guillermo del Toro şi avînd în distribuţie actori celebri precum Sally Hawkins, Octavia Spencer, Richard Jenkins, Michael Shannon, Doug Jones, Michael Stuhlbarg, era lider în topul nominalizărilor la Oscar, cu 13 selecţii. "The Shape of Water" este marele cîştigător al galei Oscar 2018, cu patru trofee, celelalte trei premii Oscar fiind acordate pentru cel mai bun regizor, cea mai bună coloană sonoră şi cea mai bună regie artistică. Frances McDormand a primit premiul Oscar pentru cea mai bună actriţă, pentru interpretarea din "Three Billboards Outside Ebbing, Missouri". Gary Oldman a primit premiul Oscar pentru cel mai bun actor, pentru partitura din "Darkest Hour". Lungmetrajul "Get Out", de Jordan Peele, a primit premiul pentru cel mai bun scenariu original. Filmul "Call Me by Your Name", de Luca Guadagnino, a primit premiul pentru cel mai bun scenariu adaptat. Una Mujer Fantástica/A fantastic woman", de Sebastián Lelio, a fost recompensat cu premiul Oscar pentru cel mai bun lungmetraj străin. Acesta este primul Oscar primit de o producţie din Chile, din două nominalizări. Actriţa Allison Janney a primit premiul Oscar pentru cel mai bun rol secundar feminin, pentru interpretarea din "I, Tonya". Lungmetrajul "Icarus", de Bryan Fogel şi Dan Cogan, a primit premiul pentru cel mai bun documentar. Sam Rockwell a fost desemnat cel mai bun actor în rol secundar, pentru interpretarea din "Three Billboards Outside Ebbing, Missouri".