Moscova: Cea mai puternică furtună de zăpadă de la începerea înregistrărilor meteorologice

Cel puţin o persoană a decedat şi alte cinci au fost rănite la Moscova în timpul celei mai puternice furtuni de zăpadă înregistrată în acest oraş de la începerea înregistrărilor meteorologice, au anunţat, Duminică, primarul Capitalei ruse şi agenţia de profil, citaţi de AFP. În douăzeci şi patru de ore în Moscova s-au aşternut 43 de centimetri de zăpadă, peste jumătate din cantitatea medie lunară care cade în mod obişnuit în această localitate, potrivit Serviciului Naţional de Meteorologie. „O persoană a murit în urma prăbuşirii unui copac pe o linie de electricitate”, a anunţat primarul Moscovei, Serghei Sobyanin, pe reţeaua de socializare rusească VKontakte. Edilul a adăugat că s-au înregistrat 360 de arbori căzuţi ca urmare a condiţiilor meteorologice extreme. ”Potrivit celor mai recente informaţii, cinci persoane au fost rănite. Fiţi atenţi. Prognozele meteorologice indică faptul că vremea va continua să se înrăutăţească”, a avertizat primarul în cadrul unui alt mesaj publicat pe Twitter. Acesta a atras atenţia cu privire la rafalele puternice de vînt estimate pentru perioada următoare.

Zeci de zboruri au suferit întîrzieri şi mai multe au fost anulate pe aeroporturile din zona capitalei Rusiei. Anterior, un reprezentant al Biroului de Meteorologie din Moscova a declarat pentru agenţia Interfax că echivalentul a 14 milimetri de apă a căzut Sîmbătă într-un interval de douăsprezece ore, depăşind un record datînd din 1957, precizează AFP.

SUA marchează intrarea tratatului Start într-o nouă etapă şi reaminteşte Rusiei obligaţiile ce-i revin

Washingtonul, care şi-a prezentat săptămîna trecută noua „poziţie nucleară”, a dat asigurări că respectă limitele impuse arsenalului SUA prin noul tratat Start – care marchează, Luni, o nouă etapă – şi i-a amintit Rusiei obligaţiile care îi revin în acest cadru, informează AFP, potrivit  agerpres. Tratatul de reducere a armelor strategice semnat în 2010 de Moscova şi Washington şi intrat în vigoare în 2011 prevede reducerea progresivă, într-o perioadă de 10 ani, a numărului de focoase nucleare deţinute de cele două mari puteri, limitarea numărului de vectori şi verificări reciproce, precum şi schimburi de date.

„Statele Unite ale Americii şi Federaţia Rusă au lansat noul tratat Start (New Start) acum şapte ani”, aminteşte, Luni, într-un comunicat Departamentul de Stat al SUA. „Data de 5 Februarie 2018 marchează data intrării în vigoare a limitărilor centrale impuse de tratat arsenalului nuclear strategic al fiecărei ţări”, subliniază Departamentul de Stat. Washingtonul reafirmă în acelaşi timp că în ce-l priveşte respectă aceste limite încă din august anul trecut. „Federaţia Rusă şi-a reiterat în mai multe rînduri ataşamentul faţă de Noul tratat Start, inclusiv în ce priveşte respectarea acestor limitări centrale, şi ne aşteptăm ca schimbul de date prevăzut prin tratat să se desfăşoare în scurt timp să confirme acest angajament”, precizează în comunicat purtătoarea de cuvînt a Departamentului de Stat, Heather Nauert.

Într-un interviu, apărut tot Luni, în cotidianul Izvestia, ministrul de Externe adjunct rus Serghei Riabkov se pronunţă, la rîndul său, pentru reluarea dialogului dintre Rusia şi SUA cu privire la apărarea antirachetă.

Creierul atentatelor din Paris rămîne mut în faţa justiţiei belgiene

Salah Abdeslam, singurul membru în viaţă al comandourilor jihadiste care au comis atentatele de la Paris în 13 Noiembrie 2015, s-a prezentat, Luni, în faţa Tribunalului corecţional din Bruxelles pentru presupusa sa participare la un incident armat cu poliţia belgiană în Martie 2016, fără însă a renunţa la tăcerea adoptată pînă acum în faţa autorităţilor judiciare, transmite Reuters, potrivit agerpres. Potrivit postului public de televiziune belgian RTBF, Abdeslam a apărut, Luni, în faţa instanţei îmbrăcat cu o cămaşă albă, iar fizionomia este mult schimbată faţă de momentul arestării sale în Martie 2016, el avînd acum părul lung şi barbă. În pofida speranţelor că Salah Abdeslam ar putea rupe tăcerea la peste doi ani de la carnagiul din Capitala franceză, el a declarat, Luni, în instanţă, că nu va răspunde întrebărilor şi a refuzat să se ridice atunci cînd judecătorul a citit capetele de acuzare. Acest proces de la Tribunalul corecţional din Bruxelles reprezintă doar un preambul la cel care va avea loc în Franţa în cazul atacurilor coordonate comise în Noiembrie 2015 în Capitala franceză şi soldate cu 130 de morţi. Faptele pentru care Salah Abdeslam va fi judecat de Luni pînă Vineri – cu o zi de pauză, Miercuri, s-au petrecut în 15 Martie 2016, cînd anchetatori francezi şi belgieni au fost surprinşi de tiruri de armă în timpul unei percheziţii de rutină la un apartament ce servea drept ascunzătoare a membrilor celulei jihadiste, locuinţă situată în districtul bruxellez Forest.

Criza politică din Germania. Termenul limită pentru formarea unei coaliţii a expirat

Conservatorii conduşi de cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel, şi Partidul Social Democrat (SPD) de centru-stînga vor continua luni negocierile în vederea formării noului Guvern german, după ce cu o zi înainte termenul limită pentru încheierea lor a fost prelungit, informează agenţia de presă dpa. Negocierile dintre Uniunea Creştin-Democrată (CDU) condusă de Angela Merkel, aliatul lor bavarez Uniunea Creştin-Socială (CSU) şi SPD vor continua de la orele locale 10:00 (09:00 GMT) la sediul central al social-democraţilor. Partidele implicate în negocieri au reuşit, Duminică, să ajungă la un acord asupra mai multor probleme, inclusiv privind locuinţele, chiriile şi digitalizarea, dar nu au putut ajunge la un numitor comun asupra politicilor în domeniul sănătăţii şi pieţei muncii. Cea mai mare economie a Europei a rămas fără Guvern după alegerile neconcludente din Septembrie – cea mai lungă perioadă de cînd a fost fondată Germania modernă, în 1949.

Preşedintele Azerbaidjanului grăbeşte alegerile anticipate

Preşedintele azer Ilham Aliev, la putere din 2003, a convocat alegeri prezidenţiale anticipate la 11 Aprilie, a anunţat, Luni, Preşedinţia acestui mic stat din Caucaz, relatează AFP şi Reuters. Iniţial, scrutinul prezidenţial era programat pentru 17 Octombrie 2018. ‘Data alegerilor prezidenţiale din Republica Azerbaidjan a fost stabilită la 11 Aprilie’, a anunţat Ilham Aliev într-un decret publicat pe site-ul Preşedinţiei, fără a explica motivul acestei decizii privind organizarea de alegeri anticipate. Aliev, la puterea din 2003 cînd i-a succedat tatălui său, a fost numit candidat al partidului de guvernămînt în aceste alegeri în vederea obţinerii celui de-al patrulea mandat. Pînă în prezent nu există alţi candidaţi.

O nouă condamnare cu închisoare pe viaţă pentru un fost aparatcik vietnamez răpit în Germania

Un fost aparatcik al regimului comunist vietnamez, răpit în Germania în Vara anului trecut, a fost condamnat, Luni, la închisoare pe viaţă pentru deturnare de fonduri, pentru a doua oară în opt zile, informează AFP, potrivit  agerpres. Trinh Xuan Thanh este principalul acuzat într-un imens proces mediatizat intens de autorităţile comuniste, preocupate să-şi arate implicarea în combaterea corupţiei endemice. Thanh, care a condus Petro Vietnam Construction, un important grup petrolier public, a fost declarat vinovat de deturnarea a 620.000 de dolari destinaţi unui proiect imobiliar. Trin Xuan Tanh a fost răpit la 23 Iulie de oameni înarmaţi, dintr-un parc public din Berlin, potrivit Germaniei, provocînd o criză diplomatică între cele două ţări. Înainte de a găsi azil în Germania, el ducea o viaţă fastuoasă în Vietnam, la fel ca numeroşi alţi oficiali ai regimului comunist. Însă în mai 2016, fotografii cu el la volanul unei maşini de lux ce avea numere de înmatriculare guvernamentale l-au adus în prim plan şi i-au creat probleme. Fotografiile, publicate de presa locală, i-au schimbat statutul din cel de aparatcik ce profită discret de avantajele poziţiei sale în cel de simbol al înaltului funcţionar corupt. Or, în ultimii ani, regimul comunist vietnamez desfăşoară o operaţiune ‘mîini curate’, în încercarea de a-şi reface reputaţia în faţa acuzaţiilor de corupţie.

Rusia îşi intensifică bombardamentele în Siria

Aviaţia militară rusă şi-a intensificat, Duminică noaptea, atacurile împotriva localităţilor din provincia Idlib din Nordul Siriei controlate de rebeli, relatează Reuters din surse ale apărării civile. Sîmbătă, în regiunea respectivă a fost doborît un avion rus, iar pilotul, care reuşise să sară cu paraşuta, a fost prins şi ucis de o grupare înarmată, potrivit organizaţiei neguvernamentale Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului. Raidurile aeriene ruse au lovit localităţile mai mici Kafr Nubl şi Maasran, precum şi oraşele Saraqeb, Maarat al Numan şi Idlib. Salvatorii care încercau să scoată victimele de sub dărîmături vorbesc despre mai mulţi morţi şi zeci de răniţi. La Maarat al Numan, martorii afirmă că a fost bombardat un spital. Imagini video arată copii pe tărgi scoşi din clădire, în timp ce se intervine pentru stingerea unui incendiu. În Idlib, Capitala provinciei cu acelaşi nume, o clădire cu patru etaje a fost dărîmată.

Germania consideră că noua strategie nucleară a SUA dovedeşte că „o nouă cursă a înarmării s-a declanşat deja”

Ministrul de externe german, Sigmar Gabriel, a apreciat, Duminică, că revizuirea strategiei nucleare a SUA, care mizează pe înnoirea arsenalului fără a-l extinde, dovedeşte că „o nouă cursă a înarmării s-a declanşat deja” şi a pledat pentru noi iniţiative de control, informează EFE. „Acordurile privind controlul armamentului existent trebuie respectate cu stricteţe. În loc de noi sisteme de armament avem nevoie de noi iniţiative de dezarmare”, a explicat Gabriel într-un comunicat. În opinia sa, la fel ca în timpul Războiului Rece, Europa este „în mod special ameninţată” şi din acest motiv trebuie să fie vectorul identificării de noi iniţiative în favoarea unui control mai strict al armelor şi a dezarmării. Cu toate că autorităţile americane au insistat, Vineri, la prezentarea noii doctrine nucleare, că scopul este consolidarea şi înnoirea arsenalului fără suplimentarea numărului de ogive nucleare, Gabriel a avertizat că dezvoltarea de noi arme „trimite un semnal greşit şi poate genera o cursă a înarmării”.

Manifestație la Atena împotriva folosirii termenului de „Macedonia” de către FYROM

Sute de mii de persoane au manifestat, Duminică, la Atena, pentru a cere Guvernului elen să nu accepte folosirea termenului de „Macedonia” în nici o posibilă înţelegere cu Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM), informează EFE. Principalul orator al protestului, care s-a desfăşurat în Piaţa Syntagma, vizavi de Parlamentul elen, a fost compozitorul Mikis Theodorakis, în vîrstă de 92 de ani, care a fost decenii la rînd un simbol al stîngii elene şi a cărui participare la miting a provocat decepţie în acest sector al societăţii. Casa lui Theodorakis, care a compus muzica filmului „Zorba grecul”, a fost atacată, Sîmbătă seara, cu grafitti şi cu pungi cu vopsea, un gest pe care compozitorul l-a atribuit „fasciştilor, rasiştilor, anarhiştilor, teroriştilor şi criminalilor”, conform agerpres. „Sunt un patriot, un internaţionalist şi dispreţuiesc şi lupt împotriva fascismului, în forma sa cea mai înşelătoare şi periculoasă, care este stînga”, le-a spus Theodorakis participanţilor la protest. „Prin folosirea termenului de Macedonia, Skopje vrea să-şi extindă frontierele în detrimentul Greciei. Dacă facem concesii ar fi ca şi cum ne-am deschide frontierele celor care ne ameninţă”, a avertizat el, care a cerut organizarea unui referendum pe tema numelui de Macedonia. La protest a fost prezent şi liderul partidului neonazist Zori Aurii, Nikos Michaloliakos, însoţit de tot grupul său parlamentar; fostul premier conservator Andonis Samaras; vicepreşedintele principalei forţe de opoziţie, Adonis Georgiadis, şi zeci de preoţi şi primari.

Recep Tayyip Erdogan respinge orice altă opţiune în afara aderării la UE

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a respins orice altă opţiune în afara aderării la Uniunea Europeană, respingînd propunerea franceză de „parteneriat” cu blocul comunitar, într-un interviu publicat, Duminică, în cotidianul italian La Stampa, transmite AFP. Erdogan, aşteptat Luni într-o vizită în Italia, a subliniat în interviu că UE trebuie „să-şi ţină promisiunile făcute” Turciei, reproşîndu-i că „blochează accesul la negocieri şi lasă să se înţeleagă că lipsa progresului din negocieri ţine de Turcia”. „Nu este corect, la fel ca faptul că unele ţări din UE ne propun alte opţiuni decît aderarea”, a spus preşedintele turc. La începutul lui Ianuarie, Preşedintele francez Emmanuel Macron i-a propus lui Erdogan, pe care l-a primit la Paris, un „parteneriat” cu UE, „în lipsa unei aderări”. „Vrem aderare deplină la Europa. Alte opţiuni nu ne satisfac”, a insistat preşedintele turc. Acesta a amintit de asemenea rolul cheie jucat de Turcia în problema migraţiei, şi anume în „oprirea migranţilor care vin din Orient către Europa” şi pentru „garantarea stabilităţii şi securităţii în Europa”. „Depunem mari eforturi pentru combaterea organizaţiilor teroriste cum sunt PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), YPG (miliţia kurdă din Siria Unităţile de apărare a poporului) şi Statul Islamic”, a mai adăugat preşedintele Turciei.

Benjamin Netanyah: Israelul va face „tot ceea ce este nevoie pentru a se apăra”

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a insistat, Duminică, asupra faptului că ţara sa va face „tot ceea ce este nevoie pentru a se apăra”, la o zi după publicarea unei articol în care se relata despre zeci de raiduri israeliene împotriva jihadiştilor din Sinaiul egiptean, informează AFP. Netanyahu nu s-a referit direct la articolul din New York Times publicat Sîmbătă, în legătură cu armata israeliană care a refuzat să facă orice fel de comentariu, potrivit agerpres. Potrivit cotidianului american, care citează oficialităţi americane şi britanice, în mai bine de doi ani, Israelul a efectuat peste 100 de raiduri aeriene în Egipt cu acordul autorităţilor de la Cairo. Raidurile aeriene efectuate în Nordul Sinaiului (Est), regiune situată la graniţa cu Israelul, au vizat jihadişti din gruparea Statul Islamic, a cărei ramură egipteană este activă în această zonă, potrivit New York Times. Într-o intervenţie în debutul Consiliului de Miniştri, Netanyahu s-a referit la recentele întîlniri cu Preşedintele american Donald Trump, cu lideri europeni şi cu şeful statului rus Vladimir Putin. „Le-am spus clar (acestor oficialităţi) că prezenţa noastră reprezintă principalul obstacol în calea propagării islamului radical în Orientul Mijlociu, promovat de Iran şi de (gruparea) Statul Islamic”, a declarat Netanyahu. „Nu vrem război, dar vom face tot ceea ce este nevoie pentru a ne apăra”, a adăugat el.

Turcia avertizează că soldaţii americani prezenţi în sector riscă să devină ţinte dacă poartă „uniforma teroristă”

Turcia a ameninţat din nou, Duminică, că extinde ofensiva în Nordul Siriei, în oraşul Manbij şi la Est de Eufrat şi a avertizat că soldaţii americani prezenţi în sector riscă să devină ţinte dacă poartă „uniforma teroristă”, potrivit AFP. Oraşul strategic din Manbij este situat la o sută de kilometri est de enclava Afrin, în Nord-vestul Siriei, împotriva căreia Ankara a lansat pe 20 Iulie operaţiunea militară „Ramură de măslin”, potrivit news.ro. Această ofensivă vizează să disloce Unitatea de protecţie a poporului (YPG), o miliţie kurdă considerată de Ankara drept o organizaţie teroristă. Dar membrii YPG sunt de asemenea aliaţi ai coaliţiei internaţionale care combate gruparea Stat islamic şi sunt susţinuţi cu armament de Statele Unite, partenerii Turciei în NATO. La Est de Afrin, YPG controlează Manbij şi, la Est de Eufrat, un întins teritoriu de-a lungul frontierei turce pînă la Irak. În tot acest sector, ei sunt asistaţi de militari americani în lupta împotriva Stat islamic. Sîmbătă, şapte soldaţi turci au fost ucişi în luptă în regiunea Afrin, din care cinci în atacul unui tanc. Publicaţiile pro-guvernamentale turceşti au afirmat că acest atac a fost condus cu ajutorul unei rachete antitanc furnizată către YPG de Statele Unite, ceea ce nu a fost confirmat.